de Natalia Ciobanu | aug. 4, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Razboiul ruso-european pentru Ucraina se intensifica
Interzicerea comercializării ciocolatei ucrainene pe piața din Federația Rusă nu va obliga Ucraina să renunțe la Uniunea Europeană, consideră experți economici și politici de la Kiev, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS, acestia mai subliniind că amenințările Rusiei au devenit realitate. „Rusia vrea să demonstreze cu exemple concrete care este diferența: ce va obține Ucraina și mediul de afaceri după ce va alege Uniunea Vamală și accesul pe piața rusă, iar pe de altă parte – ce avantaje oferă integrarea în UE și crearea zonei de liber schimb cu UE. Cu cât ne apropiem de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, cu atât mai mult Rusia va arăta mai des asemenea exemple. Acum toate amenințările vor deveni realitate”, a subliniat politologul Vadim Karasev.
„Cu toate aceste piedici cerd că mediul de afaceri ucrainean nu va ceda și va căuta noi piețe de desfacere. Ucraina a ales deja calea. Calculele oamenilor de afaceri nu vor putea întoarce Ucraina din drum. Rusia în anii 90 a procedat la fel și cu Țările Baltice”, a mai explicat Karasev.
Presiuni politice
Un alt expert din cadrul Centrului de cercetări politice și economice „A. Razumkov” din Kiev, Vasilii Iurcișin, subliniază că Rusia implică politica în relațiile comerciale cu Ucraina. Expertul nu exclude că după interdicția importului de ciocolată ar putea urma alte produse din Ucraina, cum ar fi carnea și produsele lactate, calitatea cărora a fost pusă anterior sub semnul întrebării de partea rusă.
Potrivit datelor statistice, cota bomboanelor „Roshen” este de 3,2% din piața rusească a dulciurilor (locul 6 dintre producători). Unii analiști ucraineni, citati de mass-media, admit că interzicerea importului de dulciuri marca „Roshen” pe piața rusă este o presiune politică care ar putea ave o legătură directă cu poziția pro europeană a proprietarului corporației „Roshen”, deputatul Petr Poroșenko. Acesta a deținut mai multe funcții-cheie în guvernele de la Kiev de după anii 90, iar ultima funcție a fost cea de ministru al Economiei în cabinetul de miniștri Azarov-1.
Băncile rusești vs. ciocolatele ucrainene
Presa de la Kiev a scris că o reacție de răspuns a Kievului ar putea fi o lovitură dată băncilor cu capital rusesc din Ucraina. „Ucraina ar putea începe să facă același lucru cu băncile rusești, care activează pe teritoriul său, pentru a scoate capitalul putinist”, a declarat economistul Oleg Soskin, referindu-se la băncile cu capital rusesc VTB, Sberbank, Alfa-Bank.
Soskin presupune că disensiunile ruso-ucrainene din cauza refuzului Kievului de a adera la Uniunea Vamală vor escalada. „După declarațiile lui Onișcenko (principalul medic sanitar din Rusia – n. red.) în mod sigur vor apărea alte. Apoi va urma lovitura asupra industriei auto, iar acest lucru înseamnă că vor avea de suferit oligarhii ucraineni Ahmetov și Pinciuk”, admite expertul. „Presiunile Rusiei asupra oligarhilor noștri, interzicerea producției ucrainene și altele nu îl vor impune pe Ianukovici să renunțe la integrarea europeană”, speră Oleg Soskin.
de Vitalie Goncearov | aug. 4, 2013 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderii gagauzi ameninta cu secesiunea
Adunarea Populară a Găgăuziei, legislativul regional de la Comrat, va initia consultarile publice cu locuitorii si oficialitatile din localitatile din autonomie pe marginea recentului apel al unui grup de initiativa care a solicitat iesirea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova, a declarat, pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, deputatul Ivan Burgundji, şeful comisiei pentru probleme juridice, drepturile omului, legalitate, ordine de drept, politica informaţională şi mass-media din cadrul Adunarii Populare a Găgăuziei. Deputatul gagauz, fost reprezentant al Gagauziei la Tiraspol, a semnat o decizie in acest, in care se subliniaza ca in „cei 18 ani de cand Găgăuzia se află în componenţa Moldovei au arătat că, în practică, autorităţile de la Chişinău nu doresc să fie garantul executării normelor Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, (…) nu tind să îi îndeplinească normele”.
Constitutie revizuita
„În aceşti ani, Găgăuzia a pierdut posibilitatea de a-şi delega reprezentanţii în parlamentul ţării, legislaţia republicii Moldova nu a fost ajustată nici pînă acum la normele legii cu privire la Găgăuzia, asa cum cere hotărîrea Parlamentului ţării (…). Dimpotrivă, Parlamentul Republicii Moldova continuă să adopte legi care contravin în mod direct normelor legii menţionate şi intereselor Găgăuziei”, se mai afirma in decizie. „Conducerea ţării a proclamat obiectivul strategic de integrare în Uniunea Europeană fără a ţine cont de opinia Găgăuziei” mai subliniaza comunicatul, autorii considerand oportuna analizarea de catre Gagauzia a posibilitatii „de revizuire a acordului său pentru autodeterminare în componenţa Moldovei din anul 1994”.
In cazul în care autorităţile de a Chişinău nu îşi vor reconsidera politica în raport cu Găgăuzia, grupul de iniţiativă va cere desfăşurarea pînă în decembrie 2015 a referendumului pentru retragerea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova şi revenirea în cadrul Republicii Găgăuze independente, proclamate pe 19 august 1990. Surse locale, citate de mass-media, au mai subliniat ca, in cadrul respectivului referendum, populatia va mai fi consultata cu privire la posibilitatea aderarii Gagauziei la Comunitatea Economica Eurasiatica.
Republica Găgăuză
”Pană la summitul de la Vilnius trebuie abordata problema autodeterminarii poporului găgăuz, pentru a crea o Republică Găgăuză normală”, a declarat primarul orașului Ceadîr-Lunga, Gheorghe Ormanji, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută la Comrat, în cadrul recentelor audieri publice privind eventualitatea ieșirii Găgăuziei din componența Republicii Moldova. Ormanji a menționat că Republica Moldova, convențional, poate fi împărțită în cateva sectoare: Centrul – raionul ”socialismului dezvoltat”, cu pavaj, mașini și femei frumoase; Bălți, care poate fi numit stat; Transnistria și Găgăuzia.
Primarul de Ceadîr-Lunga, unul din liderii Partidului Democrat în Găgăuzia, a menționat că ”găgăuzii nu vor avea nimic de pierdut”. ”În prezent, deseori auzim că mulți doresc în Europa. Oamenii trebuie să decidă singuri. părerea mea este că majoritatea populației dorește să adere la Uniunea Vamală”, a conchis Ormanji.
Axa Formuzal-Voronin
Propunerea de a acorda Transnistriei statut de republică în componența Moldovei este temeinică, din punctul de vedere al reintegrării țării, a precizat bașcanul (guvernator) Găgăuziei, Mihail Formuzal, comentand recenta declarație a președintelui PCRM, Vladimir Voronin. În opinia lui Formuzal, reintegrarea țării va fi posibilă doar atunci, cînd Chișinăul va fi dispus să respecte interesele și doleanțele locuitorilor din stînga Nistrului. „Majoritatea declarațiilor funcționarilor moldoveni care se ocupă de reglementarea diferendului transnistrean sînt făcute de pe poziție de amenințări. Este evident că, în asemenea condiții nu poate fi vorba de nicio apropiere cu Tiraspolul. Moldova poate spera la o perspectivă îndepărtată de reintegrare, doar dacă va recunoaște dreptul Transnistriei la cele mai largi împuterniciri posibile, inclusiv la dreptul la veto asupra deciziilor care afectează interesele populației din regiune”, a declarat Formuzal pentru Gagauzlar.md.
Gagauzia, egala cu Transnistria
Guvernatorul a subliniat că denumirea statutului republicii nu este cea mai importanta, Formuzal menționand că, în cazul unui asemenea scenariu de reintegrare a țării, Comratul va insista asupra acordării Găgăuziei unui statut similar. ”Am spus în repetate rînduri și continui să cred că stabilitatea și durabilitatea dezvoltării Moldovei unite poate fi asigurată doar în condițiile asigurării egalității statutului Găgăuziei și Transnistriei. În timpul discursurilor din localitățile autonomiei, Vladimir Voronin a vorbit nu o dată anume despre o asemenea formulă de reintegrare a țării. Chiar dacă acum liderul comuniștilor vine cu alte lozinci, noi rămînem pe aceleași poziții”, a conchis Formuzal.
de Vitalie Goncearov | aug. 4, 2013 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, pregatit pentru confruntarea cu Vaticanul
Autoritatile belaruse au declansat o adevarata vanatoare impotriva clerului romano-catolic din fosta republica sovietica, pe fondul recentei declaratii a presedintelui Aleksandr Lukaşenko, potrivit căreia în rîndurile serviciilor secrete belaruse a fost descoperit un “trădător” care cooperează cu state străine “prin reprezentanţi ai Bisericii Catolice”. Declaratia a fost făcută de Lukaşenko în timpul unei conferinte de presa, raspunzand unei intrebari referitoare la “cazul Snowden”, pe care Lukasenko l-a caracterizat drept “trădător”.
“L-am reţinut demult pe unul dintre trădători, care lucra în cadrul serviciilor speciale şi care era legat, prin intermediul Bisericii Catolice, de state străine”, a anunţat Lukaşenko. Potrivit liderului belarus, cel reţinut “nu doar oferea informaţii, ci din cauza lui au şi avut de suferit oameni care lucrează peste hotare”, Lukasenko referindu-se la agenti ai serviciilor secrete belaruse care activeaza in alte state.
Pretexte politice
În opinia analiştilor şi experţilor citati de mass-media, informaţia privind “reţinerea trădătorului” nu a fost dată întîmplător publicităţii, unul din motivele acestui nou scandal de spionaj fiind justificarea adoptarii unei noi legislatii restrictive, care sa cuprinda o extindere considerabila a împuternicirilor serviciilor secrete sau probleme politice interne.
În memoria societăţii belaruse mai sînt încă vii amănuntele cazului “spionului” Andrei Gaidukov, relateaza mass-media regionala. Tanărul operator al unei rafinării de petrol a fost acuzat iniţial de colaborare cu servicii de securitate străine, apoi a primit un an şi jumătate detenţie pentru că scria scrisori către CIA, la care îi răspundea KGB-ul. Informaţiile sărace pe marginea acestui dosar nu i-au convins pe analiştii locali de faptul că afacerea nu era o înscenare. Experţii sînt tentaţi să creadă că acesta a fost încă un gest de intimidare a tineretului activ, “ca să nu mai ceară granturi din Occident”.
Santaj diplomatic
Este posibil ca declaraţiile vehemente ale lui Lukaşenko pe temă religioasă să se explice prin aspiraţia sa de a fi în continuare “generator de ştiri”, cu atît mai mult cu cat “spionul catolic” nu este singurul lucru prin care Lukaşenko a uimit mass-media. „Slujbele, rugăciunile sînt foarte lungi. Sunt împotrivă ca oamenii să stea cîte două-trei ore în picioare în biserică, fără să aibă unde să se aşeze”, a declarat Lukaşenko, subliniind că “bisericile trebuie să fie confortabile, ele sînt pentru suflet, nu trebuie să apese omul”.
“Sunt convins că regimul belarus nu doar poate, ci îl va şi folosi pe “spionul catolic” pentru a şantaja Vaticanul, cerîndu-i să facă lobby pentru Lukaşenko în Occident. Lukaşenko a declarat nu o dată că vede în Biserica Catolică din republică unul dintre instrumentele influenţei sale în Occident”, subliniază fostul candidat la preşedinţia republicii, Vitali Rimaşevski, citat de Nezavisimaia Gazeta .
Filiera poloneza
Pentru a înţelege substratul noului scandal de spionaj cu iz catolic, ziarul rus Nezavisimaia Gazeta face un scurt istoric al relaţiilor dintre actuala putere a ţării şi catolicii locali. În ultimii ani, puterea şi-a impus controlul asupra vieţii lor sociale, anihilînd practic activitatea incomodei Uniuni a polonezilor, prin intermediul numirii în fruntea acesteia a unor oameni ai săi. Acum, Lukaşenko vorbeşte din ce în ce mai mult (la sugestia creatorilor de imagine occidentali, subliniază experţi) despre importanţa confesiunii catolice, însă înainte, în timpul relaţiilor extrem de tensionate cu Uniunea polonezilor, liderul belarus a declarat nu o dată că nu va admite “influenţa distrugătoare” a Occidentului, cu valorile sale străine belaruşilor, impusă prin catolicii care menţin strînse relaţii cu Polonia.
Negocieri dure
Biserica Catolică nu a făcut deocamdată niciun comentariu, însă, potrivit unor surse de informaţie apropiate acesteia, inaltii ierarhi romano-catolici din Belarus intenţionează să faca in curand declaratii pe marginea acestui subiect.
Cotidianul belarus “Naşa niva” a dezvăluit chiar, citand informaţii ale unor feţe bisericeşti romano-catolice, numele posibilului “trădător”. Potrivit publicaţiei, preotul catolic Vladislav Lazar se află deja de o lună în închisoare. Acesta este etnic belarus, a studiat iniţial la seminarul din Grodno, apoi în Polonia. Arhiepiscopul Claudio Gugerotti, nunţiu apostolic în Belarus, poartă negocieri cu autorităţile belaruse în vederea eliberării lui Vladislav Lazar. Preoţii catolici belaruşi sînt de părere că povestea cu spionul ar putea fi o răzbunare pentru atenţia pe care Biserica Romano-Catolică o manifestă faţă de “deţinuţii conştiinţei” din Belarus.
de Natalia Ciobanu | aug. 4, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ofiterii serviciului militar rus de informatii, GRU, interzisi in 30 de tari
Ministerul Apărării din Federația Rusă a redactat o listă de țări în care accesul angajaților săi este interzis în perioada concediilor, astfel de restrictii fiind impuse. atat militarilor, cat si civililor angajati in minister, si care detin informatii secrete, relateaza surse militare oficiale de la Moscova, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, acestora, șeful Statului Major rus, Valerii Gherasimov, a semnat un ordin prin care accesul angajaților care dețin informații secrete și strict secrete din Ministerul Apărării este interzis în 30 de țări, dintre care sunt și șapte foste republici sovietice din URSS.
Statul rus le interzice militarilor săi să-și petreacă concediul în Israel și Egipt, din cauza situației militare și politice din aceste țări. Astfel, un oficial al Statului Major a specificat că, atunci cînd un comandant autorizează plecarea în concediu, el trebuie să-şi atenţioneze subordonaţii “să ia în calcul situaţia militar-politică şi infracţională în statele” în care doresc să meargă în vacanţă. În plus, ofiţerii au interdicţie în ţările incluse de Ministerul rus de Externe pe lista cu zone de risc, care nu sînt recomandate pentru călătorii nici măcar simplilor cetăţeni ruşi.
Lista unde îşi pot petrece vacanţa militarii ruşi conţine 39 de destinaţii, printre care Azerbaidjan, Austria, Bulgaria, Belarus, Belgia, Cehia, Cipru, Croaţia, Cuba, Danemarca, Elveţia, Franţa, Grecia, Italia, Indonezia, Iordania, India, Malta, Maroc, Muntenegru, Norvegia, Republica Moldova, Slovenia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, Thailanda, Turcia, Tunisia. Dintre fostele republici sovietice nu figurează Estonia, Letonia, Lituania, Georgia, Tadjikistan, Kirghizstan si Turkmenistan, ceea ce înseamnă că acestea se află sub interdicţia de a fi vizitate de militarii ruşi în perioada concediilor.
Unul din responsabilii Academiei de probleme geopolitice din Moscova, Konstantin Sivkov, consideră că militarii ruşi, în genere, ar trebui să evite ţările islamice, unde sînt puternice poziţiile wahabiţilor, ca Arabia Saudită, Qatar, Iordania, dar şi zone instabile ca Siria şi Libia, precum şi Statele Unite ale Americii, mai conchide si presa de la Bucuresti.
de Anatol Terzi | aug. 4, 2013 | Balcani, Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Schengen, obiectiv strategic pentru Bulgaria si Romania
Autoritatile de la Oslo se opun aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, susținând că o astfel de decizie ar genera un nou val de criminalitate, relateaza mass-media rusa, citata de presa bulgara. Opoziția ar fi determinată de faptul că există o nemulțumire tot mai mare în rândul populației norvegiene față de aderarea celor două țări la spațiul Schengen. Conform sursei citate, norvegienii se tem de apariția unui nou val de criminalitate în acest spațiu.
Astfel, un ONG noervegian a lansat o petiţie împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen după scandalul evacuării unor tabere de romi originari din cele două ţări. Norvegia nu este membru UE.
Critici europene
Comisia Europeană a afirmat de mai multe ori în ultimul timp că România și Bulgaria au îndeplinit criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen, dar cu toate acestea aderarea a fost amânată de mai multe ori în ultimii ani. Accesul a fost blocat de-a lungul timpului de țări, precum Olanda și Germania, care au invocat amploarea fenomenului corupției.
Conform unor experti si oameni politici europeni, România ar putea adera la spațiul Schengen, în două etape, dar o decizie în acest sens se lasă încă așteptată.
Reactia diplomatica
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucuresti, precum si cel bulgar, au precizat, prin comunicate, că, pana in acest moment, niciun oficial guvernamental norvegian nu a făcut vreo declaraţie publică în sensul că Norvegia se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.
”Ca urmare a apariţiei în presa română a unor ştiri de presă potrivit cărora Norvegia ar fi anunţat că se opune aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, MAE face următoarele precizări: Niciun oficial guvernamental norvegian nu a făcut recent vreo declaraţie publică în sensul articolului menţionat. Din contră, cu prilejul întâlnirilor avute la diverse niveluri cu oficialităţile norvegiene, partea română a fost asigurată de faptul că Norvegia susţine aspiraţiile legitime ale României de aderare la Spaţiul Schengen, având în vedere statutul şi relaţiile speciale pe care Norvegia le are cu UE”, spune în comunicatul MAE de la Bucuresti.
Filiera norvegiana
MAE roman mai reaminteşte faptul că Norvegia nu este membră a UE, însă participă pe deplin la Spaţiul Economic European şi la Acordul Schengen, neavând însă, sub aspect strict tehnic, drept de vot în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne. ”La nivelul Ambasadei României la Oslo nu există informaţii privind existenţa vreunui ONG norvegian care să strângă semnături pentru o petiţie contra aderării ţării noastre la Schengen. Libertatea de mişcare a cetăţenilor statelor membre UE (una dintre cele 4 libertăţi fundamentale) este garantată prin Tratatele de Aderare la Uniune şi nu are legătură directă cu apartenenţa la Spaţiul Schengen. Astfel, din momentul aderării României la UE, cetăţenii români pot călători liber în Spaţiul Economic European, deci şi în Norvegia, indiferent de apartenenţa ţării noastre la Spaţiul Schengen”, se precizează în comunicat.
de Anatol Terzi | aug. 3, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Monumentele in cinstea liderului Nursultan Nazarbaiev, o prezenta obisnuita in Kazahstan
Ex-ministru şi ex-preşedinte al celei mai mari bănci din Kazahstan, Moukhtar Abliazov, fugit din ţară din 2009 după ce a fost acuzat de deturnare de fonduri de cinci miliarde de dolari, a fost arestat în apropiere de Cannes, în virtutea unor mandate de arestare emise de Federatia Rusa si Ucraina, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Arestarea lui Abliazov, un virulent critic al regimului de la Astana, este considerat doar unul din ultimele episoade ale „razboiul clanurilor” care a cuprins Kazahstan-ul, stat condus de peste douazeci de ani de preşedintele Nursultan Nazarbaiev.
Retinerea lui Moukhtar Abliazov a fost urmata de retinerea unui numar de apropiati ai acestuia, atat in Kazahstan, cat si in Federatia Rusa, au declarat surse locale pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS. Autoritatile de la Moscova si Astana nu au raspuns solicitarilor agentiei de presa KARADENIZ PRESS pentru a comenta pe marginea acestui subiect.
Grup criminal
Informat de Interpol de arestarea lui Moukhtar Abliazov, procurorul general al Kazakhstanului a precizat că acesta este acuzat în ţara sa de spălare de bani şi de creare a “unui grup criminal care a deturnat din banca BTA peste 5 miliarde de dolari”. Fost ministru, Moukhtar Abliazov a fost închis în 2002 după ce a preluat conducerea unui partid de opoziţie faţă de regimul preşedintelui kazah. După eliberare, el a preluat conducerea băncii BTA, care a cunoscut o rapidă dezvoltare, înainte de a fugi la Londra, în 2009, acuzat de deturnare de fonduri.
Reamintim ca in data de 29 mai 2013, poliţia italiană a intrat în locuinţa soţiei sale, Alma Şalabaieva, în căutarea opozantului kazah, pe care nu l-au găsit. Aceasta a fost retinuta, impreuna cu fata sa de sase ani, sub acuzaţia de deţinere a unui paşaport fals. Două zile mai târziu, amândouă au fost îmbarcate cu forţa într-un avion special cu destinaţia Kazakhstan, fără a avea posibilitatea de a depune un recurs faţă de această expulzare sau de a cere azil politic, aşa cum prevăd legile italiene şi europene. Afacerea, care a devenit un adevărat scandal în Italia, a dus demisia şefului de cabinet al ministrului de Interne, relateaza cotidianul „Romania Libera”.
Filiera rusa
Reamintim ca Abliazov face obiectul unui mandat de arestare emis de Rusia şi executat de Interpol, pentru fraudă la scară extinsă, abuz de încredere şi în special de spălare de bani. El a locuit în Rusia între 2003 şi 2005 şi figura pe o “notă roşie” a Interpol, echivalentă cu un mandat de arestare internaţional. Oligarhul afirmă că viaţa îi este ameninţată de când a părăsit fosta republica sovietica, mass-media precizand ca nu este singurul oligarh kazah aflat in aceasta situatie.
Cel mai celebru kazah aflat în exil, fostul ginere al dictatorului de la Astana, Rakhat Aliev, aflat în Malta, a declarat în media că este victima regimului lui Nazarbaiev, care încearcă să-l urmărească sub pretextul de crimă contra umanităţii şi se teme că ar putea fi răpit. În 2008, el a fost condamnat în ţara sa în contumacie la 40 de ani de închisoare pentru tentativă de răsturnare a guvernului. De asemenea, a fost acuzat de asasinarea a doi directori ai băncii Nurbank şi a trăit în exil în Austria şi după 2010, în Malta. Aliev îl acuză pe Nazarbaiev de asasinare şi tortură a membrilor opoziţiei, de furtul a miliarde de dolari şi de transferuri în conturile sale secrete din străinătate.
Totodata, preşedintele Nazarbaiev mai este acuzat de fundaţia Human Rights că a creat o “dictatură post-modernă” care a jefuit ţara de zeci de miliarde de dolari pentru a se îmbogăţi personal, în timp ce Amnesty International arată că el controlează un sistem în care tortura este mereu practicată.
„Nazarbaevologia”, o noua stiinta in Kazahstan
Influenta pe care Nursultan Nazarbaev o are in Kazakhstan a fost scoasa in evidenta inca odata, in urma actiunii unui grup de profesori universitari si academicieni din fosta republica sovietica, care a propus elaborarea unui curs de studii „nazarbaevologie”, proces care va fi coordonat de catre doctorul în studii economice, profesorul Nurali Utkelibaev. Comentând inițiativa sa, acesta a remarcat că opera președintelui țării Nursultan Nazarbaiev (raporturi, mesaje catre națiune, articole și cărți) în prezent constituie circa 100 de volume. Conform lui Utkelibaev, studierea acestor lucrări nu are un caracter sistemic, de aceea este necesară instituirea unui curs special. Utkelibaev a elaborat deja tematica cursului și s-a adresat cu această inițiativă catre ministerul de resort.
Inițiativa sa este susținută de către minister, dar reprezentanții acestuia au declarat că „nazarbaevologia” nu poate fi încă introdusă în programul școlar, din motive organizatorice, care urmeaza sa fie rezolvate pana la inceputul anului scolar 2014-2015, cand „nazarbaevologia” va putea fi studiata la institutiile de invatamant universitare din fosta republica sovietica. Profesorul Nurali Utkelibaev a mai declarat, pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca este analizata si posibilitatea introducerii acestui curs si la institutii de invatamant preuniversitare. Sursa citata a mai declarat ca nu exclude posibilitatea ca „nazarbaevologia” sa fie studiata si la institutii de invatamant din afara republicii din Asia Centrala.
Lider al natiunii
Reamintim ca Nursultan Nazarbaev conduce Kazahstanul de mai mult de 20 ani, iar până a deveni președinte al republicii, a ocupat funcția de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan. În prezentă exercită cel de al patrulea mandat consecutiv de președinte.
Conform legislatiei, Nazarbaev are statutul de „lider al națiunii”, care garantează, pentru el și familia sa, o imunitate fata de orice procedura penala sau judiciara, si care prevede pedepsirea celor care întinează imaginea sa, sau „denigrează” biografia lui.
În anul 2011, un monument in cinstea lui Nazarbaev a fost instalat în Alma-Ata, principalul oras al tarii, iar in provincia Karaganda a inceput executarea unei statui a presedintelui. Totodata, un grup de reprezentanți ai societății civile a propus redenumirea capitalei republicii din Astana în Nursultan.
