de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Uragan, prima corvetă din clasa Karakurt, a intrat deja în dotarea Flotei militare ruse
Autoritățile de la Astana sunt gata să semneze un nou contract cu partea rusă pentru modernizarea flotei militare, inclusiv achiziționarea a două corvete din clasa Karakurt, capabile să lanseze rachete sol-sol (Kalibr-M) și sol-aer, relatează surse militare ruse, citate de mass-media regională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Contractul negociat mai prevede construcția a noi baze de antrenament pentru marinarii kazahi, precum și implicarea părții ruse în dezvoltarea infanteriei marine din fosta republică sovietică. Sursele citate au mai precizat că Astana este interesată și de achiziționarea unor sisteme de rachete, precum cele din ultima serie Kalibr.
Dezvăluirile din presa regională cu privire la demararea noilor negocieri dintre Federația Rusă și Kazahstan vin la scurt timp după ce ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunțat, în urmă cu câteva zile, că flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Republica Daghestan, situată mai spre sud în zona Caucazului rusesc.
Decizie strategică
‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus, citat de mass-media rusă.
Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu.
Semnal pentru vecini
Decizia rusă de a muta flotila militară în Republica Daghestan va fi urmată și de relocarea altor mari unități ruse de infanterie marină, aviație navală, rachete și artilerie. Consolidarea prezenței militare ruse în Caucaz vine pe fondul menținerii unui nivel ridicat de insurgență din partea populației musulmane locale, precum și accentuări divergențelor privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane. Astfel, Federația Rusă, Turkmenistan, Republica Islamică Iran, Azerbaidjan și Kazahstan nu au reușit să ajungă la un acord comun pentru împărțirea resurselor naturale.
Conform ministrului rus al apărării Serghei Şoigu, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică va rămâne momentan la Astrahan. El a mai declarat că obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului.
Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr
Transfer în 2019
Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.
Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.
‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus înaltul oficial militar rus. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă. Portul Astrahan, unul dintre cele mai mari orașe rusești din regiune, se află la aproximativ 100 de kilometri de Marea Caspică, navelor militare ruse luându-le câteva ore pentru a ajunge la marea deschisă.
Siria, poligon de testare a armelor
În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (situat la aproximativ 20 de kilometri de capitala Republicii Daghestan, Mahacikala), în regiune urmând să fie construite facilități și pentru alte arme, investițiile ajungând la câteva sute de milioane de dolari SUA pentru următorul deceniu.
Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. Aceasta a fost implicată activ în intervenția militară rusă din Siria prin trimiterea de mici contingente de trupe speciale ori tehnicieni și specialiști militari, dar mai ales prin tirurile de rachete trase de navele militare ale flotilei, inclusiv Kalibr-M. (M.A.B./M.I.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Jurnal de Front, Razboi energetic, Știri
Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr
Flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Daghestan (sud), a anunţat recent ministrul apărării rus Serghei Şoigu, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus.
Semnal pentru vecini
Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu. Obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului. În plus, Moscova îi atribuie un rol major flotilei sale în Marea Caspică, dată fiind disputa privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane.
Transfer în 2019
Deocamdată, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică rămâne la Astrahan, au mai declarat sursele citate. Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.
‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus el. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă.
Moștenire sovietică
Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.
În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (Daghestan). Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Politica lingvistică din Ucraina divide fosta republică sovietică
Ministerul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, nu se opune analizării posibilităţii ca în Ucraina să funcţioneze alfabetul latin, în paralel cu cel chirilic, relatează ziarul Korrespondent, citat de mass-media de la București. Înaltul oficial de la Kiev a făcut o declaraţie în acest sens la o întâlnire cu reprezentanţi ai ţărilor din Europa Centrală pe tema rolului Ucrainei în cadrul comunităţii regionale.
În timpul evenimentului, istoricul şi jurnalistul polonez Ziemowit Szczerek l-a întrebat pe şeful diplomaţiei ucrainene „de ce nu introduce Ucraina grafia latină, care să funcţioneze împreună cu alfabetul chirilic”.
Națiunea politică ucraineană, obiectiv suprem
„Scopul nostru este să formăm o naţiune politică ucraineană. Prin urmare, trebuie să lucrăm la ceea ce ne uneşte, nu asupra lucrurilor care ne despart. Pe altă parte, de ce să nu discutăm şi despre acest aspect?”, a răspuns Pavlo Klimkin.
Totodată, ministrul a precizat că ucrainenii trebuie să spună ce cred despre acest lucru.
Menționă că periodic mass-media de la Kiev publică opinii ale unor experți privind oportunitatea adoptării alfabetului latin pentru limba ucraineană cu scopul apărării limbii și culturii ucrainene de pericolul rusificării.
Menționăm că în Ucraina locuiesc alte minorități naționale care folosesc alfabetul chiriliv, precum cea rusă, bulgară și belarusă, ai căror lideri ai denunțat aceste apeluri.
Decizia liderului kazah Nursultan Nazarbaev a trezit nemulțumirea Kremlin-ului
Precedent kazah
Anterior, președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaev a aprobat noua redactare a alfabetului național bazat pe grafia latina, decretul fiind semnat în data de 19 februarie 2018. În textul de lege se precizeaza ca noul alfabet va fi pus în aplicare de la data publicării decretului prezidential.
Ministrul Educației și Științei din Kazahstan, Erlan Sagadiev, a declarat că punerea în aplicare a acestuia în școli va avea loc după o analiză atentă și numai după o aprofundată perioadă de testare. El a mai declarat că trecerea la alfabetul latin va incepe de la clasa zero, iar pentru aceasta este nevoie de un nou „Әlіppe“ (Abecedar – n.r.).
În octombrie 2017, Nazarbaev a semnat un decret privind trecerea treptata a alfabetului kazah spre grafia latina până în 2025.
Atunci a fost aprobat un alfabet alcatuit din 32 de litere. Dar, acesta utiliza pe larg apostroful, ceea ce face dificilă citirea și scrierea.
De aceea, în loc de apostrof, în noua versiune a alfabetului unele litere au primit semne diacritice, mai arată sursa citată. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 24, 2018 | Asia Centrală, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Piloții militari pakistanezi sunt considerați printre cei mai buni din lume
O parte a avioanelor militare turce implicate în acțiunile militare anti-kurde din Siria sunt pilotate de piloți militari pakistanezi, activi și rezerviști, angajați de Ankara pe fondul penuriei de personal militar calificat provocate de epurările masive din ultimii ani, relatează surse militare turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursele militare turce citate au menționat că cei aproximativ 100 de piloți și 400 de personal tehnic au fost angajați de statul turc prin intermediul fundației pakistaneze Fauji, cunoscută pentru serviciile de securitate oferite statelor arabe din Golf, inclusiv Arabia Saudită, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite. Prin intermediul acestei fundații, controlate de serviciile de securitate pakistaneze, statele arabe menționate recrutează zeci de mii de pakistanezi cu experiență militară pentru armatele proprii și serviciile de securitate. Folosirea pakistanezilor în acțiunile de reprimare a protesteor din unele state arabe, precum Bahrain și Arabia Saudită, a provocat protestele organizațiilor pentru protecția drepturilor omului.
Penurie de piloți
Dupa epurarile masive in randurile armatei, urmare a puciului esuat din 2016, fortele aeriene turce duc mare lipsa de piloti militari, în pofida faptului că autoritățile de la Ankara au lansat o serie de ofensive militare de amploare împotriva forțelor kurde din zona de frontieră turco-siriană. Pentru a suplini parțial necesitățile militare, fortele aeriene turce au rechemat aproximativ o suta de fosti piloti de F-16, majoritatea actuali piloți în aviația civilă.
Datorită faptului că armata turca este majoritar echipata cu avioane de lupta F-16 produse de Lockheed Martin, Ankara a cerut ajutorul aliatului american pentru formarea de noi piloti, precum și implicarea aviației militare SUA în raidurile anti-kurde, solicitări refuzate de administrația SUA. Și alte state membre NATO au refuzat să sprijine operațiunile militare turce din Siria cu aviație militară ori forțe de uscat.
Refuzul american a dus la reorientarea Turciei către Pakistan, stat cu care Ankara are relații militare vechi, inclusiv din timpul Războiului Rece, când amândouă făceau parte din alianța militară anti-URSS, cunoscută sub numele de CENTO ori Pactul de la Bagdad, încheiat în 1955.
Pakistan-furnizează-zeci-de-mii-de-mercenari-pentru-armatele-statelor-arabe-din-Golf-bogate-în-petrol
Opoziție americană
Inițial, SUA s-au opus oricărui demers în acest sens, autoritățile americane folosindu-se de tratatele care impun Turciei să nu implice o terță țară în antrenamente ori operațiuni militare cu sisteme de armament militar american fără acordul expres al SUA.
Fără a ține cont de obiecțiunile americane, autoritățile turce au apelat în ultimele luni la fundația pakistaneză Fauji, care a intermediat angajarea a câteva sute de piloți militari și personal tehnic pakistanez, aceștia participând activ la operațiunile militare turce din Siria și Irak. Contractul este estimat la aproximativ 300 de milioane de dolari pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire, incluzând și livrarea către partea turcă a unor piese de schimb pentru F-16, mai greu de obținut de către Ankara datorită răcirii relațiilor militare cu SUA și alte state NATO, în special Germania.
Pakistanezii implicați au primit automat și cetățenie turcă pentru a evita implicațiile legale ulterioare, legislația turcă interzicând folosirea de către autorități a serviciilor mercenarilor.
Sursele citate au mai menționat că Ankara s-a folosit de serviciile fundației Fauji și în timpul crizei din Qatar, când Turcia a trimis un contingent militar pentru susținerea micului emirat arab împotriva alianței conduse de Arabia Saudită. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | ian. 30, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Cursa pentru Kemlin este de aproape două decenii una mai degrabă solitară. Sistemul politic din Federația Rusă a devenit unul atât ermetic în care Vladimir Putin nu are niciun rival. Potrivit unui sondaj realizat de institutul independent Levada, Putin, care nu are un concurent real, este creditat cu 75% din intenţiile de vot. Cu toate acestea, Putin a încercat să pară misterior, anunțându-și oficial candidatura abia luna trecută, în decembrie 2017.
Chiar și în cazul în care cineva emite pretenții cât de mici, abordarea de tip stalinist nu lasă loc de nicio rivalitate.
Agențiile de presă moscovite anunțau, luni dimineață, că Putin a fost primul din cei 14 candidați înscriși pentru alegerile prezidențiale din 18 martie care a adus și prezentat Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Rusia toate semnăturile necesare pentru intrarea în cursa prezidențială.
Nu mai puțin de 28 de cutii au transportat liste cu peste 315.000 de semnături. Pr lângă semnături, Putin și-a trimis stuff-ul de campanie să aducă și rapoarte financiare și toată documentație necesară înscrierii sale „cu acte în regulă” în așa-zisă cursă pentru un nou mandat prezidențial. Șeful departamentului juridic al sediului lui Putin, Serghei Kabișev, și agentul autorizat al lui Putin pentru probleme financiare, Natalia Orlova, au venit la CEC să depună documentele.
Cele 315.000 de semnături aduse la oficiul autortiății abilitate din Moscova sunt doar o colecție modestă, deoarece Putin ar fi strâns peste 1,6 milioane de semnături.
Ca o concluzie retorică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat și el luni că Vladimir Putin nu ar avea un rival în scrutinul ce urmează în mai puțin de două luni de zile.
„Nivelul popularității lui Putin depășește cu mult granițele Rusiei. Nimeni nu poate pune la îndoială faptul că Putin este liderul absolut al opiniei publice, liderul absolut al vârfului politic, încât cu greu nimeni nu poate concura serios cu el în momentul de față”, a declarat Peskov.
Fără riscuri „inutile”
Chiar și așa, Putin nici măcar nu a dorit să riște nici măcar simbolic să spulbere orice concurență. Chiar cu o zi înainte de depunerea documentelor la CEC pentru Putin, autoritățile ruse l-au reținut pe opozantul Alexei Navalnîi. Acesta a lansat, la finalul lunii decembrie, un apel public pentru proteste masive în Rusia la 28 ianuarie. Ca urmare, numeroşi susţinători ai lui Navalnîi protestau, duminică, în mai multe oraşe din Rusia, faţă de autorităţi în momentul reținerii acestuia.
Anterior reținerii sale, duminică, forțele ruse de poliție a pătruns cu forţa în birourile din Moscova ale lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin, şi a reţinut mai mulţi membri ai echipei acestuia. Roman Rubanov, un susţinător al lui Navalnîi, a scris pe reţelele de socializare că poliţia le-a transmis că a intrat în clădire deoarece au existat zvonuri conform cărora acolo ar fi o bombă. Sub acest pretext, poliția a percheziționat birourile.
Pe de altă parte, juridic, Navalnîi a fost respins și din punct de vedere juridic și împiedicat pentru a intra în cursa prezidențială. La 30 decembrie, Curtea Supremă din Rusia a respins apelul lui Aleksei Navalnîi referitor la decizia Comisiei Electorale de a nu-i accepta candidatura la preşedinţia Rusiei.
Candidatura lui a fost respinsă de Comisia Electorală rusă, invocându-se faptul că opozantul lui Vladimir Putin are o condamnare la activ. În fapt ,Navalnîi a fost condamnat într-un dosar cu vizibile tente politice. Pentru a fi împiedicat să candideze și să aibă un cazier pătat, Bavalnîi a fost reținut de trei ori în 2017, dar eliberat.
În aceste condiții, circa 5.000 de oameni au protestat în toată Rusia pentru reținerea lui Navalnîi, dar Kremlinul a precizat că acest lucru arată mai degrabă că poziția administrației prezidențiale de la Moscova este „mai degrabă consistentă”.
„În unele localități aceste acțiuni, de fapt nu numeroase, au fost autorizate, ceea ce este în conformitate cu legea. În anumite locuri nu au fost autorizate, iar sugestiile alternative cu privire la locul de desfășurare au fost respinse într-o manieră empatică”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Desigur, lucrul principal aici este asigurarea legii, securității și ordinii publice”, a adăugat el.
Putin își umflă mușchii cu „Paris Hilton de Rusia”
Pare hilar că cel mai de „temut” contracandidat al lui Putin este tocmai fiica fostului său mentor, fostului primar de Sankt-Petersburg, Anatoli Sobceak. Deși au fost multe zvonuri cum că ar fi „iepurele lui Putin” și chiar fina acestuia, ea a negat vehement aceste acuzații.
Astfel, Xenia Sobceak a fost numită de presa internațională „Paris Hilton a Rusiei”, debutul său în televiziune venit în urma unor scene „fierbinți” într-un reality show de tip Big Brother, în care a apărut beată sau îmbrăcată sumar.
De altfel, în vârstă de 36 de ani, aceasta este mai degrabă o prezență glamuroasă, fiind în atenția presei prin eșecurile în dragoste și aventurile sale amoroase efemere.
Cu toate acestea, o serie de emisiuni televizate i-au adus popularitatea și atenția Kremlinului ca exponentă a cercurilor liberale, mai ales cel ale Sankt-Petersburgului, de acolo de unde și Putin și-a început ascensiunea.
Un sondaj recent de opinie a arătat că 24% dintre persoane văd o asociere negativă cu numele Xeniei Sobceak. Circa 70% au spus că îi văd oferta prezidențială în mod negativ și doar 5% ar dori chiar să voteze pentru ea în martie.
În ultimii șase ani, ea sa implicat foarte mult în politica rusă, exprimând păreri anti-guvernamentale Putin. Aceasta a realizat mai multe interviuri cu opozanți ai regimului Putin a devenit jurnalist pentru un canal TV independent. Cu toate acestea, Xenia este un adversar facil pentru Putin.
De asemenea, declarațiile sale privind drepturile Ucrainei asupra Crimeei și războiul din estul Ucrainei nu sunt tocmai pe gustul majortiății rușilor care consideră legitimă toată aventura ucraineană a lui Putin.
De altfel, Putin este un obișnuit al livrărilor de acțiuni militariste pe fondul pauperizării populației, știind sigur că acestea prind în mentalul belicos al rusului de rând, fapt confirmat mereu de incursiunile militare din zona Caucazului, fie că vorbim de intervențiile în Cecenia sau Georgia.
Sacrificatul de serviciu, semnal pentru cercurile liberale de la Sankt-Petersburg
În schimb, Putin a dat anul trecut un semnal puternic cercurilor liberale de la Sankt-Petersburg pentru ca acestea să nu îndrăznească să se revolte și mai ales să folosească oameni sus-puși din anturajul puterii.
În acest sens, luna trecută, Tribunalul Zamoskvorețki din Moscova l-a găsit vinovat pe fostul ministru rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev pentru mită. Circumstanțele nu au fost foarte clare dacă Uliukaiev ar fi cerut mită cei doi milioane de dolari de la șeful Rosneft, Igor Secin, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin, dar cert este că acesta era un apropiat al cercurilor liberale de la Sankt-Petersburg.
Uliukaiev a precizat atunci că directorul Rosneft, Igor Secin și generalul FSB Feoktițov i-ar și înscenat luarea de mită. „Mita a fost provocată de falsa mărturie a lui Secin. Acuzațiile s-au bazat doar pe declarațiile acestuia”, a spus fostul ministru.
„Trebuie să spun că transferul banilor din mită a fost planificat de FSB. Secin m-a sunat sub pretextul discutării unor afaceri ale companiei și m-a convins să vin în clădirea Rosneft, acolo unde mi-a înmânat banii”, a mai spus Ulikaiev.
Deşi înalţii funcţionari sunt demişi adesea pentru scandaluri de corupţie, aceasta a fost prima arestare a unui ministru în exerciţiu de la căderea URSS.
Faptele care îi sunt reproşate lui Uliukaiev, dar şi actorii implicaţi – un fost ministru technocrat fără prea multă carismă şi o companie semi-publică foarte puternică – a provocat o surpriză în rândul aripii liberale ruse, de care era apropiat fostul ministru.
Înainte de alegerile prezidenţiale din 2018, unii analişti ruși au văzut în această arestare un nou episod în lupta dintre clanurile din jurul lui Vladimir Putin.
de Isac Mihai | ian. 10, 2018 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE
Deputatii din partidul presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pregatiti sa lanseze un jihad judiciar si politic impotriva statelor occidentale și opozantilor
Legislativul turc şi-a exprimat îngrijorarea faţă de tratamentul aplicat musulmanilor în Europa, exprimându-şi dorinţa să efectueze o anchetă asupra islamofobiei în patru ţări membre ale Uniunii Europene, între care şi Belgia, relatează ziarele flamande Het Nieuwsblad, Gazet van Antwerpen şi De Standaard, citate de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul grupului parlamentar al formațiunii de opoziție IYI Party (trad.: Partidul Bun, de centru-dreapta) au declarat, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că noua comisie, din care fac parte deputați ai partidului de guvernământ AKP și partidului naționalist MHP (deveniți aliați ai autorităților de la Ankara), este echivalentul unui tribunal inchizițional îndreptat împotriva guvernelor occidentale care se opun măsurilor implementare de președintele Erdogan pentru consolidarea propriei poziții. Parlamentarii turci citați au mai declarat că o altă țintă predilectă pentru noua comisie sunt membrii diasporei turce care militează pentru menținerea democrației și statutului de republică laică în Turcia.
Pretext umanitar
Iniţiativa parlamentară vine la puțin timp după ce naşterea primului bebeluş al anului 2018 la Viena, o fetiţă de origine turcă, a suscitat o serie de reacţii cu caracter rasist, preluate copios de mass-media din Turcia. Pe reţelele de socializare au fost difuzate numeroase comentarii xenofobe când un ziar austriac a publicat pe Facebook o fotografie cu nou-născuta şi părinţii săi la maternitate.
Acest comportament a stârnit o mică revoltă în Austria, unde Partidul Libertăţii (FPO), formaţiune a extremei drepte, a intrat recent la guvernare, și unde trăiește o importantă comunitate etnică turcă.
Conform parlamentului turc, respectivul caz reprezintă un motiv suficient pentru a iniţia o anchetă asupra islamofobiei în ţări europene, comisia începându-și activitatea în cursul acestei săptămâni. Membrii ai comisiei au declarat că vor ancheta mai multe cazuri, urmând să inițieze demersuri în justiția din Turcia pentru pedepsirea vinovaților și obținerea unor despăgubiri din partea statelor occidentale vinovate ori a unor organizații nonguvernamentale și companii care funcționează în aceste state.
Ținte occidentale
Deputaţii turci au decis ca în prima perioadă să își concentreze atenția asupra a patru ţări membre ale UE, unde, potrivit lor, islamofobia este cea mai puternică, respectiv Austria, Germania, Franţa şi Belgia. Ei doresc de asemenea să fie autorizaţi de guvernele din aceste ţări pentru a-şi efectua cercetările la faţa locului, inclusiv interviuri cu victimele care vor depune reclamații, dar și cu cei acuzați. Sursele citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că membrii comisiei vor cerceta și plângeri depuse de musulmani de altă etnie decât cea turcă, iar din a doua jumătate a anului 2018, anchetele vor fi extinse asupra altor state occidentale și din Uniunea Europeană, precum SUA, Grecia, Bulgaria, etc..
De remarcat faptul că primele 4 state vizate de comisie sunt printre cele mai importante voci critice la adresa autorităților de la Ankara, remarcându-se și prin interzicerea desfășurării, în spațiul public, a unor acțiuni electorale pro-Erdogan, organizate de autoritățile turce pentru diaspora proprie din aceste state, estimată la aproape 10 milioane (etnici turci, kurzi, asirieni, etc.), majoritatea lor absolută având drept de vot la alegerile din Turcia ori referendumul constituțional din 2017, câștigat de Erdogan. Acest referendum va permite, conform experților în drept constituțional din Turcia, citatți de KARADENIZ PRESS, președintelui turc menținerea la putere pentru cel puțin încă un deceniu.
Demersurile oficialilor turci de organizare a unor mitinguri pro-Erdogan, precum și campania declanșată împotriva opozanților din diaspora turcă a dus la declanșarea unor scandaluri de spionaj, guvernele german, belgian și olandez arestând ori expulzând mai mulți cetățeni turci sub acuzația de spionaj împotriva unor opozanți ai autorităților actuale de la Ankara, mai ales membrii ori simpatizanți ai mișcării conduse de predicatorul Gullen.
Presedintele francez Macron, nemultumit de politica omologului sau turc Erdogan
Negocieri înghețate
Răspunsul parlamentarilor AKP vine pe fondul radicalizării vizibile a poziției autorităților de la Ankara, precum și a opiniilor principalelor cancelarii occidentale în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în Turcia. La sfârșitul săptămânii trecute, după întrevederea avută la Paris cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că evoluţiile recente în domeniul drepturilor omului din Turcia exclud orice progres în negocierile de aderare a acestei ţări la Uniunea Europeană. ”În ceea ce priveşte relaţia cu Uniunea Europeană, este clar că evoluţiile şi opţiunile recente nu permit niciun avans în procesul început”, a spus şeful statului francez într-o conferinţă de presă comună cu Erdogan.
El i-a propus Turciei un ‘parteneriat cu UE’, mai degrabă decât o aderare, astfel încât ţara să rămână ‘ancorată’ în Europa. ”Trebuie să vedem dacă nu putem regândi această relaţie nu în cadrul procesului de integrare, ci poate al unuia de cooperare, al unui parteneriat cu o finalitate, pentru a păstra Turcia şi poporul turc ancorate în Europa şi a face ca Turcia să-şi construiască viitorul privind către Europa şi împreună cu Europa”, a declarat Macron.
Oficialul francez a adăugat că ţările democratice trebuie să respecte statul de drept în lupta lor contra terorismului şi, în această privinţă, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de soarta a numeroşi studenţi, profesori şi jurnalişti din Turcia. ”Democraţiile noastre trebuie să fie puternice în faţa terorismului, dar în acelaşi timp ele trebuie să protejeze complet statul de drept”, a mai precizat Emmanuel Macron.
În replică, Recep Tayyip Erdogan a estimat că o parte a jurnaliştilor occidentali alimentează terorismul prin ceea ce scriu. El a mai spus că Turcia ‘s-a săturat’ să aştepte o eventuală aderare la Uniunea Europeană. ”Nu se poate ca în permanenţă să implorăm o intrare în UE”, a declarat Erdogan în conferinţa de presă comună.
Reamintim că peste 150.000 de persoane, printre care profesori, jurnalişti şi avocaţi, au fost concediate sau suspendate din funcţie după criza din 15 iulie 2016 din Turcia. Ankara îl acuză pe predicatorul Fethullah Gulen, care trăieşte într-un exil autoimpus în statul american Pennsylvania din 1999, că a organizat tentativa de lovitură de stat, acuzaţii respinse ferm de Gulen.
Decret controversat
Un recent decret al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, conform căruia acţiunile împotriva terorismului sau tentativelor de lovitură de stat nu sunt pedepsite, ar putea incita la violenţă, oferind acoperire legală “justiţiarilor” proguvernamentali, avertizează partidele de opoziţie din Turcia, conform mass-media internațională, preluată de presa de la București.
Decretul, publicat deja în Monitorul Oficial turc, permite obţinerea imunităţii în cazul unor acţiuni împotriva terorismului sau tentativelor de lovitură de stat. Astfel, civilii nu vor suporta consecinţe legale pentru acţiunile împotriva tentativei de lovitură de stat de anul trecut sau pentru orice poate fi considerat “continuarea” tentativei.
AKP, formațiunea de guvernământ de la Ankara, îi acuză în mod regulat pe rivalii politici că îi ajută pe cei care au plănuit tentativa de anul trecut, ceea ce duce la temeri cu privire la felul în care va fi interpretat decretul.
Formaţiunile de opoziţie, cu Partidul Republican al Poporului (CHP) în frunte, afirmă că prin măsura decisă de Erdogan li se oferă imunitate nu doar celor care au contracarat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, ci şi susţinătorilor guvernului care vor să înăbuşe orice opoziţie. “Au deschis calea pentru ca orice persoană care susţine că luptă împotriva terorismului să ucidă pe oricine. Îi vor asmuţi asupra noastră pe ‘justiţiari’ şi aceştia nu vor suporta nicio consecinţă”, a declarat Ozgur Ozel, parlamentar CHP.
Război civil
Meral Aksener, fost ministru de Interne care conduce formaţiunea Iyi Parti, a scris anterior pe Twitter că decretul riscă să provoace un război civil, permiţându-le civililor să folosească arme sub pretextul suprimării rebeliunii.
In plus, decretul face ca forţele paramilitare să fie legitime, a afirmat şi Ziya Pir, reprezentant al partidului HDP, formațiune care se bucură de o largă popularitate în rândul populației kurde, segment al societății turce afectată de violența grupurilor paramilitare naționaliste ori pro-guvernamentale din Turcia. Mare parte din aceste fapte rămân nepedepsite de sistemul judiciar din Turcia, controlat de AKP.
Un alt reprezentant al HDP, Ayhan Bilgen, a întrebat autoritățile de la Ankata, de ce, dacă a fost întocmit pentru acţiunile din cele două zile, decretul prevede şi actele împotriva terorismului, o acuzație folosită permanent de autoritățile militare turce pentru justificarea măsurilor represive luate la adresa minorităților din Turcia.
Îngrijorare
La rândul său, Abdullah Gul, fost preşedinte al Turciei şi cofondator al AKP, alături de Erdogan, a avertizat că pot apărea evenimente care să afecteze toată Turcia şi a cerut ca măsura să fie revizuită. “Formularea este nepotrivită pentru limbajul juridic şi îngrijorătoare din perspectiva legislaţiei”, a notat Gul, fost aliat important al președintelui Erdogan, pe Twitter.
Mahir Unal, purtător de cuvânt al AKP, a încercat să respingă aceste acuzații, declarând că decretul este aplicabil doar pentru evenimentele care au avut loc la 15 şi 16 iulie 2016, însă în text nu apare această perioadă.
Metin Feyzioglu, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor, s-a declarat îngrozit de decret, precizând că acesta pare întocmit pentru a-i scuti pe susţinătorii puterii de consecinţe legale pentru violenţă politică. El i-a cerut lui Erdogan să anuleze de urgenţă decretul. “Oamenii vor începe să se împuşte unii pe alţii în cap pe stradă. Această lege le permite cetăţenilor să ucidă, să linşeze fără să fie pedepsiţi. Ce aţi făcut?”.
Clericul musulman moderat Fethullah Gulen, declarat dusmanul public numarul unu de catre presedintele turc Erdogan (foto: gulen movement.ca)
Apeluri internaționale
O organizație a drepturilor omului înregistrată în Statele Unite, „Purtătorii de Cuvânt ai Turciei Fără Glas” (AST), înființată, conform unor surse citate de mass-media locală, de membrii ai mișcării Gülen sau Hizmet a cerut, prin intermediul unui articol publicat pe HuffPost, guvernelor străine și organizațiilor internaționale, să asigure siguranța membrilor ori simpatizanților mișcării.
Acesștia sunt principalele ținte ale acțiunilor guvernului turc, care, potrivit articolului, se face vinovat de „acțiuni extrateritoriale și extrajudiciare ilegale … pentru a-i trece sub tăcere pe disidenții turci expatriați, care sunt exponenți ai unor ideologii contrare celei oficiale”.
Mișcarea, inspirată de învățatul musulman turc Fethullah Gülen, a fost acuzată de guvernul de la Ankara și de președintele Recep Tayyip Erdoğan de organizarea loviturii de stat din iulie 2016, o acuzație vehement negată de către Gülen.
Într-un raport din decembrie publicat de organizație, se arată următoarele: „chiar dacă măsurile guvernului turc (luate împotriva disidenților, inclusiv a celor din mișcarea Gulen) nu sunt întocmai agreate de multe țări din întreaga lume, există şi unele state care cooperează cu Turcia, încălcând drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, referindu-se la detenția ilegală și, în unele cazuri, la expulzarea adepților mișcării în Afganistan, Sudan, Kazahstan, Pakistan, Georgia, Myanmar și Malaezia.
Avertismente serioase
„Ceea ce au în comun toate aceste țări menționate mai sus este faptul că încălcările drepturilor omului și corupția sunt deja un aspect des întâlnit în cadrul procedurii guvernamentale. Nu ar fi deloc bizar să bănuim că guvernul lui Erdogan ar tinde să se infiltreze în organele guvernamentale din aceste țări, mituindu-i pe oficialii și politicienii locali„ consideră raportul AST, reluând practic unele acuzații anterioare din partea autorităților judiciare și securitate germane conform cărora oficiali turci urmăresc crearea condițiilor extrădării unor oponenți către Turcia.
„În concluzie, AST îndeamnă guvernele străine să ia toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța acestor persoane înainte de a fi prea târziu. ’Funcționarii de securitate trebuie să fie conștienți de potențialele riscuri. Funcționarii care lucrează pentru guvern în străinătate trebuie supravegheați îndeaproape, fiind necesar să fie preveniți de orice eventuale incidente. În cele din urmă, atât indivizii, cît și organizațiile considerate a fi afiliate la Hizmet ar trebui să beneficieze de protecție suplimentară atunci când există un risc iminent care îi paște”, a concluzionat AST în raportul său, citat de mass-media din Statele Unite și Uniunea Europeană.
