de Isac Mihai | mart. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Petro-Poroșenko-liderul-de-la-Kiev-speră-că-Javelin-va-echilibra-raportul-de-forțe-din-Donbass
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat că achiziţionarea rachetelor antitanc din SUA va permite contracararea agresiunilor Rusiei din estul Ucrainei, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”În mâinile militarilor ucraineni, aceste arme vor permite contracararea agresiunii ruse din Donbas. Îi mulţumesc preşedintelui Trump şi întregii sale echipe pentru susţinerea acordată Ucrainei şi acestei decizii istorice. Doar prin solidaritate şi unitate poate fi oprit agresorul rus şi apărată lumea liberă de aceste ambiţii maniacale”, a declarat Poroşenko. Aceste declarații au fost făcute după ce Departamentul de Stat al SUA a aprobat, joi, planul de vânzare al celor 210 rachete către Ucraina în valoare de 47 de milioane de dolari. Conform mass-media, printre armele așteptate la Kiev se află dispositive anti-sniper, elemente de razboi electronic și împotriva atacurilor aeriene. In conferința sa de presă, liderul de la Kiev a vorbit conflictul din estul țării sale ca despre „un cimp de luptă” și nu un conflict înghețat.
Susținere masivă
Planul a fost trimis Congresului american, care se va pronunţa în maximum 30 de zile pe marginea acestuia, însă este de aşteptat ca acesta să fie adoptat, din moment ce majoritatea congresmenilor au susţinut public necesitatea furnizării de armament către Guvernul de la Kiev.
Potrivit Departamentului american de Stat, Ucraina ar urma să primească 210 rachetă Javelin şi 37 de lansatoare de rachete. ”Sistemul Javelin va ajuta Ucraina să îşi consolideze capacitatea de apărare pe termen lung şi să îşi protejeze suveranitatea şi integritatea teritorială”, se arată și într-un comunicat al Pentagonului.
Surse diplomatice americane au declarat, pentru mass-media de peste Ocean, că autoritățile de la Kiev doresc să achiziționeze și alte sisteme militare, inclusiv avioane de luptă, drone militare și vehicule de luptă. Sursele citate au mai precizat că partea ucraineană a făcut și unele demersuri pentru a fi suplimentat ajutorul militar nerambursabil din partea SUA.
Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina
Conflict prelungit
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.
Rusia consideră că planul de livrare al sistemelor Javelin, care este foarte diferit de ceea ce a promis administrația americană anterioară, referitoare la ajutorul non-letal, „trimite forțele ucrainene direct la război”.
Și ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a făcut anterior un anunț privind primirea unor sisteme de rachete anti-tanc Javelin, după vizita la Washington de acum câteva săptămâni. La rândul său, în data de 17 ianuarie, și șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene,Viktor Muzhenko, a declarat că rachetele Javelin ar putea fi furnizate în șase luni.
Sprijin crescut
”Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul” a declarat emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker. „Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a spus emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker, pentru siteul ucrainean Eurointegration.com.ua., citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat, reţine sursa citată.
Armament american pentru Ucraina
Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru Evropeiska Pravda, citat de mass-media internațională. „Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.
Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient. „Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.
Reamintim că autoritățile de la Kiev încearcă să negocieze cu SUA și achiziționarea unor sisteme de armament performante anti-aeriene, precum și posibila achiziționare a unor nave de luptă americane pentru consolidarea flotei militare, grav afectate în urma crizei crimeene din 2014, când un număr de nave au fost scufundate de Flota militară rusă a Mării Negre ori au dezertat.
Condiții stricte
SUA și Ucraina vor încerca să împiedice să cadă în mâinile dușmanului noul armament livrat armatei ucrainene, in special complexele antitanc Javelin, scria anterior The Wall Street Journal, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Publicația arată că noul armament va fi stocat în depozitele Forțelor Armate ale Ucrainei în locații permanente situate departe de frontul din Donbas. Totodata, militarii americani care antrenează soldații ucraineni la poligonul Yarovoi, vor întreprinde inspectii regulate în depozitele armatei ucrainene pentru a monitoriza numărul acestor compexe.
Ziarul remarca că această condiție a Washingtonului a fost impusa din cauza temerilor ca nu cumva rachetele Javelin sa cadă în mâinile inamicului, dacă armata Ucrainei va începe eventual operațiuni ofensive. „Aceasta nu este o problemă teoretică”, subliniază WSJ.
Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin
Victorie psihologică rusă
După 2014, Statele Unite ale Americii au transferat armatei ucrainene radare antibaterie cu rază scurtă, si cateva fragmente a unui astfel radar au fost capturate de armata rusa și forțele paramilitare separatiste în timpul luptelor acerbe care s-au dat in zona Debalțevo, confruntări soldate cu mii de morți și răniți din ambele părți.
O sursa apropiata Ministerului Apararii din Ucraina a declarat că capturarea fragmentelor radarului a fost o “victorie psihologica” a rușilor, in sens ca ”le-am făcut-o” americanilor, ”le-am sters nasul“, consideră autorii.
Transferul de sisteme antitanc de ultimă generație catre Kiev va asigura ca actualul conflict armat de mica intensitate din Donbas sa nu treaca, la ordinul Kremlinului, in faza unor ostilitățile pe scară largă, așa cum a fost în anii 2014-2015
Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni
Anterior, Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse.
Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei.
La rândul lor, liderii separatiști pro-ruși din Donbass au criticat la unison posibilitatea echipării trupelor ucrainene cu Javelin. Aceștia au amenințat că vor captura sisteme Javelin pentru a fi folosite împotriva forțelor ucrainene. Akhra Avidzba, liderul brigăzii separatiste Piatnachka, citat de mass-media separatistă, a declarat că va captura sistemele Javelin și alte sisteme de armament occidentale din dotarea Ucrainei pentru a le păstra drept suveniruri ale victoriei.
Întâlnire strategică
Anterior ministrul Apărării din Ucraina, Stepan Poltorac, declara, într-un interviu acordat pentru ”Vocea Americii, că decizia de a transfera Ucrainei rachete anti-tanc americane ”Javelin” va fi adoptată ”în timp foarte util”. ”Am discutat mecanismul de transfer al armelor anti-tanc. Am abordat și alte aspecte legate de pregătirea personalului și ordinea transferului. Cred că decizia de a transfera ”Javelin” către Ucraina va fi făcută în timp foarte util și foarte corect„, a spus Poltorak, cunoscut pentru retorica sa dură la adresa separatiștilor din Donbass.
Potrivit ministrului de la Kiev, nu este important când Ucraina va primi aceste complexe anti-tanc, ci faptul că acestea vor fi furnizate. „Acesta este un semnal foarte serios și puternic pentru Ucraina că nu a rămas singură în fața Rusiei. Este un semnal pentru Rusia că suntem susținuți de întreaga lume. În plus, este un semnal puternic pentru alți colegi cu care conlucrăm de a dinamiza cooperarea cu Ucraina”, a explicat atunci ministrul Apărării de la Kiev. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | mart. 4, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Marea Neagra, Principal, Știri
Ksenia Sobceak este acuzată periodica că nu este decât o marionetă a regimului Putin
Candidata la alegerile prezidențiale din Federația Rusă, Ksenia Sobceak, a fost stropită cu apă de un susținător al liderului Partidului Liberal Democrat, Vladimir Jironovski, relatează mass-media rusă, citând pagina sa de Twitter a candidatei. Incidentul a avut în timpul unui eveniment care marca ziua de naștere a primului președinte al Federației Ruse, Mihail Gorbaciov. Anterior, Ksenia Sobceak a solicitat excluderea din cursa electorală a lui Vladimir Putin.
În clipul video postat în mediul online, și tirajat masiv în grupurile pro-Putin de pe rețelele Vkontact și Odnoklasniki, tânărul filmează cum intră Sobchak într-o încăpere, la un moment dat acesta o stropește cu apă pe candidatul la prezidențiale și spune: „Asta este pentru Jirinovschi”. Gestul tânărului a atras cuvinte grele din partea Kseniei Sobceak, care este mai degrabă cunoscută pentru statutul său de vedetă mondenă decât politiciană. Aceasta a mai facut și unele declarații în favoarea revenirii Crimeei la Ucraina, ceea ce i-a atras antipatia marii majorități a electoratului rus. Un număr de observatori ai scenei politice din Federația Rusă consideră că această candidatură este doar o manevră a Kremlinului pentru scindarea opoziției și pentru a spori prezența la vot.
Reamintim că acum câteva zile, Sobceak, l-a stropit cu apă în emisie directă pe liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Jironovski, după ce acesta a înjurat-o de mai multe ori. Incidentul a avut loc la o emisiune de dezbateri de la canalul de televiziune „Rossia 1”. Jirinovski i-a cerut moderatorului Vladimir Soloviov s-o oblige pe Sobceak să tacă, iar ulterior a numit-o „prostituată și cățea”.
Sobceak vs. Putin
Curtea Supremă a Rusiei a respins cererea Kseniei Sobceak ca președintele rus Vladimir Putin să fie exclus din cursa pentru alegerile prezidențiale, pe care o adresase Comisiei Electorale Centrale de la Moscova. În cererea ei, Sobceak a spus că Putin a continuat să fie de facto președinte al Rusiei și în perioada 2008-2012, cînd funcția a fost deținută de Dmitri Medvedev. În opinia ei, Vladimir Putin ar fi deținut două mandate consecutive și nu ar mai putea candida și acum. Deși decizia instanței nu a fost o surpriză pentru Ksenia Sobceak, ea a anunțat că va face recurs. Sobceak, care e jurnalistă și vedetă de televiziune, spune că s-a înscris în lupta electorală pentru ca să le ofere rușilor posibilitatea unui vot de protest. Ksenia este fata lui Anatoly Sobceak, fost primar de Sankt Petersburg și mentor al lui Vladimir Putin la începutul carierei politice a acestuia, ceea ce a alimentat zvonurile privind o posibilă manevră a Kremlinului în ceea ce privește candidatura ei. (M.I.)
de Isac Mihai | feb. 27, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, UE, UE, Uncategorized @ro
Simbolurile istorice ale Macedoniei, supuse negocierilor dintre Atena și Skopje
Macedonia a prezentat patru opţiuni pentru a soluţiona o dispută de zeci de ani cu Grecia în legătură cu numele său, a declarat premierul macedonean, Zoran Zaev, într-un interviu acordat Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Sugestiile sunt: Republica Macedonia de Nord, Republica Macedonia Superioară, Republica Vardar Macedonia şi Republica Macedonia (Skopje)”, a afirmat Zaev după ce a participat la un summit la Londra cu privire la Balcanii de Vest.
Totodată, premierul de la Skopje a afirmat că una din principalele probleme rămâne întrebarea este dacă există „o nevoie reală” de a schimba constituţia Macedoniei, o cerere formulată de Grecia în ultimele luni, și care trezește îngrijorarea profundă a autorităților macedonene.
Macedonia, moștenire grea
Cele două state îşi dispută numele ‘Macedonia’, Grecia susţinând că folosirea acestuia de către vecina sa semnalează o revendicare teritorială din partea acesteia asupra regiunii omonime din nordul său. Atena obstrucţionează aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană din acest motiv şi a acuzat de asemenea Skopje că încearcă să-i uzurpe patrimoniul istoric prin glorificarea lui Alexandru cel Mare. Grecia, care deţine drept de veto în ceea ce priveşte admiterea în ambele organizaţii, a obţinut ca micul stat vecin, apărut din dezmembrarea fostei Iugoslavii, să fie admis la ONU, în 1993, sub numele provizoriu de ‘Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei’ (FYROM).
Skopje şi Atena au fost de acord anul acesta să intensifice negocierile pentru a încheia disputa care blochează aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO. Macedonia speră să ajungă la un compromis în legătură cu această dispută până la o reuniune UE din iunie şi summitul NATO din iulie 2018 şi a propus ‘o desemnare geografică” pentru a se asigura că există o diferenţiere clară între cele două nume.
Protest naționalist
Zexi de mii de oameni au protestat, în Skopje împotriva schimbării numelui Macedoniei, în contextul în care premierul Zoran Zaev a propus patru variante pentru redenumirea Macedoniei, relatează mass-media regională. În pofida temperaturilor scăzute şi a ninsorii abundente, mii de oameni au ieşit pe străzile din Skopje pentru a protesta faţă de posibilitatea schimbării numelui Macedoniei, scandând ”traiască Macedonia”.
Protestatarii, puternic susținuți de Biserica Ortodoxă din Macedonia, au cerut sistarea discuţiilor dintre Guvernul Macedoniei şi oficialii de la Atena pentru rezolvarea problemei apărută în urmă cu 25 de ani.
Reamintim că actualul guvern de la Skoje a inițiat un proces de normalizare a relațiilor cu Grecia, Bulgaria, Albania, Kosovo, în pofida protestelor mediilor naționaliste din republica macedoneană și diasporă.
Zeci-de-mii-de-greci-protestează-periodic-față-de-negocierile-dintre-Atena-și-Skopje
Sute de mii de greci contra negocierilor
Sute de mii de greci au protestat la începutul lunii februarie în fata Parlamentului din Atena faţă de folosirea termenului Macedonia în orice înţelegere posibilă pe care guvernul o va face cu Fosta Republică Iugoslavă. Organizatorii mitingului susțin că în stradă a ieșit un milion de oameni, însă poliția nu a confirmat oficial cifrele, relatează ziarul Kathimerini.
Agenția EFE relatează că sute de mii de persoane au manifestat duminică la Atena pentru a cere guvernului elen să nu accepte folosirea termenului de “Macedonia”. Anterior, aproximativ 50.000 de naţionalişti greci au manifestat la Salonic.
Principalul orator al protestului, care s-a desfăşurat în Piaţa Syntagma, vizavi de Parlamentul elen, a fost compozitorul Mikis Theodorakis, în vârstă de 92 de ani, care a fost decenii la rând un simbol al stângii elene şi a cărui participare la miting a provocat decepţie în acest sector al societăţii. Casa lui Theodorakis, care a compus muzica filmului “Zorba grecul”, a fost atacată sâmbătă seara cu grafitti şi cu pungi cu vopsea, un gest pe care compozitorul l-a atribuit “fasciştilor, rasiştilor, anarhiştilor, teroriştilor şi criminalilor”.
“Sunt un patriot, un internaţionalist şi dispreţuiesc şi lupt împotriva fascismului, în forma sa cea mai înşelătoare şi periculoasă, care este stânga”, le-a spus Theodorakis participanţilor la protest. “Prin folosirea termenului de Macedonia, Skopje vrea să-şi extindă frontierele în detrimentul Greciei… Dacă facem concesii ar fi ca şi cum ne-am deschide frontierele celor care ne ameninţă”, a avertizat el, care a cerut organizarea unui referendum pe tema numelui de Macedonia.
La protest a fost prezent şi liderul partidului neonazist Zori Aurii, Nikos Michaloliakos, însoţit de tot grupul său parlamentar; fostul premier conservator Andonis Samaras; vicepreşedintele principalei forţe de opoziţie, Adonis Georgiadis, şi zeci de preoţi şi primari.
Manifestanţii au venit în Atena din toate colţurile Greciei, cu autobuze închiriate special de către preoţi şi primari locali, cu maşinile personale sau cu mijloace de transport interurban.
Cu sloganuri precum “Macedonia este Grecia, Grecia este Macedonia”, “Jos labele de pe Macedonia” sau “Grecia unită, niciodată învinsă”, manifestanţii s-au pronunţat împotriva oricărei soluţii în disputa cu guvernul de la Skopje care să includă termenul de Macedonia, nume care – în opinia protestatarilor – aparţine exclusiv regiunii nordice a Greciei, cu capitala la Salonic.
Reprezentanți ai mediilor extremiste grecești au amenințat cu organizarea unor atentate împotriva obiectivelor culturale și diplomatice macedonene din Grecia, dar și pe teritoriul fostei republici iugoslave. Surse din cadrul serviciilor secrete din cele două state au menționat că sunt în alertă pentru a preveni astfel de acțiuni.
Presiuni americane, îngrijorare rusească
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavorv, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Reamintim că biserica greacă se opune oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană. Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie.
de Isac Mihai | feb. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina
Şeful adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Kononenko, a declarat vineri, 23 februarie, că cetăţenii străini care au provocat un incendiu la sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, au fost coordonaţi de serviciile speciale ruseşti, relatează agenţia de ştiri Liga, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialul SBU a mai declarat că serviciile secrete ucrainene au mai „identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”.
Declarațiile oficialului SBU vin pe fondul deteriorării vizibile a relațiilor dintre puterea de la Kiev și minoritățile naționale din Ucraina în urma adoptării unei controversate legislații în domeniul învățământului, aspru criticate de diferite guverne din state UE și lideri ai minorităților maghiară și română. Anterior, autoritățile de la Kiev nu au luat nicio măsură pentru a opri atacurile elementelor naționaliste ucrainene împotriva românilor din regiunea Cernăuți.
Radicali din stat UE
„Am descoperit imediat această infracţiune şi am găsit doi executanţi. Confirmăm informaţiile potrivit cărora este vorba despre doi străini, membri ai unui partid radical dintr-un stat din UE”, a dezvăluit oficialul ucrainean. Potrivit lui Kononenko, sediul Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia a fost ales drept ţintă de către serviciile secrete ruseşti în decembrie 2017. „Atunci, reprezentanţi ai serviciilor speciale ruseşti au început să caute executanţi pe teritoriul Ucrainei. Noi am documentat imediat tentativa cetăţeanului rus David Ponomariov de a selecta ucraineni care să comită această infracţiune”, a declarat şeful adjunct al SBU.
„Ponomariov ne este cunoscut din 2015, când căuta printre cetăţenii Ucrainei persoane care să comită un atac terorist în Mikolaiv. Atunci am reţinut trei complici de-ai lui, cetăţeni ai Ucrainei, aflaţi acum sub urmărire penală. De Ziua Constituţiei, Ponomariov a pregătit o diversiune, fiind instruit de serviciile speciale ruseşti. SBU, însă, a reuşit să împiedice aruncarea în aer a crucişătorului de rachete Ucraina”, a adăugat oficialul de la Kiev.
Cocktail Molotov în Transcarpatia
Kononenko susţine că ruşii nu au mai reuşit să recruteze ucraineni pentru a comite un atac terorist la Centrul Cultural Maghiar din Transcarpatia, aşa că a apelat la opţiunea de rezervă, recurgând la cetăţeni străini. „Aceşti infractori au fost identificaţi şi vor fi traşi la răspundere în conformitate cu procedurile internaţionale”, a precizat Kononenko.
În dimineaţa zilei de 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un cocktail Molotov înspre sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod. Datorită faptului că geamul avea sticlă dublă, substanţa incendiară nu a afectat interiorul clădirii şi, astfel, nu a provocat daune semnificative.
Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina
Episodul românesc
Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat atunci şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, preluat de Agenţia BucPress. „Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.
Reprezentantul SBU a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, raionul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță, notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Reacția MAE de la București
”Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situație. MAE condamna ferm orice acțiune îndreptată împotriva unor instituții de învățământ cu predare in limba romana din Ucraina” a transmic MAE pentru ȘTIRIPESURSE.RO., preluat de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că autoritățile ucrainene nu au luat nicio măsură de securitate în decembrie 2017, când un grup numeros de naționaliști radicali ucraineni a atacat Centrul Cultural Românesc din Cernăuți, bruscând și amenințând participanții, majoritatea etnici români, la manifestări dedicate zilei naționale a României. Anterior, în septembrie 2017, câteva zeci de militanţi naţionalişti ucraineni au încercat să i-a cu asalt Consulatul General al României din Cernăuţi, pe motiv că România s-ar implica în problemele interne ale statului ucrainean, după ce Bucureştiul a luat atitudine faţă de controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile minorităţilor naţionale în Ucraina, inclusiv în limba română.
Românii, miză frecventă în războaiele media dintre Kiev și Moscova
Și în 2015, mass-media din Ucraina a tirajat pentru câteva zile informații false despre o așa-zisă Adunare a Românilor din Bucovina, care ar fi cerut președintelui de la Kiev Petro Poroșenko, acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Informații false, lansate de mass-media din Rusia, au fost dublate de comentarii și declarații belicoase la adresa românilor din Ucraina și a guvernului de București prin care se cerea chiar expulzarea în masă a etnicilor români din Ucraina.
„Decizia președintelui de a le oferi autonomie teritorială tătarilor din Crimeea a creat un precedent juridic și politic, în cadrul căruia toate comunitățile care locuiesc compact în Ucraina pot pretinde un statut similar. Iar noi, românii din Bucovina, avem circumstanțe speciale pentru a fi lideri în această problemă”, se arată în declarația „Consiliului Adunării Românilor din Bucovina”, structură inexistentă.
Lideri inexistenţi ai aşa-numitei Adunări a Românilor din Bucovina (Dorina Chirtoacă şi Cornelia Rusu) au promis ‘să lupte pentru un statut special al etnicilor români în cadrul Ucrainei, iar toţi cei prezenţi au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluţii’.
Reamintim că România a susținut în permanență integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în timpul conflictului din Donbass cu Federația Rusă și forțele separatiste. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, UE, UE
Premierul bulgar Boyko Borisov este convins de faptul că în Bulgaria nu există corupție politică
Indicele de perceptie a coruptiei in Bulgaria este de 43 de puncte in 2017, tara ocupand astfel locul 71 in clasamentul mondial. In cadrul clasamentului intre statele membre UE, Bulgaria continua sa ocupe ultimul loc (media indicelui UE este de 65), a anuntat organizatia internationala Transparency International, citată de mass-media de la București. (In index, 100 de puncte este cea mai buna nota si 0 puncte este cel mai slab rating), potrivit presei bulgare, citata de Rador, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anterior premierul bulgar Borisov declara că politicienii români sunt corupţi şi din acest motiv sunt prinşi de justiţie, în timp ce omologii lor bulgari sunt cinstiţi. Reamintim că o parte importantă a economiei bulgare se află sub controlul capitalului rusesc.
Cu 43 de puncte, Bulgaria ramane sub pragul critic de 50 de puncte, dincolo de care sunt tarile care nu reusesc sistematic sa faca fata coruptiei. Schimbarea de doua puncte a rezultatului indexului nu este semnificativa din punct de vedere statistic, deoarece miscarile similare au fost observate si anterior, fara a incalca tendinta de stagnare, au spus autorii raportului.
Handicap bulgar
Bulgaria nu reuseste inca sa recupereze ritmul de crestere a majoritatii tarilor din Europa Centrala si de Est, cum ar fi Republica Ceha, Estonia, Letonia si Lituania. Acum, Bulgaria este comparabila cu media indicilor altor tari din Balcani (42.27), ceea ce plaseaza Bulgaria intre Vanuatu, Burkina Faso si cu mult inaintea Albaniei.
In raportul de anul trecut, care analizeaza situatia din 2016, valoarea indicelui Bulgaria a aratat nu numai o lipsa de dezvoltare intr-o perioada relativ lunga, dar si o tendinta de serioasa ramanere in urma in comparatie cu alte state membre ale UE, a declarat organizatia.
In 2018, Bulgaria a fost inclusa pentru a 20-a oara in index, analiza rezultatelor de pana acum a aratat ca, de fapt, lupta impotriva coruptiei a stagnat si nu exista niciun progres in ultimii cinci ani. Cu un an in urma, Transparency International a vorbit despre necesitatea urgenta de schimbare a politicii de combatere a coruptiei si de un angajament pentru reforme mai profunde in institutiile chemate sa conduca aceasta lupta.
Fantasme politice sofiote
„Bulgaria a depăşit de mult timp România la multe capitole”, a declarat anterior premierul bulgar Boiko Borisov, citat mass-media de la Sofia. Şeful executivului de la Sofia a avut această reacţie după ce a fost întrebat când va reuşi Bulgaria să ajungă din urmă România. În consecinţă, reporterul i-a cerut să spună când şi cum Bulgaria a depăşit România în combaterea corupţiei. „Miniştrii lor fură şi în final sunt prinşi şi încarceraţi, în timp ce preşedintele lor caută azil în Moldova. Eu nu am văzut bulgari care să fugă în România”, a răspuns Borisov. El a admis totuşi că în Bulgaria nu există politicieni condamnaţi pentru fapte de corupţie, dar a susţinut că această situaţie este rezultatul faptului că politicienii din ţara sa nu sunt corupţi. „Cred că prevenţia este cea mai importantă. Ceea ce ştiu este că fac tot posibilul să nu îi las să fure şi ei ştiu că dacă îi prind vor pleca imediat”, a explicat mai departe premierul conservator Boiko Borisov.
România, locul 26 la corupție
Romania se mentine in anul 2017 pe locul 26 in clasamentul indicelui de perceptie a coruptiei la nivelul statelor UE, in urma tarii noastre fiind Ungaria si Bulgaria, conform unui raport al Transparency International, relateaza Agerpres, preluată de mass-media de la București. Organizația a lansat recent raportul anual privind Indicele de Perceptie a Coruptiei (IPC) la nivel global, prin intermediul caruia se realizeaza un clasament al gradului de coruptie in sectorul public, asa cum este perceput de mediul de afaceri si experti independenti din cele 180 de state incluse in analiza, informeaza un comunicat al organizatiei.
Romania se mentine cu acelasi scor, de 48 de puncte, ca in urma cu un an si pe acelasi loc (26) la nivelul Uniunii Europene, la egalitate cu Grecia. Singurele tari din Uniune care au punctaje mai mici decat Romania sunt Ungaria (45 de puncte, locul 27) si Bulgaria (43 de puncte, locul 28). La nivelul UE, media IPC este de 66 de puncte, similar cu anul anterior.
Noua Zeelandă, stat exemplu
La nivel global, in topul statelor percepute ca fiind cel mai putin corupte se afla Noua Zeelanda, cu 89 de puncte din 100 posibile si Danemarca – 88 de puncte, urmate de Finlanda, Norvegia si Elvetia, fiecare cu cate 85 de puncte. Media la nivel global este de 43 de puncte, la fel ca anul anterior.
Clasamentul este intocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, in care 0 inseamna „foarte corupt” iar 100 – „deloc corupt”. Pentru fiecare stat sunt utilizate intre trei si 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura ca indeplinesc standardele de calitate ale TI. Conform raportului intocmit de Transparency International, este pentru prima data cand la varful ierarhiei se inregistreaza scoruri sub 90 de puncte, ceea ce releva o tendinta globala de scadere a punctajelor din clasament. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | feb. 24, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina se pregătește pentru un nou război electoral
Dacă mâine în Ucraina ar avea loc alegeri prezidențiale, majoritatea cetățenilor ar vota pentru fostul premier Iulia Timoșenko, lider al partidului Batkivşcina, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, preluat de mass-media din Ucraina. Sursa citată precizează că Timoșenko ar obține victoria doar în turul doi al scrutinului, ceea ce înseamnă că ar trebui să obțină sprijinul unor contracandidați din primul tur al viitoarelor alegeri prezidențiale din fosta republică sovietică.
În primul tur, pentru Timoşenko ar vota 18,7% dintre respondenți, în timp ce pentru actualul președinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, ar vota 15,6% din electorat.
Iulia Timoșenko, favorită în sondajele pentru prezidențiale
Liderii politici pro-ruși, peste 25% din preferințele electoratului ucrainean
În topul popularităţii principalilor actori politici din Ucraina au mai fost nominalizați: Iuri Boiko, liderul formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției, cu 11,7%; Anatoli Gryţenko, lider al formațiunii pro-europene de opoziție Poziția Civică, cu 9,7%; Oleg Liaşko, cunoscutul lide al formațiunii naționaliste Partidul Radical, cu 8,7%; Vadim Rabinovici, oligarh și lider al partidului de opoziție Za Jittia, cu 8,3%; Andri Sadovyi, primarul orașului Lviv și liderul partidului pro-european de opoziție Samopomici, cu 6,4%; Oleg Tiagnibok, lider al partidului naționalist moderat Svoboda, cu 3,9%; Arseni Iaţeniuk, fost premier al Ucrainei și unul din liderii partidului Frontul Popular, membru al coaliției guvernamentale actuale de la Kiev, cu 1,7%..
Conform surselor citate de mass-media din Ucraina, 15,3% dintre respondenți ar vota alți candidați.
Timoșenko vs. Poroșenko
Potrivit sondajului, Timoșenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În același timp, fostul premier este printre primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
La rândul său, actualul președinte de la Kiev, Petro Poroşenko, are foarte mulţi susţinători în vest și în Kiev, zonele unde, în ultimele cicluri electorale, alegerile sunt câștigate de partidele pro-europene.
Nivelul de sprijin al Iuliei Timoșenko este mai mult sau mai puțin uniform în toate zonele din centrul, nordul, vestul și, parțial, în sudul ţării, în timp ce Poroşenko are cei mai mulţi susţinători în Vinniţa şi ceva mai puțin în zonele de vest și în centru. Merită menționat faptul că în oblast-ul Vinniţa actualul președinte Poroșenko are mari interese financiare, fiind și regiunea de baștină a actualului premier Volodymyr Groysman, unul din principalii aliați politici și economici ai liderului de la Kiev.
Actualul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, îngrijorat de ascensiunea în sondaje a liderului opoziției pro-europene Iulia Timoșenko
Turul doi al prezidențialelor, decisiv
Dacă în turul doi al scrutinului prezidențial ar participa Timoșenko și Poroșenko, rezultatele ar fi următoarele: 30% pentru Timoşenko şi 23% pentru Poroşenko. Sondajul realizat de grupul sociologic „Rating” mai precizează că 28% dintre cetăţeni ar refuza să participe la vot dacă în al doilea tur de scrutin ar intra Timoșenko și Poroșenko. Aceste rezultate au provocat îngrijorarea analiștilor politici de la Kiev în ceea ce privește rata mare a absenteismului, pe fondul acutizării crizei din Donbass și a lipsei unor reforme reale. (N.G.)
