de Isac Mihai | iun. 29, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat joi speranţa că la summitul NATO, care va avea loc în 11-12 iulie, la Bruxelles, va fi luată decizia de a începe negocierile în vederea acceptării Macedoniei ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută de Stoltenberg la sosirea la summitul Uniunii Europene ce are pe agendă şi apărarea europeană. La summit-ul UE27, liderii europeni se reunesc la Bratislava pentru a discuta viitorul Uniunii, fără Marea Britanie, primul mare summit comunitar în acest format.
Declarații cu repetiție
Este pentru a doua oară în tot atâtea săptămâni când înaltul oficial al NATO face astfel de afirmații, Jens Stoltenberg declarând într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24 că demararea negocierilor va avea loc „graţie acordului la care (n.r.-Macedonia) a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire”. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului.
NATO vrea să se extindă în Balcani
Opoziție internă
La rândul cău, preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat marţi să semneze acordul în vederea schimbării numelui ţării, care ar rezolva disputa cu Grecia, calificându-l drept „act criminal” care încalcă textul Constituţiei. Refuzul preşedintelui de a semna este puţin probabil să blocheze acordul propriu-zis: este de aşteptat ca parlamentul să anuleze acest veto cu o simplă majoritate, printr-un al doilea vot.
Reamintim că în această luna aceasta, miniştrii de externe grec şi macedonean au convenit asupra redenumirii acestei mici republici ex-iugoslave în „Republica Macedonia de Nord”, soluţionând astfel o dispută veche de decenii care a blocat aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Parlamentul macedonean a ratificat acordul săptămâna trecută, însă, într-un comunicat citat de agenţia de presă MIA, Ivanov a declarat că „nu are mandatul pentru a semna acordul”, care „încalcă textul Constituţiei şi face Macedonia dependentă de o parte terţă, de Grecia”.
Act criminal
Cu toate acestea, afirmaţiile dure ale lui Ivanov constituie un semn al mizelor politice înalte din această problemă care alimentează pasiuni atât printre macedoneni, cât şi printre greci, şi ar putea semnala viitoare probleme pentru guvern, care mai trebuie să amendeze Constituţia şi care s-a angajat să supună schimbarea numelui unui vot la referendum.
„Implementarea acestui acord va avea implicaţii legale şi din acest motiv el constituie un act criminal”, a declarat Ivanov.
Premierul macedonean Zoran Zaev a spus că va demisiona în cazul în care acordul nu va primi susţinerea populaţiei în cadrul referendumului promis. „Macedonia nu are un plan B”, a declarat Zaev la 1TV.
Numele Macedoniei a dus la o dispută cu Grecia după ce aceasta dintâi a devenit independentă în urma destrămării Iugoslaviei, la începutul anilor 1990. O provincie a Greciei se numeşte de asemenea Macedonia, iar mulţi greci consideră numele ca o revendicare a teritoriului lor.
Grecia a blocat aderarea Macedoniei la UE şi NATO şi a cerut ca aceasta să adere la ONU sub denumirea de „Fosta Republică Iugoslavă Macedonia”. Naţionalişti atât din Grecia, cât şi din Macedonia se opun în continuare acordului, care mai trebuie aprobat şi de parlamentul grec.
NATO, deziderat geopolitic pentru autoritățile de la Skopje
Raport alarmant
Un recent raport al serviciilor de contrainformații de la Skopje, UBK, prezentat la o conferință din orașul Tetovo, avertizează asupra pericolului la adresa securității fostului stat iugoslav reprezentată de către organizațiile nonguvernamentale din Macedonia și exterior, care promovează linia ideologică euroasiatică. Exponentul principal al acestei doctrine, Alexandr Dughin, a efectuat în luna martie 2018 o vizită la Skopje, vizită interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Serviciile secrete de la Skopje semnalează regulat acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Sursele citată au recomandat interzicerea intrării în Macedonia a lui Alexandr Dughin și apropiatului acestuia, analistul rus Leonid Savin, implicat în activitățile centrului de cercetări Katehon, finanțat de oligarhul rus Konstantin Malofeev. Un apropiat al lui Putin, Malofeev este frecvent acuzat de finanțarea separatiștilor ruși din Donbass, precum și a altor proiecte politice radicale de dreapta din state ale UE.
Dughin, așteptat la Skopje
La invitația controversatului politician de la Skopje, Ljube Boškoski (cunoscut și sub numele de Brat Ljube/fratele Ljube), președintele micului partid radical Uniți pentru Macedonia, politologul Alexandr Dughin va efectua în următoarele săptămâni o vizită în Macedonia pentru a participa la lansarea unei platforme a societății civile din fosta republică iugoslavă care să militeze împotriva aderării la NATO. În cadrul vizitei, Alexandr Dughin va ține mai multe conferințe la Skopje, Ohrid și Bitola.
Ljube Boškoski, fost ministru de interne în perioada 1998-2002, este o persoană controversată chiar și pentru regiunea balcanică, fiind acuzat de crime de război (ulterior achitat), evaziune fiscală, finanțări ilegale și alte fapte penale, pentru care a și stat la închisoare, el și apropiații săi considerând că aceasta a fost o condamnare politică. Un adept al unei politici dure față de minoritățile naționale din Macedonia, inclusiv albanezi și populația vlahă, Brat Ljube s-a remarcat în timpul violențelor interetnice care au zguduit statul balcanic în mandatul său de ministru prin susținerea declanșării unui război total împotriva insurgenților albanezi și deportarea masivă a populației nonmacedonene. În urma mai multor eșecuri electorale, Brat Ljube s-a metamorfozat în politicianul pro-rus actual, partidul său, Uniți pentru Macedonia, încercând să copie modelul partidului putinist Edinnaia Rossia, fără a se bucura de succesul electoral al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Mass-media locală a menționat că printre finanțatorii activității sale se numără și Konstantin Malofeev, chiar dacă nu au fost prezentate dovezi publice în acest sens.
Problema-denumirii-oficiale-a-fostei-republici-iugoslave-a-amânat-planurile-euroatlantice-ale-autorităților-de-la-Skopje
Portret de oligarh
Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat părintele noului curent al ideologiei eurasiatice și pan-ortodoxe. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.
În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.
Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.
Malofeev se remarcă și pentru relațiile avute cu președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mass-media semnalând implicarea acestuia în finanțarea organizării în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.
WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.
Sursele citate de mass-media au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare.
Moscova nu crede în lacrimi
Kremlinul a avertizat anterior Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale. Conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe, dat publicității acum câteva săptămâni, după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, și citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, „părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat.
Stare de semi-inerție
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat atunci Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite. (M.I./N.G.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Jens-Stoltenberg-secretarul-general-al-NATO-mulțumit-de-organizarea-summit-ului-Putin-Trump-din-iulie
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de mass-media internațională, a salutat anunţul privitor la primul summit bilateral între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american, Donald Trump, care va avea loc pe 16 iulie, la Helsinki. ”Salut viitoarea întâlnire între preşedinţii Trump şi Putin întrucât eu cred în dialog şi că abordarea NATO faţă de Rusia este dublă: există apărare şi dialog”, a explicat secretarul general al NATO.
Casa Albă şi Kremlinul au anunţat joi că preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american, Donald Trump, se vor întâlni pe 16 iulie, la Helsinki, pentru primul lor summit bilateral.
Anunț simultan
Cu prilejul întrevederii de la Helsinki vor fi abordate ‘stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor ruso-americane’, precum şi principalele subiecte internaţionale, menţionează comunicatul emis de Kremlin.
La rândul său, Casa Albă a precizat că ‘cei doi lideri vor discuta despre relaţiile între Statele Unite şi Rusia, precum şi despre o serie de subiecte legate de securitatea naţională’.
Anunţul a fost făcut simultan la Moscova şi Washington, potrivit celor convenite în timpul discuţiilor purtate în ajun de consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, în capitala rusă, unde s-a întâlnit cu preşedintele Putin, care a declarat că doreşte o revigorare a relaţiilor ruso-americane. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Războiul-din-Donbass-un-nou-armistițiu
O încetare a focului între separatiştii proruşi şi armata ucraineană va intra în vigoare duminică, în urma unui acord încheiat de Grupul de contact pentru Ucraina, au anunţat oficiali de la Kievul, citați de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. „Dat fiind faptul că începe sezonul de recoltare, Grupul de contact (…) confirmă sprijinul deplin al părţilor aflate în conflict pentru o încetare a focului viabilă pe o durată nedeterminată, care intră în vigoare la 1 iulie”, a indicat pe pagina sa de Facebook Darka Olifer, purtătorul de cuvânt al reprezentantului ucrainean în acest grup, citată de mass-media.
Armistițiu soldat cu morți și răniți
Acest nou armistiţiu al Grupului de contact, compus din reprezentanţii Kievului, Moscovei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), permite prelungirea încetării focului instaurată în 30 martie, de Paşte.
Observatorii OSCE au anunţat că „au înregistrat mai multe încălcări ale armistiţiului în Doneţk şi Lugansk (regiuni separatiste)” marţi faţă de ziua precedentă. Un soldat ucrainean a fost ucis miercuri şi alţi doi au fost răniţi în cadrul confruntărilor cu rebelii proruşi în apropiere de linia frontului, a anunţat armata ucraineană. La 15 iunie, alţi doi soldaţi ucraineni au fost ucişi în estul ţării, potrivit armatei.
10 mii de morți
Conflictul între separatiştii proruşi şi armata ucraineană s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Acordurile de pace semnate în 2015 la Minsk şi numeroasele armistiţii instaurate au permis diminuarea considerabilă a confruntărilor, dar violenţele se reiau sporadic.
Aspectul politic al acordurilor de la Minsk a rămas nerealizat, cele două tabere pasând una alteia responsabilitatea pentru eşec.
Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat recent Kievul împotriva oricărei „provocări” ce i-ar viza pe separatiştii din estul Ucrainei în timpul Cupei Mondiale, care se desfăşoară în perioada 14 iunie-15 iulie în Rusia.
Ucraina, îngrijorată de amenințarea cibernetică rusă
Atac cibernetic
Hackeri din Rusia infectează companii ucrainene cu un virus de tip malware pentru a crea terenul propice unui atac masiv, coordonat, a declarat recent pentru Reuters şeful poliţiei cibernetice din Ucraina, Serhei Demediuk, citat de KARADENIZ PRESS. Hackerii vizează companii, bănci şi companii de infrastructură energetică, într-un mod care sugerează că se pregătesc să activeze malware-ul pentru un atac masiv, a mai spus Demediuk, adăugând că poliţia ucraineană colaborează cu autorităţi străine pentru a-i identifica pe piraţii cibernetici.
Kremlinul neagă
Autoritățile de la Kremlin au respins acuzațiile. ‘Nu, nu este adevărat’, a declarat pentru Reuters biroul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de mass-media. Kievul acuză în mod repetat Moscova de orchestrarea unor atacuri cibernetice la scară largă ca parte a ‘războiului său hibrid’ împotriva Ucrainei, acuzaţii respinse de Moscova.
Forţe de aplicare a legii şi echipe care se ocupă de securitatea companiilor din întreaga lume acordă o atenţie sporită ameninţărilor cibernetice din Ucraina, de unde au provenit unele dintre cele mai distrugătoare atacuri cibernetice din istorie. Un virus numit ‘NotPetya’ a lovit Ucraina în iunie 2017, afectând agenţii guvernamentale şi companii înainte de a se răspândi la corporaţii din întreaga lume, provocând acestora pierderi de miliarde de dolari.
‘Faptul că guvernul Ucrainei a decis să facă public acest lucru arată că sunt speriaţi că (un potenţial atac cibernetic) va avea un impact masiv şi doreşte ca oamenii să fie conştienţi de asta’, a declarat Jaime Blasco, de la firma de securitate cibernetică AlienVault. ‘Este dificil de controlat impactul unui atac cibernetic la nivelul unei ţări, aşa încât este posibil ca această nouă ameninţare să se răspândească la nivel mondial’, a adăugat el. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, vrea relansarea negocierilor pentru Donbass
Președintele Ucrainei, Petro Poroşenko, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele rus, Vladimir Putin, a cerut eliberarea tuturor deținuților politici ucraineni, anunţă serviciul de presă al Administrației Prezidențiale de la Kiev, citat de KARADENIZ PRESS. „Șeful statului ucrainean a cerut eliberarea ostaticilor ucraineni deținuţi în închisorile ruseşti și cele de pe teritoriile ocupate. De asemenea, preşedintele a subliniat importanța facilitării accesului Ombudsman-ului pentru drepturile omului Liudmila Denisova la Oleg Senţov şi alţi deţinuţi ucraineni”.
„Președintele a subliniat importanța intensificării muncii în formatul Normandia pentru a coordona concepţia deslocării unei misiuni internaționale de menținere a păcii a ONU pe teritoriile ocupate din Donbas, ca un instrument important al implementării Acordurilor de la Minsk”, se spune în comunicatul Administrației Prezidențiale de la Kiev
Reamintim că Parlamentul European a sprijinit rezoluția privind eliberarea imediată a lui Oleg Senţov și a altor prizonieri politici ucraineni, aflaţi în detenţie în închisorile din Rusia și în Donbass.
Liderul-rus-Vladimir-Putin-rămâne-neimpresionat-de-doleanțele-lui-Poroșenko
La rândul său, președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat îngrijorarea față de numărul tot mai mare de victime în rândul civililor, ca urmare a atacurilor frecvente în Donbas, informează serviciul de presă al Kremlinului. „Putin și-a exprimat exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de victime în rândul civililor din Donbas, ca urmare a unor atacuri din partea militarilor ucraineni”, se specifică în comunicatul administrației de la Kremlin, citat de KARADENIZ PRESS. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova
Justiţia rusă l-a condamnat luni la 12 ani de închisoare în regim sever pe jurnalistul ucrainean Roman Suşcenko, arestat în octombrie 2016 şi găsit vinovat de spionaj, acuzaţii pe care acesta le respinge şi care au fost denunţate de Kiev ca fiind motivate politic, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS.„Voi face, desigur, apel. Această decizie nu este corectă”, a declarat Suşcenko, care neagă toate acuzaţiile.
Surse diplomatice occidentale de la Kiev, ciatate de mass-media locală, menționează că cel mai probabil jurnaliștii ucraineni și ruși afectați vor face parte din schimbul de prizonieri dintre cele două părți, care este negociat în acest moment și care va avea loc, cel mai probabil, până la sfârșitul acestui an.
Arestare contestată
Procuratura rusă a cerut 14 ani de închisoare împotriva jurnalistului ucrainean acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
După arestarea sa în octombrie 2016, Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) l-a acuzat pe Suşcenko că ar fi „adunat în mod intenţionat informaţii confidenţiale despre activităţi ale forţelor armate şi Gărzii Naţionale ruse”.
La rândul sau, Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform, pentru care el lucrează din 2002.
#FreeSentsov
În mai multe oraşe din Ucraina şi din alte ţări au loc, la sfârșitul săptămânii trecute, acțiuni de susţinere a regizorului ucrainean Oleg Senţov, condamnat ilegal de justiţia rusă la 20 de ani de închisoare. #FreeSentsov este o acţiune desfăşurată la nivel mondial, startul acesteia fiind dat în centrul Kievului, unde câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Independenței şi au afişat pancarte cu mesaje de susţinere a lui Senţov, dar şi a altor ucraineni condamnaţi politic în Rusia. Regizorul ucrainean Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare. Un alt ucrainean implicat în acest caz, Oleksandr Kolcenko, a primit 10 ani de detenţie. Arestat în mai 2014 la domiciliul său din Crimeea, Oleg Sențov a fost acuzat, alături de Oleksandr Kolcenko, de „terorism”, „organizarea unei grupări teroriste” și „trafic de arme”. Pe 14 mai 2018, regizorul Oleg Senţov a intrat în greva foamei pe perioadă nelimitată, solicitând Kremlinului eliberarea tuturor deţinuţilor politici ucraineni.
#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului
RIA Novosti, țintă a SBU
Reamintim că angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au pătruns pe 15 mai în birourile în care activează reporterii RIA Novosti de la Kiev, perchezițiile durând peste opt ore. În aceeași zi a fost reținut la Kiev directorul portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, fiind suspectat că ar susține autoproclamatele republici pro-ruse din Donbas.
Ulterior cererea directorului portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, privind renunțarea la cetățenia ucraineană a fost trimisă administrației președintelui Petro Poroșenko.
Ministerul rus de Externe a calificat acțiunile Kievului în raport cu RIA Novosti Ucraina drept o samavolnicie. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că acțiunile Kievului întreprinse împotriva jurnalistului de la „RIA Novosti Ucraina” sunt inacceptabile. Ambasada Federației Ruse la Kiev a expediat o notă de protest Ministerului de Externe al Ucrainei, cerând să se pună capăt acțiunilor ostile față de reprezentanții mass-media. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a comunicat de asemenea că Kremlinul așteaptă o reacție dură din partea organizațiilor internaționale la acțiunile întreprinse de SBU.
Operațiunea Babcenko, răspunsul Ucrainei
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Moarte înscenată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”. (N.G.)
