de Isac Mihai | mai 23, 2018 | Editorial, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Marile puteri își ascut armele pentru un nou conflict global
Unii dintre noi ne-am născut în plin Război Rece, care a urmat celor două cumplite conflagrații mondiale. Chiar și așa, spectrul unor noi conflicte armate (cu păcănit de arme, zgomot de șenile și sânge și morți și răniți) ni s-a părut mult prea îndepărtat, până nu am avut de a face cu ”Loviluția” din 1989, Mineriada, Războiul de pe Nistru, Războiul din fosta Iugoslavie. Am crezut că sfârșitul celui de-al XX-lea secol ne va consolida pacea. Am avut parte exact de reversul monedei pe care soarta ne-o întoarce mereu, în jocul vieții și al morții.
Dacă noi, cei din generația X (sau generația decrețeilor, așa cum, cu ”candoare”, ne-a gratulat o tânără crescută în puf și educată la școli scumpe, pe banii lui papá), am avut partea noastră de războaie, pe care le-am trăit din plin, din păcate, nici generațiile Y și Z nu sunt scutite de conflicte armate.
Conștientizarea pericolului!
Generația Y (cei născuți după 1990) a avut partea ei de războaie, dar, fiind prea fragedă, nu a conștientizat perfect momentul, ci doar a suferit consecințele. Generația Y a ”trăit” mai mult începerea războiului permanent din Afganistan și războiul din Irak, războiul din Georgia și cel din Ucraina.
În schimb, Generația Z sau Milenialii sau ”Generația Fulg de Nea” (poreclă/ denumire peiorativă folosită de Generațille X și Y) este total indiferentă de realitatea războaielor din lumea reală. Născută după anul 2000, Generația Z este paralelă cu tot ce se întâmplă la nivel global și strategic, din punct de vedere militar. În schmb este implicată total în realitatea virtuală de pe tablete și smartphone.
Oricât am vrea să sperăm, Generația Z nu este pacifistă. Este doar izolaționistă și elitistă. Generația ”Fulg de nea” este – printr-o comparație nu tocmai forțată – corespondentul tinerilor din Hitlerjugend, din Organizația Străjerilor Carliști și din cea a Pionierilor comuniști.
Cei din Generația Z consideră că Lumea este a lor și că pot să facă ce vor cu ea, doar din butoane, numai că nu prea știu ce vor, de fapt.
Urmează o altă conflagrație mondială. Marea întrebare este: ”Ce va urma după Generația Z?”
Marius Alin Bâtcă
de Isac Mihai | apr. 30, 2018 | Info Militar, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri, Uncategorized @ro
Contingentul militar trimis de România în Afganistan suferă noi pierderi
11 copii au fost omorâți într-un atentat sinucigaș cu mașină-capcană comis de un presupus taliban care s-ar fi detonat lângă o mschee în orașul Daman, aflat în provincia Kandahar din sudul Afganistanului, au anunțat luni surse oficiale de la Kabul, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, care precizează că printre răniți se numără și 8 soldați români. Șaisprezece persoane, inclisv civili, polițiști și soldați români au fost răniți în atacul comis în districtul Daman din provincia Kandahar, cunoscut fief al insurgenței talibane.
Surse militare locale au declarat că o altă grupare suspectată de acest val de atentate este Statul Islamic, care și-a consolidat în ultimele luni pozițiile din Afganistan, după înfrângerile suferite în Siria și Irak.
Repatrierea camarazilor căzuți pe frontul afgan, o imagine dureroasă în garnizoanele militare ale României
Confirmare oficială
Mircea Dușa, secretar de stat în MApN, a confirmat că în atacul din Afganistan au fost răniți 8 soldați români, starea acestora fiind stabilă. ”În urma exploziei au fost răniți opt militari. Starea lor este stabilă. Mai întâi s-au anunțat familiile, pentru că așa e procedura”, a declarat Mircea Dușa pentru postul Antena3.
Alte surse, citate de mass-media de la București, au declarat că doar unul dintre români este rănit grav, ceilalți șapte având răni superficiale. De asemenea, atentatul s-a produs, după ce atacatorul a intrat cu mașina capcană într-o clădire în care se ținea o adunare a soldaților cu localnicii din Daman. Autoturismul a explodat în urma impactului.
Reamintim că luni au mai avut loc două atentate sinucigașe în capitala afgană Kabul. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise, din care un fotograf al AFP și alți șapte jurnaliști locali și corespondenți pentru mass-media occidentală.
Pe 22 aprilie, cel puţin 57 de persoane au fost ucise şi alte peste 110 au fost rănite într-un atentat sinucigas într-un centru electoral din Kabul. Atacul a avut loc la un centru de înregistrare pentru alegerile legislative care vor avea loc în luna octombrie 2018 în Afganistan. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | feb. 22, 2018 | Balcani, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Minoritați, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Muntenegru a-devenit-de-câțiva-ani-membru-NATO
O persoană necunoscută a aruncat un dispozitiv exploziv, probabil o grenadă ofensivă, către clădirea ambasadei SUA în Muntenegru, după care atacatorul s-a aruncat în aer, au anunțat autoritățile locale, citate de mass-media regională. Guvernul de la Podgorica a anunţat pe contul său de Twitter că la o jumătate de oră după miezul nopţii, o persoană necunoscută „s-a sinucis cu un dispozitiv exploziv”. Cu puţin timp înainte, acea persoană a aruncat un dispozitiv exploziv către clădirea Ambasadei SUA, mai anunţa mesajul, adăugând că „cel mai probabil era o grenadă de mână” şi că există în curs de desfăşurare o anchetă a poliţiei în acest caz.
Intervenție în forță
Jurnaliști locai și străini prezenți la fața locului după incident au afirmat că forțele speciale au intervenit în forță blocând străzile din jur și instituind puncte de control pe principalele artere din capitala Muntenegrului, Podgorica. Sursele citate au mai precizat că imobilul în care funcționează ambasada SUA nu a fost avariat.
La rândul său, Ambasada SUA a avertizat cetăţenii americani să rămână acasă. „Ambasada SUA la Poodgorica avertizează cetăţenii americani că la sediul ambasadei este o situaţie activă de securitate”, a anunţat reprezentanţa diplomatică americană, unde lucrează câteva zeci de cetățeni americani și din Muntenegru.
Radicalii islamiști, primii bănuiți
Mass-media locală, citând surse din cadrul serviciilor de securitate, au lansat ipoteza unui atentat al teroriștilor radicali musulmani, având în vedere strânsa colaborare militară dintre Podgorica și SUA, precum și statutul de membru NATO al fostei republici iugoslave. Muntenegru participă activ la operațiunile militare NATO, mai ales în Afganistan, unde sunt desfășurați câteva zeci de militari muntenegrini, mai ales trupe speciale. Podgorica mai este implicata și în antrenarea forțelor militare și de poliție afgane, câteva sute de militari afgani efectuând stagii în mica republică balcanică.
Conform mass-media regionale, un număr de aproximativ 50 de persoane din populația de religie musulmană din Muntenegru au participat activ la acțiunile ISIS, o parte revenind acasă. În fosta republică iugoslavă, aproximativ 20-25% din populație este de religie musulmană, majoritatea etnici albanezi și bosniaci.
de Isac Mihai | feb. 14, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, UE
NATO vrea un Schengen militar în Europa
NATO vrea să creeze un sistem pentru a facilita deplasările de trupe în Europa, asemănător cu Schengen-ul, sistemul european de liberă circulaţie a persoanelor, a declarat azi ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, citat de mass-media germană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarația oficialului german vine la câteva zile după ce un înalt responsabil al SUA, citat de mass-media, declara că „nu dorim să vedem eforturile UE atrăgând forţe (…) dinspre NATO spre UE”.
Germania, centrul nervos al sistemului
„Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen, înaintea unei reuniuni a miniştrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
De altfel, este de aşteptat ca miniştrii apărării să aprobe la reuniunea NATO crearea a două noi centre de comandă.
Centru pentru protejarea liniilor maritime
Unul ar avea ca scop protejarea canalelor maritime între nordul Americii şi Europa. Centrul de comandă pentru Atlantic se va concentra „pe protejarea liniilor maritime de comunicare între nordul Americii şi Europa, precum şi alte infrastructuri critice”, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Potrivit dpa, noul centru ar urma să îşi aibă sediul în SUA. Printre altele, prin Atlantic trec cabluri esenţiale de internet şi de comunicaţii de date.
Al doilea centru de comandă ar urma să fie în Germania şi ar avea ca scop „îmbunătăţirea mişcării rapide de trupe şi echipamente în cadrul Europei”, a mai spus Stoltenberg.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak.
Îngrijorare americană
Statele Unite ale Americii sunt îngrijorate de consolidarea legăturilor în domeniul apărării dintre țările Uniunii Europene, considerând că acest lucru riscă să submineze NATO care se confruntă cu o Rusie tot mai activă, relatează mass-media internațională. „Nu dorim să vedem eforturile UE atrăgând forţe (…) dinspre NATO spre UE”, a afirmat Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO.
Soldați UE pentru Afganistan
Wheelbarger a mai precizat că SUA vor să se asigure că o cooperare mai strânsă între statele UE nu va reduce rolul membrilor NATO în Afganistan şi Irak. Oficialul American a dat aceste declaraţii în condiţiile în care Jim Mattis, secretarul Apărării din SUA, se va întâlni la Bruxelles cu omologii săi din ţările NATO. În contextul acestor întâlniri, este de aşteptat ca Mattis să încurajeze statele membre ale alianţei să-şi sporească cheltuielile militare. De asemenea, Washingtonul pledează şi pentru o intensificare a cooperării între statele NATO în condiţiile în care SUA consideră ameninţarea reprezentată de Moscova drept o prioritate a noii sale strategii de apărare.
PESCO, contestat neoficial de SUA
În urmă cu trei luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Wheelbarger a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (Mihai Isac)
de Anatol Terzi | oct. 7, 2013 | Asia Centrală, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Procesul de ratificare ce a avut loc saptamana trecuta privind extinderea inchirierii Rusiei a unei baze militare din Tadjikistan este crucial pentru securitatea regionala, a declarat Serghei Nariskin, purtatorul de cuvant al camerei inferioare a Parlamentului rus. Camera inferioara a parlamentului tadjik a ratificat martea trecuta o afacere ce a suferit mai multe amanari privind o baza militara din centrul tarii pana in 2042, relateaza RIA Novosti, citata de Karadeniz Press. Intelegerea trebuie aprobata acum de Camera superioara a Parlamentului tadjik si semnarea de catre presedintele Emomali Rahmon. Amenintarile terorismului si a traficului de droguri ramana inca foarte puternice „asadar, prin eforturile comune ale celor doua tari – Rusia si Tadjikistan – trebuie sa asiguram securitatea in regiune”, a declarat Naraskin catre omologul sau tadjik, Makhmadsaid Ubaidulloiev. Acesta din urma a declarat ca tara sa este dezvoltarea stabila a Rusiei, fapt ce echivaleaza cu progresul si stabilitatea intregii regiuni. Intelegerea anterioara pentru baza rusa cu numarul 201 – care la o capacitate de 7.000 de soldati asigura Rusiei cea mai mare garnizoara din afara granitelor – urma sa expire la anul. Cu toate acestea, liderul tadjik Emomali Rahmon si liderul de la Kremlin Vladimir Putin au reusit sa se puna de acord pentru prelungirea contractului in vigoare pentru inca 30 de ani. In toamna lui 2012, conform Kommersant, Moscova intentiona sa ofere 200 de milioane de dolari Tadjikistanului, care are frontiera comuna cu partea de nord-est a Afganistanului. Suma mergea catre modernizarea armatei si apararii antiaeriene, asa cum promisese presedintele Vladimir Putin in cursul unei vizite efectuate la Dusanbe in octombrie 2012. Tot acest ajutor al Rusiei vine pentru a cumpara bunavointa celor doua tari in privinta inchiderii bazelor militare inchiriate de americani pentru a sustine razboiul din Afganistan.
