de Isac Mihai | iun. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi, la Viena, că ţara sa este pregătită să recupereze toate canalele de comunicare şi cooperare cu Uniunea Europeană, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. ‘Suntem pe deplin deschişi să lucrăm împreună cu Europa’, a declarat Putin în cadrul unei conferinţe de presă la Viena cu omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, subliniind că sancţiunile economice şi diplomatice ale UE împotriva ţării sale dăunează ambelor părţi.
Totodată, Putin a afirmat că Rusia a depăşit toate dificultăţile legate de sancţiunile occidentale şi a subliniat că toate părţile implicate au interesul să ridice sancţiunile impuse Moscovei, relatează Reuters.
Bomba Gazprom-OMV
Concernul rus Gazprom și concernul austriac OMV au semnat un acord de livrare a gazului din Rusia până în anul 2040 în prezența președintelui rus Vladimir Putin și cancelarului austriac Sebastian Kurz, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Acordul de livrare a gazului între Gazprom Export și OMV Gas Marketing & Trading GmbH a fost semnat de președintele consiliului director al Gazprom, Alexei Miller (n.r.: un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin), și președintele consiliului director al concernului austriac Rayner Zele.
Luni, 4 iunie, Rusia și Austria au aniversat 50 de ani de la începutul livrărilor de gaze, în urma semnării a unui acord între întreprinderea sovietică Soyuznefteexport și compania austriacă OMV în anul 1968. În acest fel, Austria devenise prima țară din Europa Occidentală care a încheiat cu URSS un contract de livrare a gazelor.
De-a lungul acestei jumătăți de secol, Austria a importat peste 218 miliarde de metri cubi de gaz natural. În anul 2017, ponderea gazului rusesc în importul de gaze în Austria a constituit 93%.
La sfârșitul negocierilor Putin-Kurz a mai fost semnat un pachet de documente care prevăd colaborarea în domeniile inovării și gestionării fondului forestier, precum și dezvoltarea de relații la nivel regional.
Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE
Nord Stream-2, sprijinit de Austria
Austria susține planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze în Europa prin intermediul Nord Stream-2, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, citat de Sputnik.
Planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze consumatorilor europeni, inclusiv în cadrul proiectului Nord Stream-2, alte proiecte de infrastructură energetică sunt susținute de partenerii austrieci, a spus Putin după negocierile cu omologul său austriac Alexander Van der Bellen.
Ofertă de pace
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, efectuează începând de marţi o vizită în Austria, prima sa vizită bilaterală în Occident din 2018. Cu această ocazie, el a acordat luni un interviu radioteleviziunii austriece ORF, preluate de Reuters și alte agenții de presă străine, în care susţine că Moscova nu încearcă să divizeze Uniunea Europeană.
„Nu urmărim obiectivul de a diviza nimic şi pe nimeni în UE. Suntem mult mai interesaţi ca UE să fie unită şi înfloritoare, deoarece UE este cel mai important partener comercial şi economic al nostru”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Vizită strategică
Liderul rus Putin nu a mai fost într-o vizită bilaterală într-o ţară UE din iulie anul trecut, când a mers în Finlanda. Acum, el marchează oficial 50 de ani de la primul acord de furnizare a gazelor între compania rusă Gazprom şi cea austriacă OMV şi are pe agendă participarea la o conferinţă cu oameni de afaceri din ambele ţări. Latura politică va avea însă greutate în convorbirile oficiale, consideră mass-media internațională.
Relaţiile Rusiei cu UE sunt tensionate după anexarea Crimeei, urmată de sancţiuni europene împotriva Moscovei. Pe lângă rolul jucat în Siria şi în rebeliunea separatistă din estul Ucrainei, a intervenit şi episodul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal la Londra. Regatul Unit a acuzat Rusia că a folosit o substanţă neurotoxică împotriva fostului său agent secret, iar majoritatea statelor membre ale UE s-au alăturat sancţiunilor britanice impuse Moscovei după incident şi au expulzat diplomaţi ruşi. Austria face parte din minoritatea europeană care nu a luat astfel de măsuri, reaminteşte Reuters.
Falanga austriacă
Partidul Libertăţii, reprezentant al extremei drepte din Austria, are un acord cu partidul Rusia Unită al lui Putin, iar liderul formaţiunii austriece a cerut la sfârşitul săptămânii trecute ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Întrebat despre legăturile Rusiei cu extremiştii de dreapta europeni, Putin a răspuns: „Decidem pragmatic dacă cooperăm politic cu cineva. Încercăm să colaborăm cu cei care îşi exprimă public dorinţa de a colabora cu noi”.
Politica externă oficială a cancelarului austriac Sebastian Kurz, conservator, este de aliniere la poziţia UE. În iulie, Austria va prelua preşedinţia Uniunii Europene şi a făcut deja cunoscut că va încerca să joace rolul de punte de legătură între Est şi Vest.
Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO
Nerăbdare italiană
Noul şef al guvernului italian, Giuseppe Conte, a declarat marţi că ţara sa este favorabilă ‘revizuirii’ sancţiunilor economice impuse Rusiei de comunitatea internaţională. ‘Vom fi promotorii unei revizuiri a sistemului de sancţiuni”, a declarat el în faţa senatorilor în discursul său de politică generală la sfârşitul căruia va cere votul de încredere al Parlamentului.
‘Vom fi susţinătorii unei deschideri faţă de Rusia care şi-a consolidat în ultimii ani rolul internaţional în diferite crize geopolitice’ şi care reprezintă un partener economic important pentru companiile italiene, a adăugat Conte.
Noul şef al guvernului italian a insistat totuşi să sublinieze ‘apartenenţa fermă (a Italiei) la NATO’. ‘Vrem să subliniem în primul rând apartenenţa fermă a ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, cu Statele Unite ca partener privilegiat’, a mai spus Giuseppe Conte.
Italia a încercat în mai multe rânduri să obţină în cadrul Uniunii Europene, dacă nu o ridicare totală a sancţiunilor împotriva Rusiei, cel puţin o reducere a acestora.
Reduta poloneză
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a atras atenţia, luni, în timpul discursului ţinut în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, că noul gazoduc rusesc „Nord Stream 2“ reprezintă o ameninţare la adresa securităţii energetice şi a solidarităţii Europei şi este o nouă armă hibridă, care vizează UE şi NATO, reprezentând o pastilă otrăvită pentru securitatea europeană“.
Morawiecki a subliniat că Nord Stream 1 a permis Rusiei să strângă resurse financiare și politice pentru dezvoltarea armatei şi, ulterior, pentru agresiunea împotriva Ucrainei şi a Georgiei. „Situaţia actuală în materie de securitate demonstrează că decizia istorică de a detaşa trupe în regiunea noastră a fost corectă şi suntem recunoscători aliaţilor pentru contribuţia lor la securitate“ – a subliniat premierul polonez.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream este un proiect deţinut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom şi implică şi actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV şi Shell şi a generat noi tensiuni între Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Gazprom joacă tare în UE
Opoziție americană
SUA au avertizat că Moscova s-ar putea folosi de acest proiect, a cărui valoare se ridică la 11 miliarde de dolari, pentru acţiuni de spionaj în Marea Baltică. Partea rusă a dezmințit aceste acuzații. Preşedintele rus, Vladimir Putin a sugerat, în schimb, că opoziţia americană faţă de acest proiect trădează dorinţa Americii de a exporta gaz lichefiat în Europa.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ţările membre ale Alianţei nu au reuşit să ajungă la un consens în ceea ce priveşte conducta de gaz Nord Stream 2. „NATO aplică principiul consensului. Cu toate acestea, pentru moment, nu vedem un consens privind Nord Stream 2 printre membrii Alianţei. Mai multe ţări membre consideră că acest proiect este exclusiv comercial“, a declarat Jens Stoltenberg, răspunzând la întrebarea mass-media privind posibilitatea ca NATO ar putea bloca construcţia conductei. Potrivit lui Stoltenberg, NATO nu are „instrumente pentru a face nimic cu un astfel de proiect energetic“.
Reamintim că în data de 23 mai, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite sunt gata să „salveze“ Europa de dependenţa de gaze ruseşti. El a promis să depună toate eforturile pentru a se asigura că proiectul Nord Stream 2 nu va fi funcţional niciodată. (Mihai Isac/M.B.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele-Ucrainei-Petro-Poroșenko-vrea-să-joace-dur-contra-Moscovei
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko, relatează agențiile mondiale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Operațiune criticată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”.
Președintele rus, Vladimir Putin, acuzat de pregătirea unor asasinate în Ucraina
Sejur spaniol
Petro Poroşenko s-a aflat luni în vizită oficială la Madrid unde s-a întâlnit cu noul şef al guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez care „sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv refuzul de a recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii, şi vrea să protejeze unitatea teritoriala a ţării mele în est”, potrivit preşedintelui ucrainean.
Vizita liderului de la Kiev vine pe fondul recentelor acuzații lansate de serviciile secrete spaniole la adresa Kremlinului privind implicarea în susținerea mișcării secesioniste catalane.
Lista morții
Prea ucraineană a dat publicității o listă cu 47 de nume ale unor personalități din Ucraina și Rusia care se află pe teritoriul ucrainean care ar fi trebuit să fie ucise după planul organizatorului asasinatului asupra lui Arkadii Babchenko.
În listă apar mai mulți jurnaliști și analiști politici printre care Vitalii Portnikov, Matvei Gonopolski și alții, relatează presa din Ucraina. Potrivit surselor citate, Boris Gherman ar fi primit lista de la același Veaceslav Pivovarkin care ar lucra la o fundație personală a lui Valdimir Putin, iar pe când era în Ucraina era afiliat cu un om a lui Dmitrii Rogozin.
Boris Gherman a declarat mass-media că el colabora cu contraspionajul ucrainean, dar oficialii de la Kiev nu recunosc acest lucru.
Reamintim că tentativa de asasinat a lui Arkadii Babchenko a fost dejucată în seara zilei de 30 spre 31 mai 2018. Inițial s-a anunțat că jurnalistul a decedat în urma a trei împușcături în spate. Șeful SBU, Vasili Grițaka, a declarat că în spatele tentativei de asasinat a jurnalistului Arkadii Babchenko ar sta FSB, care a plătit 40 de mii de dolari, iar killerul ar fi primit 15 mii de dolari pentru asasinat.
60 în închisori
“În închisorile din Federația Rusă sunt deţinuţi ilegal mai mult de 60 de ucraineni. Printre deţinuţii politici sunt şi reprezentanți ai tătarilor crimeeni” a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gheraşcenko, citată de site-ul oficial al Radei Supreme de la Kiev. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii nu li se permite de a vizita închisorile din teritoriile Ucrainei, ocupate temporar, în care sunt reţinuţi ilegal cetățeni ucraineni, printre ei fiind civili și militari.
În ajunul Campionatului Mondial de Fotbal din 2018, vicepreşedintele Parlamentului ucrainean a lansat un apel la comunitatea internatională privind consolidarea eforturilor pentru a exercita presiuni maxime asupra autorităţilor ruse.
“Continuăm să luptăm cu disperare pentru eliberarea tuturor ucrainenilor și suntem permanent în contact cu rudele cetăţenilor, deţinuţi ilegal în închisorile ruse” a mai declarat Gheraşcenko. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 15, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul rus, Vladimir Putin, s-a bucurat de prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu la festivitățile din data de 9 mai
Scandalul mutării Ambasadei României în Ierusalim seamănă din ce în ce mai mult cu un scenariu pus la cale la Moscova. Acordându-le prezumția nevinovăției – ceea ce, din păcate, nu i-ar scuti de bănuiala de ignoranță și diletantism în politica internațională – o parte a actorilor acestui scenariu de film prost răspândesc miasma deloc îmbietoare a mausoleului Kremlinului și a lui Putin. Miasma putridă de prădător care se tăvălește în resturile îmbălsămate ale lui Ilici Ulianov.
Vizita lui Liviu în Israel (însoțit de fantoșa Viorica și mumia-vie Teodor) a fost precedată de o altă vizită a „împușcatului în gât”, la Moscova, unde, nu ar fi exclus, „dughinist”, să se fi pus la cale noile linii directoare de urmat de către conducerea României, alcătuită din ucenicii foștilor nacealnici care ne-au dirijat mereu spre distrugere și și-au bătut joc de destinele a milioane de români.
Deși se dă bătrân și bolnav, Iliescu este mândru și trăiește o nouă tinerețe, văzând cum viziunea sa politică, formată în anii 50-60 la Moscova, este dusă mai departe prin mustăciosul de Teleorman, comuna Gratia (coincidență de nume cu predestinare).
Liviu nu s-a dus în Israel de capul lui. Și a tras după el o păpușă de porumb teleormănean cu vocabular aproape inexistent („hă-ha-h-hă-ha” ar putea să pronunțe și un acarian de pe un chilot, aflat în mașina de spălat) și o mumie ceaușistă mai formolizată decât becul ăla băgatul în anusul lui Lenin, la Kremlin.
Oricum ar fi, numai bine nu o să fie, după ce Liviu s-a tras în poză cu Bibi, care s-a tras în poze și mai „frumoase” cu Vladimir, la Moscova, de 9 mai.
Marius Alin Bâtcă
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Minoritați, Știri, Uncategorized @ro
Președintele-Vladimir-Putin-arbitrul-incontestabil-al-situației-politice-din-Armenia
Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan nu a obţinut astăzi majoritatea de voturi în parlament necesară pentru a deveni premier al Armeniei, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Liderii principalelor partide politice se pregătesc să plece la Moscova pentru noi consultări cu factorii de decizie din Federația Rusă, principalul partener strategic al Armeniei.
Pashinyan, care a fost singurul candidat pentru această funcţie, le-a cerut deputaţilor din parlamentul unicameral al fostei republici sovietice să depăşească graniţele de partid şi să-l susţină după ce Partidul Republican, la putere, a anunţat că nu îl va vota.
Pashinyan a obţinut numai 45 de voturi, mai puţin de 53 necesare pentru a avea majoritatea în parlamentul cu 105 locuri.
Proteste masive
Câteva zeci de mii de persoane s-au adunat marţi la Erevan la apelul lui Nikol Pashinyan, care a acuzat partidul la putere că vrea să împiedice alegerea sa în funcţia de prim-ministru de către parlamentul reunit în sesiune extraordinară.
Nikol Pashinyan, aflat în fruntea manifestaţiilor antiguvernamentale care zguduie de două săptămîni Armenia, a promis un ‘tsunami politic’ dacă nu va fi ales prim-ministru, şi i-a chemat pe armeni să iasă în stradă în toate orașele republicii. El a cerut susținătorilor să blocheze traseele naționale, căile ferate, gările și Aeroportul din Erevan. „Mâine începând cu ora 08:15 blocăm toate traseele naționale, Aeroportul și căile ferate, demarăm greva generală, mișcarea noastră nu poate să se încheie fără victorie. De mâine începe acțiunea de nesupunere totală”, a declarat Nikol Pașinean în fața mulțimii.
Reamintim că Armenia traversează din 13 aprilie 2018 o criză politică fără precedent. La 23 aprilie, manifestaţiile la care au luat parte zeci de mii de opozanţi au dus la demisia lui Serj Sargsyan, ales prim-ministru cu şase zile în urmă de către deputaţi, după ce timp de zece ani exercitase funcţia de preşedinte al statului.
Criza politică din Armenia se intensifică
Pelerinaj la Moscova
Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan, a anunțat zilele trecute că va menține Armenia în sfera de influență a Federației Ruse, în încercarea de a înlătura orice opoziție din partea Moscovei pentru alegerea sa în funcția de premier.
La rândul său, fostul președinte al Armeniei, Serj Sargsyan, a efectuat deja o vizită la Moscova, având întrevederi cu mai mulți înalți oficiali ruși, inclusiv cu Anton Vaino, șeful aparatului Administrației Prezidențiale de la Moscova, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Mass-media rusă nu a dezvăluit motivele pentru care Kremlin-ul nu a sprijinit alegerea noului premier, după ce surse politice de la Erevan dădeau drept sigur sprijinul părții ruse pentru Nikol Pashinyan.
Fostul președinte armean, Serj Sargsyan, este un vechi aliat al liderului rus, Vladimir Putin
Oligarhii, păpușarii din umbră
Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut anterior o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.
De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.
Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,
Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.
La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media. (M.B./M.I.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Rusia, principalul aliat militar și politic al Armeniei
Protestele continuă la Erevan, capitala Armeniei, precum și în alte orașe din fosta republică sovietică, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Manifestanţii armeni, care protestează împotriva partidului de guvernământ, doresc ca Nikol Pashinyan să fie numit temporar în postul de prim-ministru din partea poporului, fiind susținut de către blocul de opoziţie Yelk. Mai mulți miniștri și-au dat demisia, precum și diferite oficialități locale.
Oficialii militari de la Erevan au avertizat că Azerbaidjanul poate profita de criza politică din Armenia pentru a declanșa un atac surpriză împotriva republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah, care depinde de sprijinul militar și economic al Armeniei pentru a supraviețui.
Kremlinul, principalul negociator
Până în prezent, Rusia, care absoarbe aproximativ un sfert din exporturile armene şi are o bază militară în Armenia, s-a ţinut departe de această criză care a condus la demisia premierului Serzh Sargsyan, după 11 zile de proteste, Kremlinul subliniind că este vorba de o „afacere internă armeană”.
Kremlinul a comunicat că nu consideră tensiunile politice din Armenia, un aliat apropiat al Rusiei, ca fiind o revoluţie în genul celei din Ucraina. „Pentru moment observăm că situaţia nu evoluează într-un mod destabilizator, ceea ce ne bucură”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov.
„Sperăm că ordinea şi stabilitatea vor fi menţinute în ţară şi că vor apărea semnele unui consens politic”, a adăugat el. Când a fost întrebat dacă Kremlinul vede evenimentele ca pe o revoluţie, Peskov a declarat că nu va face o paralelă cu s-a întâmplat în Ucraina în 2014, atunci când proteste semnificative au adus o schimbare la nivel politic care a îndepărtat ţara de Rusia.
Protestele din Armenia au izbucnit pe 13 aprilie și au avut ca generator încercarea lui Serj Sargsyan de a se menține la putere după încheierea a două mandate prezidențiale. Acesta a demisionat din funcția de prim-ministru, la numai o săptămână după ce a preluat conducerea Guvernului.
Contre politice
Premierul armean interimar Karen Karapetian a respins propunerea liderului opoziţiei Nikol Pașinian de a purta negocieri privind viitorul politic al Armeniei, în contextul unor proteste antiguvernamentale. Karapetian apreciază că negocierile în care o parte îşi dictează agenda celeilalte nu pot fi considerate negocieri, a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului, Aram Araratian.
Parlamentul Armeniei se va reuni la 1 mai în sesiune specială pentru a-l alege pe noul premier, potrivit unei declaraţii publicate pe site-ul oficial al legislativului de la Erevan, citată de mass-media regională. Lideri ai opoziției acuză puterea că încearcă să tragă de timp pentru a nu permite schimbarea actualei conduceri.
Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.
Anterior, coaliţia de la guvernare din Parlamentul Armeniei s-a destrămat, după ce partidul Federaţia Revoluţionară Armeană (FRA) a declarat că iese din coaliţia formată cu partidul Republican de la guvernare. „Considerând situaţia care s-a creat, declarăm că nu mai facem parte din coaliţia politică”, a transmis partidul pe 25 aprilie curent. După ieşirea FRA din coaliţia de la guvernare, Partidul Republican, al cărui lider este fostul preşedinte, Serj Sarghisian, a rămas cu o majoritate de 58 de mandate în Parlamentul Armeniei, care are 106 locuri.
Oligarhii, păpușarii din umbră
De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.
Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,
Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.
La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media.
Pelerinaj la Moscova
Surse politice locale, citate de KARADENIZ PRESS, au precizat că Federația Rusă și-a dat deja acordul pentru schimbarea premierului armean, după ce a primit garanții că noua conducere de la Erevan va respecta acordurile încheiate între cele două părți.
Anterior, vicepremierul armean interimar Armen Ghevorghian a vizitat Moscova pentru „consultări de lucru“, fiind urmat de ministrul de externe interimar, Eduard Nalbandian. Concomitent, preşedintele armean Armen Sarchisian a avut o discuţie telefonică cu liderul rus Vladimir Putin, cei doi conducători chemând „toate forţele politice să manifeste reţinere şi responsabilitate“.
La rândul său, deputatul şi opozantul Nikol Paşinian, care a mobilizat din 13 aprilie zeci de mii de oameni pentru a protesta împotriva premierului Serj Sargsian şi împotriva Partidului Republican al acestuia la Erevan, a fost primit la Ambasada Rusiei din această fostă republică sovietică din Caucazul de Sud, potrivit unui comunicat al misiunii diplomatice ruse. „Partea rusă îi îndeamnă pe organizatorii manifestaţiilor şi marşurilor la un dialog constructiv cu autorităţile în exerciţiu şi alte forţe politice“’, precizează comunicatul, subliniind că „situaţia trebuie reglementată doar în cadru constituţional şi în interesul tuturor cetăţenilor Armeniei“. (Mihai Isac)
