de Isac Mihai | feb. 12, 2019 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, UE
Președintele rus, Vladimir Putin, înger politic pentru Transnistria
Tiraspolul intenționează să-și deschidă reprezentanțe oficiale la Kiev și Bruxelles, a anunța liderul regiunii separatiste transnistrene, Vadim Krasnoselski, citat de mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „La sfârșitul lunii ianuarie la Moscova a fost deschisă o reprezentanță oficială a republicii moldovenești nistrene. Instituții similare trebuie să apară și în capitalele Ucrainei, care este garant în negocieri, și a Uniunii Europene, care este observator în formatul 5+2”, a declarat Vadim Krasnoselski.
Karadeniz Press menționează că în unele state UE funcționează așa-zise reprezentanțe ale regiunilor separatiste din Caucaz, inclusiv „ambasade” ale Nagorno-Karabach în Franța, Germania, Marea Britanie, ori abhaze în Bulgaria și Italia.
Inaugurare cu bucluc diplomatic
Deschiderea acestor reprezentanțe vine în sprijinul „fortificării independenței rmn și a recunoașterii ei internaționale”, a mai spus liderul separatist transnistrean în cadrul unei ședințe a colegiului departamentului de externe de la Tiraspol, la care au participat și diplomați ai Federației Ruse, acreditați în Republica Moldova.
Tiraspolul a inaugurat pe 22 ianuarie la Moscova, cu acceptul autorităților Federaţiei Ruse, o reprezentanță a regiunii, numită Fundația Transnistria. MAE rus a declarat că ar fi vorba doar despre o instituție culturală, Tiraspolul pretinde că este o reprezentanță diplomatică oficială. Chişinăul a protestat oficial împotriva deschiderii acestei reprezentanțe, calificând-o drept provocare din partea Tiraspolului și a cerut participanților în formatul 5+2 să ia atitudine. Ministerul de Externe a cerut explicații ambasadorului rus.
Abhazia și Oseția de Sud mimează diplomația în UE
Axa Donețk-Italia
Ambasada Ucrainei în Italia a condamnat recent deschiderea unei reprezentanţe a Republicii Populare Doneţk în orașul italian Verona, pe care a numit-o „o provocare a forțelor pro-ruse locale”, relatează Libertatea Cuvântului, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ambasada Ucrainei condamnă cu fermitate toate încercările de promovare și susținere a grupurilor teroriste în Italia – republicile false de pe teritoriul Donbasului ucrainean”, se afirmă în declarația Ambasadei Ucrainei, publicată pe Facebook.
Potrivit Ministerului ucrainean de Externe, deschiderea „biroului de reprezentare” a provocat nemulțumire nu numai în rândul comunității ucrainene din Italia, ci și în rândul „multor prieteni italieni ai Ucrainei, care își exprimă sprijinul față de statul nostru”.
Precedent francez
Anterior, procurorii din orașul francez Aix-en-Provence, au intentat un proces împotriva unei organizații care se autointitula „reprezentanţa oficială a Republicii Popolare Doneţk în Franța” și au solicitat dizolvarea acesteia. Ministerul francez de Externe a subliniat că nu a recunoscut oficial această organizație. Mai târziu, instanța din orașul francez Aix-en-Provence a decis să nu închidă așa-numita reprezentanţă a Republicii Popolare Doneţk din Marsilia.
Propagandă pe bandă rulantă
Ambasada Ucrainei din Cehia și-a exprimat indignarea față de faptul că un deputat comunist ceh a catalogat în mod public guvernul ucrainean „un regim fascist”, se menționează în comentariul postat săptămâna trecută pe site-ul Ambasadei ucrainene, notează Libertatea Cuvântului, preluată de mass-media de la București.
„În buletinul de ştiri transmis (…) de principala televiziune cehă, deputatul Partidului Comunist din Republica Cehă și Moravia, Stanislav Grospici, a numit guvernul ucrainean „un regim fascist „. Aceasta este o ofensă inacceptabilă într-o lume civilizată și o defăimare pentru întregul stat, care nu a primit un răspuns clar din partea prezentatorului show-ului”, se menţionează în comentariul diplomaților ucraineni.
De asemenea, reprezentanţii Ambasadei fostului stat sovietic menționează că, de regulă, nu reacţionează la declarațiile comuniștilor, a căror ideologie, alături de cea nazistă, sunt interzise în Ucraina. Cu toate acestea, având în vedere că acest deputat este președinte al unei comisii parlamentare, diplomații ucraineni așteaptă condamnarea declarațiilor sale de către conducerea Camerei Deputaților din Parlamentul ceh.
„De asemenea, sperăm că televiziunea cehă nu va tolera astfel de declaraţii în viitor”, se mai arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei în Cehia. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 22, 2019 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, România, Știri, UE, UE
TANAP schimba geopolitica energetica la Marea Neagra
Producătorul român de gaze de stat, Romgaz, şi compania similară din Azerbaidjan, SOCAR, au intrat într-un parteneriat pentru a colabora în proiecte internaţionale de anvergură, se arată într-un comunicat emis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Intrarea în parteneriat cu o companie de talia SOCAR, cu perspectiva extinderii, este un lucru important pentru noi, pentru că va aduce beneficii majore nu doar Romgaz, cât şi sectorului energetic şi economiei naţionale în ansamblul său. Romgaz doreşte să îşi extindă activitatea pe pieţele externe, explorând noi oportunităţi şi identificând variante optime şi eficiente de expansiune cu implicaţii profitabile asupra companiei”, a afirmat Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, după o întâlnire cu reprezentanţii SOCAR, la Baku.
Obiective strategice
Potrivit unui comunicat al Romgaz, în cadrul întâlnirii au fost aduse în discuţie, punctual, proiecte de interes comun. Mai exact, oficialii companiei azere şi-au manifestat interesul pentru explorarea şi exploatarea offshore, în parteneriat cu Romgaz, a gazelor din Marea Neagră, în cazul în care compania română decide să se implice în acest proiect.
De asemenea, a fost menţionată posibilitatea colaborării pe proiecte ce vizează conducta de gaze Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi gazoductul TransAdriatic Pipeline (TAP), a cărui procedură de finanţare de proiect prin strângerea a 3,9 miliarde euro s-a încheiat la finalul anului trecut (decembrie 2018).
Volintiru a efectuat o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia oficialilor SOCAR. Aceştia au discutat, la Baku, şi despre intenţia companiei române de a colabora, atât în zona onshore din Azerbaidjan, cât şi în cea offshore din Marea Caspică. „Întâlnirile vor continua în perioada următoare, pentru a concretiza cele discutate. Am identificat inclusiv varianta de schimb de expertiză pe partea de depozitare gaze, întrucât în cele două companii situaţia este similară, avem capacităţi mari de depozitare (3 miliarde de metri cubi) şi intenţii comune de a dezvolta această activitate în ambele ţări”, a adăugat directorul general al Romgaz.
Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român, cu o participaţie de 70%.
Participarea la TANAP, un obiectiv important pentru Romgaz
TANAP, ambiții geopolitice
Cu o lungime de 1.850 de kilometri, conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Capacitatea iniţială a conductei TANAP ar urma să fie de 16 miliarde metri cubi pe an şi să crească până la 23 miliarde metri cubi în 2023 şi 31 miliarde metri cubi în 2026.Societatea care se ocupă de proiectul TANAP este deţinută în proporţie de 58% de compania energetică naţională din Azerbaidjan, SOCAR, şi 30% de compania energetică turcă Botas.
Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) urmează să fie ultimul tronson din acest coridor şi va permite transportul de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania. În anul 2020, când este programată să aibă loc prima livrare de gaze spre Europa, TAP va fi primul gazoduct non-rusesc care va aproviziona Europa, după conexiunea Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 19, 2018 | Asia Centrală, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Asia Centrala, regiune importanta pentru diplomatia UE
Ministrul român Teodor Meleşcanu a participat recent la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, afirmând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. Potrivit unui comunicat transmis de MAE român, citat de KARADENIZ PRESS, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Asia Centrală, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Yemen.
Reuniune ministerială
În cadrul discuţiei privind Asia Centrală, miniştrii au evaluat situaţia de ansamblu din regiune, în pregătirea reuniunii ministeriale UE-Asia Centrală, din 23 noiembrie 2018. Au fost evidenţiate perspectivele principalelor evoluţii din cele cinci state central-asiatice şi posibilităţile de dezvoltare a cooperării UE – Asia Centrală.
„În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, arătând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. În acest sens, ţara noastră va sprijini o implicare mai eficientă şi mai vizibilă a UE în Asia Centrală. În context, a menţionat intenţia organizării la Bucureşti a unei reuniuni ministeriale privind Asia Centrală, ca parte a programului de priorităţi în timpul Preşedinţiei României a Consiliului UE”, informează MAE. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | iun. 20, 2018 | Asia Centrală, Balcani, Marea Neagra, Principal, Știri, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Alegerile din Turcia, nimic surprinzător
Numărul cetățenilor turci care au votat în străinătate în cadrul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 iunie din Turcia a atins un nivel record de 1,49 milioane, a anunţat miercuri şeful Consiliului Electoral Suprem, Sadi Guven, citat de agenţiile de presă din Turcia, preluate de KARADENIZ PRESS.
Alegerile au loc în Turcia duminică 24 iunie, când preşedintele Recep Tayyip Erdogan candidează pentru un nou mandat, în încercarea de a-şi prelungi puterea ce durează deja de 15 ani şi de a-şi asuma noi atribuţii prezidenţiale, despre care el și susținătorii săi susțin că Turcia are nevoie pentru a răspunde ameninţărilor de ordin economic şi securitar.
Vot masiv
Votul la misiunile diplomatice turce în străinătate a început pe 7 iunie şi s-a încheiat pe 19 iunie seara. Sondajele de opinie sugerează că rezultatul alegerilor ar putea fi unul strâns, fiind posibil ca partidul lui Erdogan, AKP, să-şi piardă majoritatea parlamentară şi ca un al doilea tur de scrutin prezidenţial să aibă loc pe 8 iulie.
Aproximativ 3,047 milioane de alegători turci sunt înregistraţi în străinătate, ceea ce înseamnă că rata participării la vot în străinătate este de 48,8%. Expaţii pot încă să voteze până la 24 iunie la punctele de trecere a frontierei Turciei.
Rata participării la vot în Turcia propriu-zisă este în general mult mai mare. Ea a fost de 85% la alegerile parlamentare din noiembrie 2015, când numărul turcilor care au votat în străinătate a fost de 1,3 milioane. La referendumul din 2017 au votat 1,4 milioane de turci peste hotare, potrivit agenţiei Anadolu, preluată de mass-media internațională
Președintele turc Erdogan se așteaptă la o victorie ușoară în alegerile din 24 iunie
Muharrem Ince, simboll al opoziției
Muharrem Ince, în vârstă de 54 de ani, considerat un parlamentar revoluţionar din tabăra secularistă puternică din Turcia, a dat un nou suflu unei opoziţii obosite înainte de alegerile decisive din 24 iunie, prezidenţiale şi parlamentare, atrăgând mulţimi masive la mitingurile sale, colorate cu selfie-uri, dansuri şi cântece pe scenă, relatează agenţia dpa, preluată de Agerpress.
Ince recurge la o retorică populistă efectiv la fel ca preşedintele Recep Tayyip Erdogan, promiţând sfârşitul a ceea ce el numeşte ”domnia unui singur om” şi abordarea problemelor economice.
Spirit vioi, Ince parcurge scena politică turcp atacându-l violent pe Erdogan în discursuri virulente ce au drept ţintă costisitorul palat prezidenţial şi exprimând preocupări în legătură cu şomajul puternic şi declinul normelor democratice.
Reduta CHP
Ince a fost parlamentar timp de 15 ani, din partea principalului partid de opoziţie din Turcia, CHP, şi aparţine aripii mai naţionaliste a formaţiunii. El este renumit pentru discursurile sale aprinse din parlament şi pentru campania sa împotriva planului lui Erdogan privind extinderea puterilor prezidenţiale în cadrul unui referendum în 2017.
Noua stea a opoziției laice promite să reducă inegalităţile, să inverseze fluxul de emigrare a specialiştilor din Turcia, să reformeze sistemul educaţiei şi să ofere drepturi sporite minorităţilor, inclusiv etnicilor kurzi şi alewi.
Ani de zile, CHP (Partidul Republican al Poporului, social-democrat) nu a reuşit să-l înfrunte pe Erdogan, care încă se bucură de sprijin puternic în centrul conservator anatolian.
Sondaje contestate
Cu toate acestea, sondajele de opinie, contestate de o parte a experților turci, sugerează că Erdogan, pentru prima dată în cei 16 ani de putere a sa, se confruntă cu o reală provocare. Guvernul lui Erdogan, aliat cu două partide ultranaţionaliste, riscă să-şi piardă majoritatea în parlament, iar preşedintele ar putea ajunge cu Ince în cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial, pe 8 iulie, potrivit sondajelor.
În primele 40 de zile ale campaniei sale, Ince a participat la peste 70 de mitinguri electorale. Promiţând că va fi un preşedinte bipartizan, Ince a afirmat că doreşte să mute biroul prezidenţial la simbolica reşedinţă Palatul Cankaya, folosită de către Mustafa Kemal Ataturk, şi să transforme palatul prezidenţial al lui Erdogan din Ankara, care are 1.150 de încăperi, într-un centru pentru educaţie.
El l-a vizitat pe Selahattin Demirtas, candidatul prezidenţial din detenţie al partidului prokurd HDP, în celula lui din închisoare. Această acțiune a fost salutată de mediile politice kurde din Turcia, o serie de analiști considerând că Muharrem Ince va reuși să își atragă votul kurd, aflat tradițional în tabăra opusă CHP.
Menționă că președintele actual Erdogan îl consideră pe Demirtas drept ”terorist”, aducându-i multiple acuzații în acest sens.
Turcul alb vs. Turcul negru
În cursul unui rar miting la miezul nopţii, pe 9 iunie, în cartierul Kadikoy din Istanbul, un bastion al electoratului secularist, Ince îşi sufleca mânecile în timp ce-şi rostea discursul foarte critic la adresa lui Erdogan şi păşea pe scenă.
El a ajuns la locul mitingului în Kadikoy după un marş de 2,5 km care a atras mulţimi imense, de la grupuri de suporteri ai fotbalului la oameni care salutau de la balcoanele lor înainte de masa de Sahur, dinainte de ivirea zorilor.
La un miting, Ince a mers cu bicicleta până la scenă. A cântat, a dansat şi a făcut selfie la un alt miting. În drum spre un miting în provincia sudică Osmaniye pe 20 mai, Ince a oprit maşina cu care circula, s-a urcat pe un tractor şi l-a ajutat pe un fermier să-şi strângă recolta.
”Erdogan este turcul alb. Eu sunt coloratul Turciei. Erdogan este din palat, eu sunt săracul. Erdogan este unul care ţine prima pagină a ziarelor, eu sunt omul care se luptă cu şefii. Erdogan este susţinătorul statu-quo-ului, eu sunt reformatorul”, declara Ince la un miting electoral pe 6 iunie la Istanbul.
Apoi, el a apelat la principala preocupare din societatea turcă. ”De ce a decis Erdogan să organizeze alegeri anticipate? Pentru că o criză economică bate la uşa noastră, şi el ştie. Acest om obosit nu poate surmonta această criză. Ne îndreptăm spre faliment. Turcia are nevoie de sânge proaspăt”, afirma Ince. (M.B.)
de Razvan Iorga | mai 15, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Președinte R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit cu omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin, pe 14 mai, la Soci, în Rusia.
Fără prea multe prerogative în materie de politică externă, președintele prorus al R. Moldova Igor odon încearcă să-și facă cât mai vizibilă prezența mediatică prin totul felul de acțiuni populiste, fără efecte juridice. În această categorie s-ar putea încadra și obținerea statutului de observator pentru Republica Moldova în cadrul Uniunii Eurasiatice, condusă de Rusia.
Primirea acestui statutul s-a realizat, luni, în cadrul unui forum al acestei entități, ce s-a desfășurat la Soci, în Rusia. Dodon insistă de aprope un an de zile în această direcție, iar acordarea de către Moscova și a celorlalte state din Uniunea Eurasatică – Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârghiztan – a acestui statut nu vine decât ca acțiune de imagine.
Încă din aprilie 2017, Dodon a semnat și un acord de colaborare cu Uniunea Economică Eurasiatică. Șeful guvernului, Pavel Filip, a luat poziție încă de pe atunci și a precizat că un astfel de document nu are nicio valoare juridică.
Cu toate acestea, Dodon a încercat să speculeze acest eveniment și a acordat spații largi „importanței” acestei decizii.
„După încheierea ședinței Consiliului Economic Eurasiatic Suprem, am avut o întrevedere cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și i-am mulțumit pentru susținerea acordării Republicii Moldova statutului de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică. Am discutat un spectru larg de probleme ce țin de relațiile bilaterale și am constatat un dialog foarte bun la nivel de președinți, spre deosebire de contacte deloc productive la nivel de guverne”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Presa rusă nu a dat prea mare importanță acestui „câștig” obținut de Igor Dodon. Publicația rusă Kommersant a scris că Kremlinul a respins cererea lui Dodon de a se întâlni cu Vladimir Putin în marja Forumului Economic Mondial ce va avea loc în Sankt-Petersburg pe 24-26 mai, iar RIA Novosti a relatat doar într-o singură propoziție despre primirea R. Moldova cu statut de observator în cadrul Uniunii Eurasiatice.
Zero beneficii
De altfel, Kommersant a comentat că statutul de observator „nu va aduce niciun beneficiu practic deosebit pentru Moldova, în schimb, președinte prorus Igor Dodon va putea folosi acest lucru la viitoarele alegeri parlamentare din toamnă”. Dodon este într-o campanie deschisă în favoarea PSRM, deși Constituția R. Moldova cere președintelui să fie apolitic.
„Statutul de observator nu va aduce Chișinăului niciun avantaj economic. Conform proiectului de regulament, aprobat în august 2017 și publicat pe site-ul Comisiei Economice Euroasiatice, acesta permite reprezentanților autorizați ai statului observator să participe la reuniunile organelor UEEA, să obțină documentele adoptate care nu au un caracter confidențial”, scrie Kommersant.
Citând din același regulament, publicația rusă mai afirmă că statul care primește statutul de observator „este obligat să se abțină de la orice acțiune care ar putea dăuna intereselor Uniunii și statelor membre”. Kommersant mai amintește că puterea reală se află în cadrul Guvernului, iar Parlamentul aprobă orice direcție de orientare politică a țării.
Expertul economic Galina Șelari a declarat pentru agenția Infotag că „participarea Moldovei în această calitate poate fi productivă numai dacă republica va avea scopuri concrete și o strategie etapizată pentru a le atinge”.
„Semnarea unui astfel de document nu înseamnă nimic, la fel ca şi semnarea acordului privind zona de liber schimb cu țările CSI sau cu UE: rezultatele reale sunt obținute doar prin implementarea acestuia”, a spus Şelari.
Ea a mai spus că, la Chișinu, comunitatea de afaceri din R. Moldova nu cunoaște regulile Uniunii Eurasiatice prin care se poate valorifica economic o astfel de oportunitate.
Poziția puterii și a opoziției extraparlarmentare
Într-un briefing de presă susținut, marți, purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a explicat că participarea Republicii Moldova la anumite organizații internaționale pot fi luate doar cu acordul Parlamentului și Guvernului, a declarat purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gămurari.
„Nicio decizie referitor la participarea în cadrul unor organizații internaționale nu poate fi luată fără acordul Parlamentului și Guvernului. De aceea, această declarație este făcută din partea unei persoane fizice, deoarece nu poate reprezenta Republica Moldova în lipsa avizelor din partea Executivului și Legislativului”,a spus Vitalie Gămurari.
El a mai spus că Dodon a făcut această acțiune în calitate de „persoană fizică”, iar PD reafirmă reafirmă că vectorul eurropean nu va fi schimbat și că acesta nu poate fi anulat doar prin voința unei singure persoane.
„Oricare viziune a politicii externe a R. Moldova nu poate fi expusă în lipsa unui aviz favorabil din partea Guvernului și a Parlamentului R. Moldova”, a mai spus el.
La rândul său, lidera PAS Maia Sandu afirmt că acesta este doar un joc electoral pe care îl face Igor Dodon.
„Nu e un secret că Dodon este ghidat de interesul personal și de partid, pentru că interesul național al Republicii Moldova este asigurat doar de integrarea în Uniunea Europeană. UE nu a declarat embargou produselor din Moldova, nu alimentează separatismul din Transnistria, nu ne șantajează cu livrarea produselor energetice la un preț mai mare decât cel de piață.
Dimpotrivă, UE ne-a deschis larg piața cu cea mai mare putere de cumpărare din lume și ne ajută să ne ajustăm standardele de calitate la rigorile acestei piețe. UE contribuie semnificativ la măsurile de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului. UE finanțează interconectarea energetică a Moldovei prin intermediul României. Prin toate aceste măsuri, UE contribuie direct la îmbunătățirea nivelului de trai și la fortificarea suveranității Republicii Moldova.
Deși se declară apărători ai suveranității, Dodon și Partidul Socialiștilor subminează statul Republica Moldova, acționând în detrimentul interesului național”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.
În paralel, solicitat de Radio Chișinău, expertul Anatol Țaranu a subliniat că acest statut nu-i oferă Republicii Moldova nici beneficii și nici nu o obligă la ceva,dar poate fi un prim pas spre schimbarea vectorului politicii externe în cazul unei victorii la alegerile parlamentare a PSRM.
„Participarea la Uniunea Vamală va intra în contradicție cu Acordul de asociere și aceasta va îndemna că noi vom începe în paralele și procedurile de restrângere a relațiilor cu UE în conformitate cu Acordul de asociere”, susține Anatol Țăranu.
În acest context, Igor Dodon a încercat din nou să puncteze la capitolul imagine, deși cifrele oficiale arată că exporturile R. Moldova s-au orientat deja de ceva vreme spre piețele europene. Conform statisticilor oficiale R. Moldova exportă 67% din mărfurile sale în Uniunea Europeană, 24% dintre aceste numai în România, în timp ce exportul spre CSI a scăzut, în primele trei luni ale lui 2018, de la 20% la numai 17%.
De asemenea, România a detronat încă din 2017 Rusia în topul țărilor cu care R. Moldova are schimburi comerciale, fapt ce „omis” de Igor Dodon în aprecierile sale privind oportunitățile economice pe care le oferă UE versus Rusia. De asemenea, Dodon nu menționează nimic despre embargourile economice pe care Rusia le impune deja de mai bine de cinci ani produselor alimentare moldovenești, ca urmare a reorientării țării spre UE.
Răzvan Iorga
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina
Agenția de presă KARADENIZ PRESS face angajări
Agenția de presă Karadeniz Press caută colaboratori și corespondenți în statele din regiunea extinsă a Mării Negre și Comunitatea Statelor Independente (CSI). Doritorii sunt rugați să trimită un CV detaliat la adresa de email office@karadeniz-press.ro. Sunt acceptate și CV-urile din partea persoanelor care sunt la începutul carierei jurnalistice ori doresc să facă primii pași în acest domeniu alături de noi. Condițiile de colaborare vor fi stabilite de comun acord. Pentru aplicanții din țările CSI este necesară cunoașterea limbii ucrainene/ruse și engleze. Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la adresa office@karadeniz-press.ro
Інформаційне агентство „Карадениз Прес” шукає співробітників та кореспондентів у державах поширеного Причорноморського регіону та Співдружності Незалежних Держав (СНД). Зацікавлених осіб люб’язно просимо відправити детальне резюме на адресу електронної пошти office@karadeniz-press.ro. Також, приймаються резюме і від персон, які знаходиться на початку своєї журналістської кар’єри, або хочуть зробити перші кроки в цій області поряд з нами. Умови співпраці будуть встановлені за взаємною згодою. Заявникам з країн СНД необхідно знати українську / російську і англійську мови. Для отримання додаткової інформації зв’яжіться з нами за адресою office@karadeniz-press.ro
Информационное Агентство Karadeniz Press ищет корреспондентов в странах Черноморского региона и Содружества Независимых Государств (СНГ). Заинтересованным лицам, просьба отправить свое резюме по адресу: office@karadeniz-press.ro. Резюме также принимаются от тех, кто находится в начале своей журналистской карьеры, или хотят сделать первые шаги в этой области вместе с нашей командой. Условия нашего сотрудничества будут взаимно согласованы. Для кандидатов из стран СНГ, необходимо знание украинского/русского, и английского языков. За более подробной информацией обращайтесь к нам по адресу office@karadeniz-press.ro
Karadeniz Press Agency is looking for correspondents from the states of the wider Black Sea region and Commonwealth of Independent States (CIS). The candidates are asked to send their resume to office@karadeniz-press.ro. CVs are also accepted from those who are at the beginning of their journalistic career or want to take the first steps in this area with us. The terms of our collaboration will be mutually agreed upon. For applicants from CIS countries it is necessary to know Ukrainian/Russian and English languages. For more details please contact us at office@karadeniz-press.ro
