de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Armata-turcă-garantul-securității-Emiratului-QatarTurkey’s army backed by international coalition air strikes launched an operation involving fighter jets and elite ground troops to drive Islamic State jihadists out of a key Syrian border town. The air and ground operation, the most ambitious launched by Turkey in the Syria conflict, is aimed at clearing jihadists from the town of Jarabulus, which lies directly opposite the Turkish town of Karkamis. / AFP PHOTO / BULENT KILIC
Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a respins cererea de închidere a bazei militare a ţării sale din Qatar, formulată de adversarii regimului de la Doha, calificând-o drept ”nerealistă”, într-o declaraţie publicată marţi de ziarele qatariote, citate de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrein şi Egipt au cerut închiderea bazei ”Tariq ben Ziyad” în cadrul seriei de condiţii vizând izolarea diplomatică şi economică a Qatarului, iniţiată în iunie 2017.
Anterior, confruntată cu posibilitatea unei invazii din partea acestei coaliții, Doha a dorit să adere la NATO, demers respins în termeni categorici de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Pavăză turcă
Șeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, a respins aceste apeluri, afirmând pentru cotidienele Al-Watan şi Qatar Tribune că prezenţa trupelor turce în micul emirat nu are legătură cu actuala criză legată de Qatar. ‘Credem că această cerere este deopotrivă nerealistă şi inoportună’, a afirmat el, amintind că Turcia şi Qatarul au semnat un acord în domeniul apărării în 2014, ‘cu mult înainte de criza din Golf’. El a mai spus că impasul diplomatic trebuie rezolvat fără întârziere.
Potrivit unor estimări, aproximativ 3.000 de soldaţi turci, dotați cu tancuri și sisteme de artilerie, se află în Qatar, în timp ce baza ar putea găzdui un contingent de 5.000. Concomitent, Ankara plănuiește desfășurarea în emiratul islamic a unui contingent suplimentar format din avioane și elicoptere de luptă, precum și a unui grup de nave de luptă.
Ankara vrea să trimită nave militare în Qatar
Conflict regional
Reamintim că la data de 5 iunie 2017, Arabia Saudită, EAU, Bahrein şi Egipt şi-au întrerupt brusc relaţiile cu Qatar, acuzând micul emirat de sprijinirea grupărilor islamiste, inclusiv a Frăţiei Musulmane, şi apropierea de Iran. Închiderea bazei turce din Qatar face parte din cele 13 solicitări formulate de adversarii autorităţilor de la Doha.
Qatarul a respins aceste acuzaţii, afirmând că este ţinta unei tentative de schimbare în forță a autorităților legitime de la Doha.
Qatar şi Turcia, două ţări care sprijină gruparea Frăţia Musulmană, şi-au consolidat relaţiile în ultimii ani, notează AFP. Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, a fost primul lider străin care l-a contactat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în timpul puciului eşuat în 2016.
Investiții de miliarde
La începutul crizei din Golf, Turcia a figurat printre printre primele ţări care au acordat sprijin Qatarului în contextul unui embargo aerian, maritim şi terestru impus de vecinii emiratului bogat în zăcăminte de gaze.
La rândul său, autoritățile de la Doha au anunțat recent acordarea unui împrumut de 15 miliarde de dolari fragilului sector bancar din Turcia şi a oferit Ankarei drept ”cadou” un Boeing 747, denumit şi ”Jumbo Jet” datorită mărimii sale, în valoare de 400 milioane de dolari. Prin acest anunț, Qatar-ul a oferit un nou sprijin politic și economic pentru redresarea lirei, după ce Banca Turciei a restrâns lichidităţile şi a limitat vânzările monedei.
Emirul din Qatar a aprobat un pachet de proiecte economice, investiţii şi depozite, după o întâlnire cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc la Ankara. Banii proveniţi din Qatar vor fi canalizaţi către bănci şi pieţele financiare, a declarat o sursă din guvernul turc. Lira s-a depreciat în acest an cu aproape 40% faţă de dolar, din cauza temerilor provocate de controlul tot mai mare al preşedintelui Erdogan asupra economiei şi a apelurilor sale repetate pentru reducerea dobânzilor, în pofida inflaţiei ridicate.
Conflictul cu Statele Unite s-a concentrat pe majorarea tarifelor pentru importuri şi reţinerea în Turcia a unui pastor american şi a provocat deprecierea puternică a lirei.
Erdogan, satisfacut de relatiile dintre Qatar și Turcia
10 miliarde pentru Berlin
Într-un demers considerat de analiști ca având un substrat politic, menit să asigure autorităților de la Doha sprijinul politic al Germaniei, emirul Tamim bin Hamad al Thani a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că emiratul Qatar va investi 10 miliarde de euro în Germania în următorii cinci ani. Berlinul se numără, de ani buni, printre cei mai importanți exportatori de armament în Qatar, relata anterior KARADENIZ PRESS.
Emirul Qatarului, Tamim bin Hamad al Thani, a declarat la un forum economic derulat la Berlin că va investi puternic în economia Germaniei, în următorii cinci ani, existând inclusiv posibilitatea construirii unui terminal de gaze naturale lichefiate, un deziderat vechi al Berlinului.
„Pentru a ne exprima încrederea în soliditatea şi importanţa economiei germane, anunţăm intenţia Qatarului de a investi 10 miliarde de euro în economia germană în următorii cinci ani”, a anunţat Tamim bin Hamad al Thani, cu prilejul deschiderii unui forum economic Qatar-Germania, alături de cancelarul Angela Merkel.
25 de miliarde
Aceste promisiuni se adaugă celor aproximativ 25 de miliarde de euro pe care Qatarul le-a investit deja într-o serie de mari companii germane, precum Volkswagen sau Deutsche Bank. Noile investiţii ale Qatarului ar urma să vizeze sectoarele automobilelor, tehnologiei şi băncilor, trei piloni tradiţionali ai economiei germane.
Germania este principalul partener economic european al Qatarului, iar volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări s-a dublat după 2011, ajungând la 2,8 miliarde euro în 2017.
Cancelarul Angela Merkel a confirmat intenţia Germaniei de a construi un terminal de gaze naturale lichefiate (GNL), în condiţiile în care Qatarul este cel mai mare exportator mondial de GNL. „Din punctul meu de vedere, sectorul energiei oferă un potenţial considerabil pentru extinderea legăturilor economice”, le-a spus Merkel participanţilor la forumul economic.
Angela Merkel a subliniat că Germania este legată deja de terminalele de GNL din Olanda, Belgia şi Polonia, dar Guvernul de la Berlin vrea să extindă reţeaua de GNL din Germania. În acest sens, companiile germane analizează posibilitatea construirii unui terminal de GNL.
În opinia cancelarului german, disputa dintre Qatar şi patru naţiuni arabe arată cât de importantă este cooperarea în regiune, Merkel promiţând sprijinul Germaniei pentru măsuri constructive pentru a pune capăt crizei diplomatice a ţării cu Bahrain, Egipt, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Merkel declară că „Germania nu este parte la conflict, dar susţinem toate încercările constructive de a pune capăt disputei”.
Emirul Al Thani a mulţumit cancelarului Merkel pentru sprijinul ei, spunând că apreciază „poziţia foarte etică a Germaniei împotriva măsurilor ilegale impuse de vecinii noştri”.
Qatarul, interzis în NATO
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a exclus ideea aderării Qatarului la Alianţă, aşa cum a pledat anterior ministrul Apărării acestei ţări din Golful Persic. „NATO este o alianţă pentru America de Nord şi Europa. Acest lucru este specificat în articolul 10 al tratatului fondator“, a precizat Stoltenberg, intervievat pe marginea unor declaraţii recente ale Ministrului Apărării din Qatar. În altă ordine de idei, şeful NATO a salutat parteneriatul cu Doha.
Ministrul Apărării din Qatar Khalid bin Mohammad Al Attiyah a declarat anterior pentru revista militară „Altalya“ că ambiţia strategică pe termen lung a ţării sale este aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. „Suntem un aliat principal din afara NATO. Ambiţia este de a deveni membru cu drepturi depline“, a subliniat ministrul din Qatar. În plus, el s-a declarat pentru găzduirea unor „unităţi NATO“ sau măcar a unui „centru specializat“ în teritoriul Qatarului. În prezent, Qatarul pune la dispoziţia Statelor Unite importanta bază militară Al Udeid, unde se mai sunt desfășurate și contingente din alte state NATO ori implicate în lupta împotriva terorismului, precum Australia.
Anterior, mass-media franceză a lansat o serie de speculații cu privire la apropierea dintre Qatar și Moscova. Potrivit cotidianului francez „Le Monde“, liderii saudiţi i-au solicitat preşedintelui francez Emmanuel Macron să intervină pentru a împiedica achiziţionarea de către Doha a unor rachete ruseşti S-400. În caz contrar, Arabia Saudită și aliații ameninţau cu lansarea unei acţiuni militare împotriva Qatarului, inclusiv invazia terestră. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Crimeea, fortăreață nucleară rusă
După anexarea Crimeii în 2014, autoritățile ruse au adus în peninsulă armament și personal militar, astfel încât aceasta a devenit o bază militară, se arată într-un recent raport al Ministerului ucrainean de Externe prezentat la ONU, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. De 4 ani de când peninsula se află sub controlul Moscovei, Kremlinul a dislocat aici peste 32 de mii de militari din unități de elită ale armatei federale, inclusiv trupe speciale, infanterie marină, blindate și parașutiști, mai relatează sursa citată.
S-400, de veghe în Crimeea
În toată această perioadă, numărul navelor de luptă a ajuns la cel puțin 71, inclusiv șapte submarine nucleare, în contextul acutizării situației de securitate din Marea Azov și a consolidării Flotei militare ruse din Marea Neagră.
Numărul avioanelor de luptă se ridică la cel puțin 122 de aparate, în peninsulă fiind desfășurate și peste 16 sisteme de rachetă S 300 și S 400.
Ucrainenii susțin că până la anexare, în peninsulă nu era nici un tanc, iar acum sunt cel puțin 40, numărul transportoarelor blindate s-a majorat de la 92 la 583. Ucraina nu avea dislocate în această regiune o cantitate similară de sisteme de armament.
Rușii au adus în Crimeea și peste 160 de complexe de artilerie, Ucraina având doar 16 până în 2014.
Peste 32 de mii de militari ruși sunt desfășurați în peninsulă
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat anterior ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Anterior, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Maia Sandu, lidera PAS, insistă pentru filtru integrității
Reprezentanții PL, PLDM, PAS și PPPDA au demarat negocierile în seara zilei de 5 noiembrie, analizând posibilitatea desemnării celor mai buni candidați comuni pe segmentul de dreapta, în cele 51 de circumscripții electorale, transmite IPN, citată de KARADENIZ PRESS. Secretarul general PPPDA, Chiril Moțpan, a spus că orice inițiativă care ar consolida forțele anti-oligarhice din Republicii Moldova este binevenită, deoarece acest lucru înseamnă salvarea țării. Chiril Moțpan afirmă că interesul național obligă politicienii să vină cu o altă abordare, să coaguleze forțele democratice, anti-oligarhice în lupta cu actualul regim „Nu am ajuns la un numitor comun. Urmează să mai discutăm. Discutăm pe segmentul identificării celor mai buni candidați pe circumscripții, în așa fel încât să avem șansa reală de a câștiga alegerile în cât mai multe circumscripții. Doar împreună vom reuși să ținem piept, să dăm lovitura acestui regim”, a spus Chiril Moțpan.
Filtru integrității, armă politică
Președinta PAS, Maia Sandu, a menționat, după runda de discuții, că în campania electorală pot fi sprijiniți să acceadă la concursul pe circumscripții doar oamenii care au făcut dovada integrității. Toți cei care vor să coordoneze cu PAS și PPDA numirea candidaților în campania electorală trebuie să treacă prin filtrul integrității, iar al doi-lea criteriu este meritocrația. „Doar așa putem să câștigăm aceste alegeri, cu oameni credibili. Facem front comun cu cei care sunt gata să prezinte oameni integri și cei care nu se tem de Parlamentul curat şi vor să treacă prin acest concurs de meritocrație”, a spus Maia Sandu.
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul UE
Ghimpu, șucărit pe Maia
Mihai Ghimpu, preşedintele PL, s-a arătat inițiat indignat de decizia PAS şi a Partidului Platforma DA de a institui filtru de integritate pentru toţi cei care vor să facă parte din blocul electoral PAS-PPDA. „Eu să trec integritatea la Maia? Eu care din 88 v-am adus limbă, alfabet, studii în România, în Europa, unde ea a lucrat şi datorită muncii mele. Filtreze ea cu cine vrea numai nu cu mine, asta-i ruşine, asta trebuie să ai mare obraz. Noi suntem partid, nu o şaică pe care Maia Sandu vrea să-i treacă prin strungă, să-i treacă pe ai ei. Să lăsăm noi toate acestea că eu îs mai, eu îs ai. Cineva crede că îi cineva, dar cineva nu-i cineva”, a declarat Mihai Ghimpu.
Pace electorală
Amenințarea PDM și a PSRM a obligat PL să facă anumite concesii, biroul politic al PL luând decizia să înceapă negocierile directe cu PAS, PPDA şi PLDM pentru a identifica candidații comuni, pe fiecare circumscripție uninominală. Peste o săptămână, la o nouă ședință, PL urmează să vină cu o listă de candidați pe care o propune să treacă testul de integritate lansat de viitorul bloc electoral ACUM.
În acest fel, opoziția încearcă să prevină victoria în alegerile pe circumscripții a PDM și PSRM, care dispun de resurse administrative și financiare net superioare.
Miercuri, în cadrul unei emisiuni televizate, Maia Sandu a declarat că va da curs propunerii PL, doar dacă membrii formaţiunii vor trece prin filtrul de integritate. „Noi reiterăm disponibilitatea noastră de a participa într-o singură echipă, dar nu se schimbă condiţiille de participare. I-am îndemnat şi pe ei să meargă prin această iniţiativă a „Parlamentului curat”. Sunt bineveniţi candidaţii, oamenii care s-au afirmat, care au făcut dovada că sunt oameni corecţi de-a lungul timpului”, a spus liderul PAS, Maia Sandu.
Deliu: Demult s-a salubrizat PLDM
Potrivit liderului PLDM, Tudor Deliu, discuțiile au avut loc deoarece este necesar de a coordona unele activități pentru viitoarea campanie electorală. Tudor Deliu crede că discuțiile vor continua până va fi găsită o soluție pentru a nu dispersa electoratul de dreapta. Potrivit deputatului, pe 11 noiembrie se întrunește în ședință Consiliul National Politic al PLDM pentru a decide modalitatea de participare a partidului în alegerile parlamentare. „PLDM este gata astăzi să treacă prin orice filtru. Demult s-a salubrizat PLDM. Cei care au fost să plece i-a înghițit PDM-ul demult. Noi nu ne temem de filtrele de integritate. Să ne așezăm la comisia de meritocrație și să vedem care sunt cei mai buni candidați pentru a fi plasați în circumscripțiile electorale”, a spus Tudor Deliu.
Potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu, lansarea discuțiilor pe subiectul identificării unor candidați comuni este un bun început. „Toți conștientizăm că trebuie să nu permitem să avem o putere pro rusă, o putere pe care o avem și azi. Noi trebuie să depunem efort ca orice candidat să fie bun așa încât noi să câștigăm circumscripția, dar să nu ne batem între noi. Important e ca oamenii să se orienteze și să facă alegerea corectă”, a spus Mihai Ghimpu. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 5, 2018 | Analize, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat luni decizia preşedintelui american Donald Trump de a reimpune sancţiuni împotriva Iranului, calificând-o drept „o decizie curajoasă”, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Această zi este una istorică”, a spus Netanyahu în faţa parlamentarilor din partidul său de dreapta Likud. „Aş dori să-i mulţumesc încă o dată preşedintelui SUA, Donald Trump, pentru această decizie curajoasă, fermă şi importantă. Cred ca aceasta contribuie la stabilitate, securitate şi pace”, şi-a exprimat convingerea premierul israelian.
Sancțiuni cu repetiție
SUA au reintrodus începând de azi sancţiunile împotriva sectoarelor petrolier şi financiar ale Iranului care au fost ridicare în timpul fostului preşedinte american Barack Obama, după ce în luna mai actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, a anunţat retragerea SUA din acordul internaţional privind programul nuclear iranian semnat în 2015 între Teheran şi marile puteri ale lumii. Mai multe ţări vor beneficia totuşi de o exceptare pentru importurile de petrol, inclusiv Turcia, Coreea de Sud, China, Taiwan, India, etc., lista urmând a fi anunţată mai târziu.
La rândul său, Uniunea Europeană a adoptat deja un mecanism pentru a le permite multinaţionalelor sale să rămână în Republica Islamică Iran. Airbus şi Total şi-au anunţat deja retragerea.
Donald Trump este convins că presiunea economică va determina Teheranul să accepte condiţiile sale privind un nou acord permanent privind programul nuclear iranian, deoarece documentul din 2015 nu pune condiţii decât pentru o perioadă de 10 sau 15 ani.
Israelul se consideră o ţintă a Iranului dacă acesta s-ar dota cu arme nucleare, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a dus o campanie viguroasă contra acordului încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri asupra programului nuclear iranian. Eforturile premierului israelian sunt susținute de președintele Donald Trump, devenind practic o temă importantă de campanie în SUA, unde în data de 6 noiembrie au loc alegeri parțiale.
Liderul-suprem-iranian-Ali-Khamenei-amenință-SUA
Război cibernetic total
Iranul a afirmat că a dejucat o tentativă de atac cibernetic israelian împotriva sistemelor sale de comunicaţii, pe fondul acutizării războiului civil din Yemen unde Iranul susține una dintre tabere, iar aliații SUA din regiune alta. „Un regim care are o istorie în utilizarea de arme cibernetice precum Stuxnet a încercat de data aceasta să prejudicieze infrastructuri de comunicaţii din Iran”, a anunţat ministrul iranian însărcinat cu acest domeniu, Mohammad Javad Azari Jahromi, pe contul său de Twitter, cu referire la virusul informatic ce a vizat în 2010 programul nuclear iranian. La acea dată Teheranul a acuzat Israelul că s-a aflat în spatele atacului.
„Datorită vigilenţei echipelor tehnice, ei (atacatorii cibernetici) au plecat cu mâinile goale”, a adăugat ministrul iranian.
Israelul folosește mijloace cibernetic în războiul cu Teheranul, producând întârzieri importante programului nuclear iranian.
Trunp: ”Iranul merge rău”
”Când mi-am preluat funcţia, chiar înainte, se credea că Iranul o să domine întregul Orient Mijlociu, sau că o va face în mai puţin de câţiva ani, foarte repede. Aproape nimeni nu mai vorbeşte despre aceasta în prezent”, a declarat preşedintele american, Donald Trump. ”Iranul merge rău” a mai menționat acesta.
Mass-media consideră că sancţiunile americane seamănă cu un şantaj împotriva unor terţe ţări care fac în prezent comerţ cu Iranul: întreprinderile asiatice sau europene vor avea interdicţie pe piaţa americană dacă ele continuă să importe petrol iranian, sau dacă au schimburi cu băncile iraniene vizate de către Washington. Mulţi o să aleagă SUA, sau au făcut-o deja.
Referitor la sancţiunile financiare, secretarul de stat american Mike Pompeo reafirma duminică, într-un interviu la canalul Fox, că peste 600 de indivizi şi entităţi din Iran vor fi plasaţi pe lista neagră, adică mai mulţi decât cei care fuseseră retraşi de pe listă după încheierea acordului. Scopul este acela de ”a forţa regimul iranian să-şi schimbe comportamentul”.
Donald Trump este convins că presiunea economică va determina Teheranul să accepte condiţiile sale privind un nou acord permanent privind programul nuclear iranian, deoarece documentul din 2015 nu pune condiţii decât pentru o perioadă de 10 sau 15 ani.
Marina-SUA-pregătită-să-apere-interesele-americane-din-Golful-Persic
Ayatollahul Khamenei, supărat pe Trump
Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat sâmbătă că preşedintele american Donald Trump „a discreditat” SUA, spunând că Washingtonul ar fi ultimul perdant în reintroducerea sancţiunilor împotriva Teheranului. „Acest nou preşedinte american (…) a discreditat ceea ce rămăsese din prestigiul SUA şi al democraţiei. Puterea de constrângere a SUA, prin folosirea forţei economice şi militare, este de asemenea în declin”, a scris ayatollahul Ali Khamenei pe contul său de Twitter, citat de mass-media internațională.
El a respins reintroducerea sancţiunilor SUA, în special pe cele împotriva sectorului petrolier iranian. „Disputa dintre SUA şi Iran durează de peste 40 de ani, iar SUA au acţionat mult împotriva noastră”, a adăugat liderul suprem al Iranului, denunţând totodată „războiul militar, economic şi mediatic”.
În opinia sa, „în această dispută, perdante sunt Statele Unite, iar republica islamică este învingătoare”.
SUA și Iran, un nou razboi al sancțiunilor
Kowsar, răspunsul iranian
Iranul a început producţia avionului de luptă Kowsar, conceput intern, pentru a fi folosit de forţele sale aeriene, a relatat televiziunea de stat, în contextul amplificării tensiunilor cu SUA după ce Washingtonul a reintrodus sancţiuni asupra Teheranului, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS.
„În curând, numărul necesar de aceste avioane va fi produs şi pus în serviciul forţelor aeriene”, a declarat sâmbătă ministrul apărării, Amir Hatami, la o ceremonie de lansare a producţiei, transmisă la televiziune. Iranul spune că avionul Kowsar este „100% producţie internă” şi poate transporta diferite arme, urmând a fi folosit pentru scurte misiuni aeriene de sprijin.
Unii experţi militari consideră că acest avion de luptă este o copie la indigo a unui model F-5 produs pentru prima dată în SUA în anii ’60, fiind mult mai ieftin decât modelele noi de avioane de luptă. Noul avion poate fi folosit eficient pentru a amenința interesele americane din Golful Persic, inclusiv traficul naval petrolier, de care sunt dependenți mulți din aliații SUA.
Forţele aeriene iraniene sunt limitate doar la câteva sute de avioane de luptă: fie ruseşti, fie modele americane vechi, achiziţionate înainte de Revoluţia din Iran din 1979.
Teheranul a trimis armament şi mii de soldaţi în Siria pentru a sprijini forţele preşedintelui Bashar al-Assad, dar a trebuit să se bazeze pe Rusia pentru sprijin aerian, din cauza lipsei unei forţe aeriene solide proprii. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Flota militară rusă face legea în Mediterana de Est
Rusia a anunţat că a trimis noua sa fregată cu rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Kalibr în Marea Mediterană, la câteva luni după ce Moscova şi-a consolidat forţele navale în largul coastei siriene, relatează mass-media de specialitate, citată de KARADENIZ PRESS. „Fregata Flotei de la Marea Neagră Amiral Makarov a părăsit (baza navală) Sevastopol şi se îndreaptă spre strâmtorile Mării Negre. Nava va acţiona în cadrul forţei navale permanente a flotei ruseşti din Marea Mediterană”, a declarat Ministerul Apărării rus într-un comunicat, citat de mass-media.
Forţele ruse au folosit în operațiuni anterioare rachete de croazieră Kalibr de pe fregate şi submarine staţionate în Marea Mediterană și Marea Caspică împotriva unor ţinte ale militanţilor, în sprijinul ofensivei armatei siriene.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur în Mediterana de Est
Prezență permanentă
Ministerul nu a declarat dacă fregata ar urma să participe la operaţiunea militară din Siria unde Moscova l-a sprijinit pe preşedintele Bashar al-Assad de la intrarea în război în 2015. Anterior flota militară, aviața navală și infanteria marină rusă au participat la susținerea regimului de la Damasc.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat în mai că nave militare ruseşti cu rachete de croazieră Kalibr se vor afla permanent în Marea Mediterană pentru a contracara ceea ce el a spus că este „ameninţarea teroristă” în Siria.
Rusia a desfăşurat mai multe nave de război în Marea Mediterană în această vară, inclusiv fregatele Amiral Grigorovici, Amiral Essen şi Pitlivîi, împreună cu nava de desant Nikolai Filcenkov şi corveta cu rachete Vîşni Volocek.
Ziarul Izvestia a scris în august că Rusia şi-a adunat cel mai mare grup naval în Marea Mediterană după 2015, ce cuprinde 10 nave, cele mai multe dintre ele echipate cu rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Kalibr. Mai multe nave se aflau pe drum şi două submarine au fost de asemenea desfăşurate, potrivit sursei citate. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 5, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept „răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” („Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat Erdogan într-un discurs pronunţat la darea în exploatare a unei noi nave de război pentru flota militară turcă.
Răpsuns cipriot
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.
Aceasta nu a împiedicat Nicosia să invite la începutul lunii octombrie 2018 Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului.
Israel, afectat de politica liderului turc
Turcia își arată mușchii
În cursul ultimilor doi ani, Turcia a desfăşurat cu succes campanii militare în Siria împotriva miliţiilor kurde şi a jihadiştilor din Statul Islamic, care a dus ca forţele pro-Ankara să controleze de facto o parte din nordul acestei ţări.
„În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Nave de război, ameninţări, contracte de miliarde de dolari: descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti.
Israel, amenințat indirect
Decizia Turciei de a escalada conflictul prin trimiterea de nave militare în zona aflată în dispută poate duce și la blocarea eforturilor de construire a unui gazoduct în Mediterana, prin care să fie livrate gaze din Israel către piața UE, eliminând parțial dependența gaziferă a Europei față de Federația Rusă.
Reamintim că în toamna anului 2017, autoritățile din Grecia, Israel și Cipru au anunțat că vor accelera planurile pentru construcția unui gazoduct pentru transportul de gaze naturale din estul Mediteranei în Europa. Guvernele celor două state europene și Israelul au convenit să continue un proiect de construcție a unei conducte care să livreze gaze din Israel în Europa, termenul de finalizare fiind anul 2025.
Astfel, statele europene vor să diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar Grecia să se promoveze ca un centru pentru tranzitul gazelor din estul Mediteranei către continent. ”Am convenit să accelerăm măsurile comune legate de acordul de construcție a unui proiect mare, care va oferi noi perspective de cooperare economică în estul mediteranei”, a declarat atunci premierul elen Alexis Tsipras, într-o conferință de presă susținută la Salonic. La conferință au mai participat premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, reales în această funcție în februarie 2018.
Italia și-a anunțat sprijinul financiar și politic pentru acest proiect în decembrie 2017, Roma dorind să suplimenteze cantitățile de gaz ce vor fi transportate prin acest gazoduct.
Armata turcă, o prezență obișnuită în Ciprul de Nord
Proiect strategic
Conducta, cu o lungime de 2.000 de kilometri, ar uni zăcămintele de gaze de pe coastele Israelului și Ciprului cu Grecia și Italia, costul proiectului fiind de 6 miliarde de euro. Netanyahu consideră că așa-numita conducă East-Med Pipeline ”ar fi revoluționară”. ”Avem studii preliminare și pare promițător. Suntem foarte entuziasmați”, a declrata premierul israelian.
În baza descoperirilor din ultimul deceniu, Israelul și într-o mai mică măsură Ciprul ar avea cantități mari de gaze naturale. Israelul a descoperit peste 900 de miliarde de metri cubi de gaze offshore, unele studii indicând chiar rezerve de 2.200 de miliarde de metri cubi. În afară de piața europeană, există opțiuni de export în Turcia, Egipt și Iordania.
Zăcământul de gaze Aphrodite din Cipru ar avea rezerve de 128 de miliarde de metri cubi, iar în apele cipriote ar există și alte cantități. Între opțiunile de livrare s-au aflat o conductă care să lege cele trei țări, o conductă către Turcia și utilizarea capacităților de stocare de gaze naturale lichefiate din Egipt pentru transportul în Europa. (M.B.)
