de Isac Mihai | mart. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Brigada comună Ucraina-Polonia-Lituania, model pentru o unitate similară moldo-georgiano-ucraineană
Preşedintele Radei Supreme de la Kiev, Andrei Parubii, a propus ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să înființeze o brigadă militară comună, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Propunerea, lansată la conferința pentru securitate desfășurată săptămâna trecută la Chișinău, este privită cu scepticism de o parte a clasei politice de la Chișinău, în mod special Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
Oficialul din Ucraina s-a bazat și pe experiența proprie în activitatea brigăzii comune formate din soldași din Polonia, Lituania și Ucraina, cu sediul la Lublin, precum și a Batalionului Multinaţional de Geniu „Tisa”, din care fac parte soldați din Ucraina, România, Ungaria și Slovacia.
Kiev, cartier general
Oficialul ucrainean a propus organizarea, la Kiev, a unei adunări trilaterale, în cadrul căreia ar urma să se discute despre înființarea unei brigăzi militare comune. Potrivit acestuia, „aceasta ar fi o platformă bună pentru primele discuții”. „Formatul și destinația simbolică a acestei brigăzi comune este foarte pozitivă și cred că această experiență va fi benefică colaborării trilaterale”, a spus Parubii.
Potrivit politicianului, Ucraina, Georgia și Republica Moldova au multe sarcini comune în diverse domenii. Pe lângă cooperarea militară, Parubii a menționat că cele trei țări se confruntă cu probleme comune cum ar fi securitatea energetică și informațională.
Îngrijorare comună
„Ne îngrijorează mai ales posibilitatea folosirii teritoriilor ocupate din Ucraina, Georgia și Republica Moldova pentru a transfera tehnologii și utilaje interzise, cum ar fi armamentul biologic și radioactiv. Comparativ cu Rusia, nu suntem state mari, dar avem ceva ce nu au ei – dorința de a fi liberi, de a urma valori democratice și demnitate. Suntem țări independente și suverane. Avem dreptul să luptăm pentru asta până la capăt” a declarat Irina Friz, președintă de Subcomisie, Comisia securitate națională și apărare din Rada Supremă a Ucrainei.
La rândul său, deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Eugen Carpov, a precizat că :„Rusia continuă să aibă o serie de opțiuni prin care să destabilizeze Republica Moldova, Georgia și Ucraina, pentru a le împiedica sau zăbovi eforturile de integrare în Uniunea Europeană. Drept rezultat, Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei le-ar fi mult mai greu să reziste presiunii din partea Rusiei pe termen lung, fără sprijin considerabil din partea aliaților strategici: UE și Statele Unite. Comunitatea internațională trebuie să se asigure ca suveranitatea și integritatea teritorială a acestor țări să fie restabilită, ca o normă a relațiilor internaționale dintre state.”
Declarație comună
Președinții Parlamentelor din Moldova, Georgia și Ucraina au adoptat o declarație comună prin care se angajează să promoveze o poziție comună în domeniul apărării și securității, relatează mass-media de la Chișinău. Documentul a fost semnat de Andrian Candu, Irakli Kobakhidze și Andrii Parubii în timpul conferinței interparlamentare de nivel înalt cu genericul „Georgia, Republica Moldova și Ucraina: „Parteneriatul Estic și provocările actuale de securitate”. Cei trei președinți de parlamente naționale cer guvernelor îmbunătățirea capacităților de contracarare a amenințărilor hibride și implementarea proiectelor integrate de infrastructură și energetică. Șefii legislativelor se mai declară profund îngrijorați de faptul că trupele ruse sunt în continuare dislocate pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, iar ocupația rusă și alte forme de intervenție militară continuă în diverse regiuni din Georgia și Ucraina.
„Solicităm tuturor părților interesate să sprijine inițiativele menite să investigheze și să reacționeze în mod corespunzător la tentativele ilegale coordonate de anumite state care subminează integritatea teritorială, securitatea națională și fundamentele democratice ale țărilor noastre. Chemăm colegii noștri din statele membre ale UE și instituțiile UE, precum și din Statele Unite ale Americii să rămână angajați și să continue să sprijine Georgia, Republica Moldova și Ucraina pe calea dificilă, dar meritorie a reformelor democratice”, se arată în declarație. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ministrul Apărării de la Kiev, Stepan Poltorak, respinge categoric participarea trupelor rusești la misiunea de menținere a păcii din Donbass
Ucraina respinge în modul cel mai categoric orice participare a Federației Ruse la misiunea pacificatoare a ONU în estul Ucrainei, deoarece pacificatorul și agresorul nu se pot prezenta concomitent în aceeași ipostază, a declarat recent ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak, pentru mass-media din Finlanda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. El a declarat că Federația Rusă practică un joc periculos, creând întâi o problemă separatistă și apoi prezentându-se drept principalul pacificator în procesul soluționării diferendului.
Soluție pentru ONU
Declarații oficialului de la Kiev vin pe fondul menținerii unei situații conflictuale în Donbass, unde zilnic se înregistrează morți și răniți din râniți din rândul forțelor militare și populației civile. Pentru a pune capăt confruntărilor dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse, Organizaţia Naţiunilor Unite ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe meținere a păcii de aproximativ 20 mii de militari din state din afara NATO şi patru mii de poliţişti, se arată într-un raport prezentat recent oficialilor ONU și din unele state occidentale.
Raportul, comandat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în prezent consilier al preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, a fost prezentat emisarului special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, la Conferinţa pe teme de Securitate de la Munchen. Operaţiunea ar avea nevoie de un mix format din unele ţări europene, precum Suedia, ţări cu tradiţie în operaţiuni de menţinere a păcii, ca Bangladesh și Brazilia, dar şi ţări care se bucură de încrederea Rusiei, precum Belarus, a explicat Richard Gowan, autor al raportului şi expert în probleme ONU la Universitatea Columbia.
Măsuri necesare
Desfășurarea unei misiuni ONU pentru menţinerea păcii pe întregul teritoriu ocupat al Donbasului va contribui la restabilirea suveranităţii Ucrainei, se arată în declaraţia Ministerului de Externe al Ucrainei cu ocazia împlinirii a 4 ani de la începutul agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei. Ministerul de Externe de la Kiev solicită partenerilor săi să aplice toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului armat internaţional pe teritoriul Ucrainei, generat de politica agresivă a Kremlinului, pentru a forţa Federaţia Rusă să înceteze agresiunea, să fie introdusă o misiune ONU pentru menţinerea păcii, să înceteze ocuparea Crimeii şi a teritoriilor acaparate din Donbasul ucrainean.
MAE de la Kiev a accentuat că desfășurarea misiunii ONU pentru menţinerea păcii în Donbasul ocupat, inclusiv pe segmentul temporar necontrolat al graniţei ucraineano-ruse, trebuie să fie un instrument eficient de restabilire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Relația-militară-strategică-dintre-Moscova-și-Minsk-îngrijorează-Kiev-ul
Trupele belaruse, respinse de Kiev
Guvernul ucrainean nu consideră posibilă participarea Belarusului la misiunea ONU de menținere a păcii în Donbas, deoarece această țară face parte din „Organizația Tratatului de Securitate Colectivă“, bloc militar-politic infiintat și condus de Federația Rusă, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, pentru postul tv „5 Kanal”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Din câte știu eu, Belarusul nu a ieșit din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și este un membru activ al acestei organizații. Și dacă excludem țarile membre NATO, este destul de logic faptul ca și țările OTSC sa nu poata participa la misiunea de pace“ a declarat Zerkal. Anterior, ministrul de externe al Belarusului, Vladimir Makei, a declarat că țara sa este dispusa să trimita un contingent de menținere a păcii în zona de conflict din Ucraina.
De asemenea, ministrul adjunct de externe a menționat că Ucraina și partenerii occidentali nu vor juca după regulile pe care Kremlinul încearcă să le impună. „Ei (rusii – n.r.) în mod constant încearcă să promoveze ideea că noi ar trebui să discutam cu gruparile “LNR” și “DNR”. Este clar că cele doua nu sunt parte la conflict. Acest lucru este clar nu numai pentru noi, ci pentru toți partenerii noștri occidentali”, a spus Zerkal.
Ea a subliniat că Ucraina insistă asupra desfășurării treptate a contingentului de menținere a păcii, începând cu secțiunea necontrolată a frontierei ruso-ucrainene.
Formatul căștilor albastre, motiv de conflict diplomatic
La randul său, președintele Petro Poroșenko a declarat că Ucraina este pregătită pentru discuții despre etapele de punere în aplicare a misiunii ONU de menținere a păcii în Donbas, precum și în legătură cu țările care sa participe la aceasta misiune. În același timp, el a menționat că, în conformitate cu principiul operațiunilor de menținere a păcii, țările vecine de regulă nu participă la acestea.
Anterior Rusia a respins inițiativa Ucrainei privind ”castile abastre” în Donbas și a propus propria varianta, care presupune existența unei misiuni doar pe linia de demarcatie, care sa asigure securitatea membrilor misiunii OSCE.
Ucraina insistă ca toate ”castile albastre” sa fie desfasurate pe întregul teritoriu ocupat, inclusiv la granița de stat cu Rusia, mai ales între teritoriul rus și zona controlată de forțele separatiste pro-ruse din Donbass. De asemenea, Kievul este împotriva prezentei rușilor în misiunea ONU de menținere a păcii.
La rândul său, la sfârșitul lunii ianuarie, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Rusia nu mai exclude posibilitatea desfășurării unei misiuni ONU de menținere a păcii în regiunea Donbas, inclusiv la granița ruso-ucraineană.
Desfășurarea misiunii de căști albastre în Donbass sub mandat ONU, o misiune imposibilă
Pesimism la Kiev
Evhen Marciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului în Grupul de contact tripartit privind reglementarea conflictului din estul Ucrainei, a declarat anterior că nu vede perspective pentru desfăşurarea, în viitorul apropiat, a unui contingent de pace ONU în zona separatistă din Donbas. „Vorbind foarte sincer, menţionez că am doar o mică speranță că se va face ceva pozitiv în viitorul apropiat în ceea ce priveşte desfăşurarea unui contingent de menținere a păcii în Donbas” a subliniat Marciuk, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dar acest lucru nu înseamnă că problema respectivă nu trebuie discutată, iar președintele Petro Poroşenko a procedat corect atunci când a făcut propunerea la Adunarea Generală a ONU” a adăugat reprezentantul Kievului. „Pentru situația din Donbas, se poate recurge la două tipuri de operațiuni de pace: de menținere a păcii și de impunere a păcii, iar aceasta din urmă prevede utilizarea armelor de către forțele de menținere a păcii împotriva celor ce încalcă pacea sau a celor care atacă pacificatorii” a explicat Evhen Marciuk.
Insistență germană
O misiune a ONU ar trebui să fie trimisă în toate zonele de conflict din estul Ucrainei, nu doar de-a lungul liniei de contact unde se află observatorii Misiunii Speciale de Supraveghere a OSCE, a declarat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Este necesar ca o misiune armată şi puternică a ONU să poată fi desfăşurată pe întreg teritoriul [regiunii Donbass], nu doar pentru protejarea unui grup mic al misiunii OSCE aflat de-a lungul liniei de contact, ca o nouă frontieră a Ucrainei”, a spus Gabriel, aflat anterior într-o vizită oficială la Kiev.
În timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, ministrul german de Externe a promis că ţara sa va promova această idee în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. „Împreună cu omologii noştri francezi şi cu membrii Consiliului de Securitate al ONU, vom încerca să introducem o misiune reală ONU de menţinere a păcii în Donbass. Încetarerea focului şi retragerea armamentului greu sunt condiţii obligatorii pentru desfăşurarea misiunii ONU în Donbass”, a mai spus atunci Sigmar Gabriel.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. (M.I./N.G.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Podul peste strâmtoarea Kerci, strategic pentru continuarea ocupației rusești în Crimeea
Ministerul de externe de la Kiev a anunţat recent că Ucraina a depus un memoriu la o instanţă de arbitraj de la Haga, în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), în sprijnul drepturilor sale asupra apelor teritoriale din jurul peninsulei Crimeea, informează Xinhua, citată de mass-media de la București. „Memoriul reclamă că Rusia a încălcat drepturile suverane ale Ucrainei în Marea Neagră, Marea Azov şi strâmtoarea Kerci”, se arată într-o declaraţie a ministerului, care precizează că Ucraina acuză Rusia de „furtul resurselor energetice şi piscicole ale Ucrainei, în detrimentul mijloacelor de trai ale pescarilor ucraineni, şi de blocarea traficului către porturile ucrainene, prin construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci”.
Procedura de arbitraj conform UNCLOS a fost iniţiată de Ucrania în septembrie 2016.
Pod strategic, gaură neagră
Construcţia podului de 19 km care leagă Crimeea de Rusia urmează să se încheie anul acesta. Mass-media din Federația Rusă și alte state au atras atenția asupra corupției endemice care afectează construcția acestui pod, care a ajuns să coste triplu față de suma calculată inițial. Contractul, în valoare de câteva miliarde de dolari SUA, a fost acordat în mod direct companiei oligarhului rus Arkady Rotenberg, un apropiat al lui Vladimir Putin, aflat pe lista de sancțiuni a UE pentru implicarea în războiul din Donbass și anexarea Crimeei.
Strâmtoarea Kerci este singura cale de acces maritim din Marea Neagră către porturile ucrainene de la Marea Azov. Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014, după un referendum local nerecunoscut internaţional. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Avionul de transport model An-26, implicat în mai multe accidente grave pe frontul rusesc din Siria
Un avion militar rusesc s-a prăbuşit în Siria, iar cei aproximativ 30 de pasageri şi şase membri ai echipajului aflaţi la bord au murit, a anunţat Ministerul Apărării din Rusia, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aeronava, un Antonov An-26, s-a prăbuşit în timpul aterizării la baza aeriană Khmemim, în apropierea oraşului sirian de coastă Latakia, conform agenţiei de ştiri Ria Novosti. Ministerul Apărării investighează cauzele prăbuşirii, dar primele informaţii sugerează că ar fi vorba despre o defecţiune tehnică.
Avionul s-a prăbușit la doar 500 de metri de pista de aterizare. „Nu a fost vorba despre un atac asupra avionului. Nimeni nu a supraviețuit”, au declarat autoritățile ruse. Surse locale, citate de mass-media, au declarat că majoritatea pasagerilor făceau parte din forțele speciale ruse.
Săptămâni sângeroase
La sfârșitul lunii februarie 2018, ministerul rus al Apărării preciza într-un comunicat că “un avion rus Su-25 s-a prăbuşit în timpul unei misiuni deasupra zonei de detensionare din Idleb. Pilotul a apucat să anunţe că se catapultează în zonă, aflată sub controlul luptătorilor din Frontul al-Nosra. Pilotul a fost ucis în luptele împotriva teroriştilor”. Pilotul, care reuşise să sară cu paraşuta, a încercat să-şi folosească arma înainte de a fi încercuit, capturat şi împuşcat mortal, a declarat directorul OSDO, Rami Abdel Rahman, care nu a putut preciza din care grupare făceau parte autorii atacului.
Ulterior, potrivit ministerului Apărării de la Moscova, aviația rusă ”a efectuat bombardamente care au dus la uciderea a peste 30 de teroriști” după doborârea avionului.
Marea Neagră, zbor fatidic
Unul dintre cele mai mari dezastre din istoria aviației militare ruse a avut loc și în bazinul Mării Negre, pe fondul implicării în războiului din Siria. Astfel, în 2016 un avion miliar de transport rusesc s-a prăbușit în Marea Neagră, la aproximativ 20 de minute după decolarea dintr-un aeroport rus. 93 de persoane se aflau la bord, dintre care 64 de membri ai corului Alexandrov, celebrul cor al armatei ruse, precum și mai multe echipe de jurnaliști. Artiștii urmau să țină o serie de concerte pentru contingentul militar rus desfășurat în Siria. (M.A.B.)
de Isac Mihai | mart. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko (stânga), vrea să obțină sprijinul NATO, reprezentat de secretarul general, Jens Stoltenberg (dreapta), pentru un nou mandat prezidențial
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv, citată de agenția KARADENIZ PRESS. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
„Foaia de parcurs”
Din cele 375 de acțiuni, prevăzute de Programul național anual de colaborare Ucraina-NATO pe anul 2017, au fost îndeplinite 307 sau 81,9 la sută, a declarat vicepremierul pentru integrarea europeană și euroatlantică al Ucrainei, Ivana Klimpuș-Țințadze, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Luând cuvântul la ședința Consiliului interparlamentar Ucraina-NATO de la Odesa, ea a explicat că nu au fost îndeplinite măsurile suspendate sau amânate pe anul 2018 din inițiativa organizatorilor. Măsurile de prima urgență au fost reorientate în legătură cu desfășurarea Operațiunii antiteroriste în regiunile Donețk și Lugansk. Ivana Klimpuș-Țințadze a relevat că Programul pe anul 2018 prevede 444 de acțiuni cu participarea a 58 de ministere și departamente, fără luarea în considerare a organelor puterii locale, a altor instituții sau organizații. Peste câteva zile, a mai spus vicepremierul, va începe elaborarea Programului național pe anul 2019. Sarcina constă în aceea de a elabora, pentru prima dată, „foaia de parcurs” privind pregătirile la obținerea calificativului de membru al NATO.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Tribut de sânge în Donbas
În total de la începutul războiului din estul Ucrainei și-au pierdut viața 2.378 de militari ucraineni, inclusiv patru femei, a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme Irina Gherașcenko, în timpul ședinței Consiliului interparlamentar Ucraina-NATO de la Odesa din data de 5 martie 2018.
Reprezentanta guvernului pe probleme umanitare în Grupul Trilateral de Contact pentru reglementarea conflictului din Donbas a mai adăugat că în acest răstimp au mai decedat 138 de copii din cauza minelor de teren. Totodată au rămas văduve 1.399 de femei, iar 2.217 mame și-au pierdut fiii.
Referendum pentru UE și NATO, armă electorală
Conform surselor oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, citate anterior de agenția de presă KARADENIZ PRESS, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat.
Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest tot mai frecvente din Kiev și alte orașe din Ucraina.
Printre cei mai importanți contracandidați ai lui Poroșenko la alegerile din 2015 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici, Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.
Prioritate americană
Până în acest moment autoritățile americane au descurajat orice încercare a Kiev-ului de a obține un calendar concret pentru aderarea la NATO, insistând pe rezolvarea pașnică a conflictului din estul țării. Sprijinul american și NATO s-a materializat prin trimiterea unor categorii de armament și produse, inclusiv nonletale, doar recent fiind aprobată livrarea de sisteme de rachete Javelin.
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat miercuri, la Bruxelles, că „principala prioritate” a Statelor Unite în Ucraina este oprirea violențelor prin desfășurarea de forțe de menținere a păcii. „Sfârșitul violențelor este principala noastră prioritate și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să instituim o forță de menținere a păcii”, a declarat șeful diplomației americane în cadrul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
Tillerson a denunțat de asemenea „agresiunea rusă” în Ucraina ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa securității europene” și a reamintit că Alianța nu va putea „normaliza” relațiile cu Moscova „atât timp cât Rusia continuă ocuparea ilegală a Ucrainei” (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | mart. 5, 2018 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Nave-militare-și-soldați-din-state-NATO-și-țări-partenere-participă-la-exercițiul-militar-multinațional-Spring-Storm-18
Peste 1.700 de militari români şi străini reprezentând alte cinci state aliate sau partenere vor participa, timp de zece zile, începând de luni, la primul exerciţiu major multinaţional din acest an, organizat de Forţele Navale Române (FNR), pe teritoriul Dobrogei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, cu titulatura Spring Storm 18, arată comunicatul de presă al Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Exercițiul are loc la câteva zile de la declarațiile lui Vladimir Putin cu privire la noile sisteme de armament ale Federației Ruse, care, potrivit experților militari, va consolida supremația militară a Kremlinului în bazinul Mării Negre.
Sursa citată a mai precizat că exerciţiul Spring Storm 18, planificat a se desfăşura în perioada 5-15 martie, reuneşte 14 nave militare , patru aparate de zbor şi ambarcaţiuni de debarcare şi are la bază un concept unic de antrenare întrunită a forţelor navale, aeriene şi terestre, accentul fiind pus pe secvenţe specifice operaţiilor amfibii în cadru aliat, precum şi pe secvenţe de luptă împotriva minelor marine, într-o zonă de debarcare de pe ţărm.
Prezență românească masivă
„Forţele Navale Române participă cu fregata ‘Regele Ferdinand’, corveta ‘Viceamiral Eugeniu Roşca’, nava purtătoare de rachete ‘Pescăruşul’, monitorul ‘Lascăr Catargiu’, vedeta blindată ‘Opanez’, nava maritimă pentru scafandri ‘Grigore Antipa’, nava hidrografică ‘Alexandru Cătuneanu’, o companie de infanterie marină, un detaşament de scafandri de luptă, remorcherul maritim ‘Viteazul’ şi două remorchere de port, în vreme ce Garda de Coastă contribuie cu o navă de patrulare”, se arată în comunicat.
În cadrul aplicaţiei, secvenţele aeriene vor fi asigurate cu două aeronave Mig-21 Lancer, un elicopter IAR-330 şi o aeronavă Spartan C-27 J ale Forţelor Aeriene Române, iar Forţele Terestre Române participă cu un pluton de infanterie de la Brigada 9 Mecanizată.
Nava militară franceză Jean Bart, simbol al angajamentului Parisului de sprijinire a obiectivelor NATO din Marea Neagră
Ucraina, implicată în exercițiu
Militarii români se vor instrui, în cadru aliat, în colaborare cu militari din Bulgaria, Franţa, Georgia, SUA şi Ucraina, partenerii americani participând cu nava de desant USS Oak Hill (LSD-51), o companie de infanterie marină şi nava de suport USNS Carson City.
Marina franceză este prezentă, în cadrul exerciţiului, cu fregata Jean Bart (D-615), iar Georgia, Bulgaria şi Ucraina participă cu ofiţeri de stat major şi cu câte o echipă specializată în lupta împotriva dispozitivelor explozive.
Potrivit SMFN, scenariul exerciţiului are la bază elementele unei operaţii de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianţei Nord Atlantice, iar cadrul tactic presupune un raid amfibiu, desfăşurat în condiţiile unei ameninţări hibride cu forţe convenţionale şi paramilitare. Vor fi puse în aplicare elemente tactice specifice luptei urbane, precum şi proceduri standard de operare pentru anihilarea unei grupări militare ostile prin desantare, se mai arată în comunicatul citat de KARADENIZ PRESS.
Exerciţiul multinaţional Spring Storm 18 este planificat, organizat şi condus de Componenta Operaţională Navală din subordinea SMFN şi se înscrie în sfera planului de măsuri de asigurare imediată al NATO, adoptat la Summitul NATO de la Varşovia din anul 2016. (M.I.)
