de Isac Mihai | apr. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, UE
USS Harry S. Truman, unul din simbolurile puterii militare americane, in drum spre Siria
Rusia își umflă mușchii în Siria. În 280 de caractere, Trump amenință pe Twitter cu rachete „smart”. Rusia amenință că doboară și distruge rachetele, lansatoarele (nave și submarine), tot! Franța amenință. Marea Britanie amenință. Israelul amenință. Arabia Saudită amenință. Iranul amenință. ONU se arată îngrijorată! Analiști internaționali vorbesc de pericolul unei noi conflagrații mondiale. Poate ultima! Dar, obișnuiți cu felul în care se mișcă toate lucrurile în țară, românii o să rateze și „al Treilea Război Mondial”.
Pentru românul de rând, evoluția subiectelor de ordin politic, economic, social și științific pe plan internațional este inexistentă. Așa că, în ultimele trei decenii, România a întârziat la democratizarea societății, la Unirea cu „republica” Moldova, la aderarea la NATO, la aderarea la UE, la reformarea eficientă a sistemului de Educație și a sistemului de Sănătate, la reforma Justiției și la construirea unei rețele de transport eficiente (șosele, autostrăzi, căi ferate). Lista poate continua pe multe pagini.
Pentru că s-a obișnuit ca trenul București-Brașov să vină cu o întârziere cât suma tuturor întârzierilor din Japonia într-un an și pentru că nu-l mai deranjează că face cu autobuzul mai mult decât i-ar lua să meargă pe jos până la destinație, românul consideră că, și în restul lumii, se întâmplă la fel.
Un singur lucru se mișcă mai repede în România: Internetul. Pornind de aici, s-ar putea trage concluzia că românii au acces mai rapid la informații concludente, ceea ce ar trebui să îi transforme într-unii dintre cei mai ancorați în realitate și conștienți locuitori ai Planetei.
Realitatea este cu totul alta. O simplă consultare a instrumentului Google Trends (Tendințe), demonstrează care este interesul utilizatorului român de Internet. Astfel, cele mai căutate subiecte de joi, 12 aprilie, au fost legate de jucătorul de fotbal Buffon și despre un reporter BBC care a căzut într-o piscină. Urmează un alt subiect de fotbal (Michael Oliver) și unul despre Spotlight-Bucharest International Light Festival. Pe locul al cincilea, se situează căutările despre raportul despre Justiție, redactat de GRECO, acesta fiind singurul subiect mai important, care a prezentat interes. În schimb, pe locul al șaselea, vine în forță tulburarea bipolară de care suferă cântăreața Mariah Carey.
Subiectul Siria nu intră în acest top. Nici căutările legate de eventualitatea amplificării războiului. Cu o singură precizare. A existat o amplificare maximă a interesului despre Siria, în jurul orei 03.00 AM (!?).
Între timp, distrugătorul american USS Donald Cook se află la 100 de kilometri de portul sirian Tartus, unde există și o bază logistică a Marinei Federației Ruse. Alături de acesta, ar urma să sosească, în scurt timp, și distrugătorul USS Porter. Din Norfolk, Virginia, începe deplasarea spre zona Mediteranei a portavionul USS Harry S. Truman, însoţit de crucişătorul USS Normandy, distrugătoarele USS Arleigh Burke, USS Bulkeley, USS Forrest Sherman şi USS Farragut. Potrivit US Navy, în prima parte a marșului, grupul naval american va fi însoțit de fregata germană FGS Heschen. De asemenea, la finalul marșului spre estul Mediteranei, ar urma să se alăture și distrugătoarele USS Jason Dunham şi USS Sullivans.
Tot în apropierea Siriei se află și fregata franceză Aquitaine, care, asemenea multor nave militare NATO, a fost ținta hărțuielilor aviației ruse. Potrivit presei de la Londra, submarine britanice sunt deja în drum spre regiune. Iar Arabia Saudită și-a exprimat disponibilitatea de a participa la eventuale lovituri punitive împotriva regimului Assad. Dintre toți actorii zonali, Israelul este singurul care tace și face. În ciuda avertizărilor lansate de la Kremlin, forțele armate israeliene își văd liniștite de propria agendă și lovesc pe neașteptate ținte iraniene și Hezbollah din Siria.
În schimb, la București, la Cluj, la Iași, la Timișoara, la Constanța și, cel mai important, în județul fruntaș Teleorman, „buricul” culturii politice și civilizației românești neo-tractoriste este liniște și pace. Lumea urmărește cu sufletul la gură adevăratul război, cel de la Exatlon, unde Kiriță a țipat la Belbiță. (Marius Alin BÂTCĂ)
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE
Alianța strategică dintre Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan îngrijorează statele UE și NATO
Republica Cipru, stat membru al Uniunii Europene, va depune un protest oficial împotriva construcției primei centrale nucleare din Turcia, care va fi ridicată în regiunea seismică Akkuyu, a declarat secretarul de presă al guvernului cipriot, Prodromos Prodromu, citat Euobserver, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autoritățile Republicii Cipru vor trimite un demers și vor protesta în toate instanțele internaționale”, a mai declarat oficialul cipriot grec.
Riscuri majore
Potrivit reprezentantului guvernului de la Nicosia, funcționarea centralei nucleare amenință sănătatea populației din regiune, în special a Ciprului, din cauza proximității sale față de reactoare. Prodromu a menționat că Ankara nu s-a consultat cu țări precum Grecia și Cipru, demonstrând dispreț față de relațiile de bună vecinătate, scrie și Cyprus Mail.
Relațiile dintre Nicosia și Ankara au cunoscut o deteriorare rapidă pe fondul lipsei de progres în negocierile dintre ciprioții turci și cei greci pentru reunificarea politică a insulei, dar și din cauza piedicilor puse de Ankara demersurilor greci cipriote de dezvoltare a resurselor energetice din apropierea țărmurilor insulei. Turcia trimite frecvent nave militare care împiedică desfășurarea operațiunilor de explorare aprobate de Nicosia.
Problema cipriotă are și o componentă nucleară
Alianță strategică
Reamintim ca, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și omologul sau rus Vladimir Putin au lansat șantierul centralei nucleare în data de 4 aprilie, în marja vizitei efectuate de Putin în Turcia, prima sa deplasare externă din noul mandat prezidențial.
Proiectul, în valoare de 20 de miliarde de dolari, urmează să fie construit de Rusia până în 2023. Potrivit acordului, cel puțin 51% din acțiuni vor aparține companiilor rusești, restul de 49% din acțiuni pot fi vândute investitorilor externi.
Rusia și Turcia au semnat acordul privind construirea centralei nucleare Akkuyu în anul 2010. Cu toate acestea, din cauza incidentului din noiembrie 2015, când fortele aeriene turce au doborât o aeronavă militară rusă, proiectul a fost o vreme înghețat.
Ankara mai este și un important importator de arme din Federația Rusă, inclusiv sistemele de rachete antiaeriene S-400. Concomitent, cele două părți negociază lansarea unor proiecte militare comune în domeniul construcției de tancuri, rachete și artilerie. Relațiile din domeniul militar dintre Moscova și Ankara au trezit nemulțumirea partenerilor Turciei din NATO. (M.B./M.I.)
de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin, debarcă la Chișinău
Preşedintele Republicii Belarus, Alexandr Lukaşenko, va întreprinde o vizită oficială la Chişinău, în perioada 18-19 aprilie, la invitaţia preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, relatează agenția KARADENIZ PRESS, citând anunțul făcut de liderul de la Chișinău pe pagina sa de socializare.
Decizia a fost anunțată în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Republicii Belarus în Republica Moldova, Serghei Ciciuc, invitația fiind făcută în decembrie 2017. Potrivit preşedintelui Dodon, agenda vizitei prevede întrevederi ale preşedintelui Lukaşenko cu omologul său moldovean, cu prim-ministrul Pavel Filip, precum şi semnarea unor acorduri bilaterale.
Diplomație agricolă
Președintele Dodon a mai precizat că, tot la solicitarea sa, în semn de prietenie, preşedintele belarus a luat decizia să doneze Republicii Moldova mai multe unităţi de tehnică agricolă și de transport. ”Am fost unanimi în opinia că între Moldova şi Belarus există relaţii de colaborare foarte bune şi un potenţial de cooperare care trebuie şi poate fi valorificat la justa valoare, în beneficiul ambelor popoare”, a mai scris Dodon.
Decizia liderului de la Minsk de a face această donație face parte din efortul Republicii Belarus de a își menține prezența pe piața de profil din fostele state sovietice, unde uzinele belaruse concurează puternic cu firme occidentale și chineze.
Dodon la Minsk
Președintele Igor Dodon a ţinut să amintească faptul că în vara anului trecut, iulie 2017, a efectuat o vizită la Minsk, în cadrul căreia i-ar fi lansat lui Lukaşenko invitaţia de a întreprinde o vizită în Moldova. Dodon a fost însoțit de mai mulți oficiali moldoveni, inclusiv guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah.
Menţionăm că ultima vizită a preşedintelui belarus la Chişinău a fost în septembrie 2014.
Analiștii politici de la Chișinău consideră că Igor Dodon încearcă să imite pe plan intern stilul de conducere al lui Alexandr Lukașenko, precum și politica acestuia de balans diplomatic între Uniunea Europeană și Federația Rusă.
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, se bucură de o relație privilegiată cu Patriarhia Ortodoxă Rusă, similar omologului său de la Chișinău, Igor Dodon
Filip la Kiev
La rândul său, premierul moldovean, Pavel Filip, reprezentant al Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, va participa la Forumul de Securitate de la Kiev. Evenimentul, organizat de Fundația Open Ukraine, German Marshall Fund și alte organizații occidentale are loc în perioada 12-13 aprilie la Kiev. Principalele subiecte care vor fi abordate în cadrul forumului vizează provocările la adresa securităţii regionale şi europene, situaţia actuală din regiune, conflictele prelungite şi importanța dialogului în soluționarea acestora.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, la Kiev, Pavel Filip va avea întrevederi bilaterale cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko şi cu prim-ministrul Ucrainei, Volodimir Groisman.
De asemenea, va avea loc o şedinţă în format lărgit a delegațiilor din cele două țări, urmată de semnarea a două documente bilaterale pentru intensificarea cooperării moldo-ucrainene, în domeniul transportului aerian și al transportului auto.
Forumul pentru securitate de la Kiev este la cea de-a 11-a ediție și reunește anual factori de decizie importanţi în domeniul politicii externe și securității din întreaga lume. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mart. 24, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, transformă aderarea Ucrainei la NATO în slogan electoral pentru prezidențiale
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
Experiență ucraineamă pentru NATO
Conform declarațiilor președintelui ucrainean, citat de mass-media internațională, statele NATO ar putea învăța din experienţa Ucrainei cum să se opună Rusiei. În opinia sa, aderarea Ucrainei la NATO va face Alianța mai puternică și mai eficientă. Comentând anexarea Crimeii, Poroșenko a declarat că Rusia a distrus ordinea internațională stabilită după al Doilea Război Mondial și, prin urmare, pentru un sistem de securitate global, „nu există o alternativă la NATO”. Liderul de la Kiev a mai menționat că după ce Alianţa a acordat Ucrainei statutul de ţară aspirant, Kievul are nevoie de un plan de acțiune pentru obținerea calității de membru cu drepturi depline al NATO. „Vrem să primim acest plan de acțiune până la sfârșitul anului 2019” – a remarcat Poroşenko, adăugând că Ucraina intenţionează să îndeplinească toate cerințelor de aderare la NATO și la UE „cât mai curând posibil”.
Ușa NATO deschisă
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a oferit recent Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al NATO, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.
Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO
Poroșenko, mulțumit de anunț
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev, care și-a anunțat deja candidatura pentru un nou mandat prezidențial.
Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.
Alianța, platformă electorală
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat recent în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.
În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Președintele Poreșenko mizează pe sprijinul omologului său american, Donald Trump, așteptat în vizită în Ucraina în 2018
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, se războiesc mediatic pentru favorurile politice ale Kremlinului
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, a declarat că președintele Igor Dodon este un interlocutor interesant, însă l-a criticat pentru afirmaţiile sale inconsecvente privind soluţionarea conflictului transnistrean. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el” a declarat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.
Declarațiile dure ale lui Krasnoselskii vin pe fondul vizitei în Republica Moldova, inlcusiv Transnistria, a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată.
Acuzații dure
Vadim Krasnoselskii l-a acuzat pe Igor Dodon că acesta iniţial a spus că vede soluţionarea conflictului prin federalizare, apoi preşedintele Republicii Moldovaşi-ar fi schimbat opinia. Potrivit lui Krasnoselskii, Dodon a trecut de la ideea federalizării la crearea unei cofederaţii, ca în final şeful statului să afirme că vrea un statut special pentru Transnistria. Krasnoselskii a subliniat că Tiraspolul nu va accepta niciuna din aceste propuneri ale Chişinăului, decât recunoaşterea independenţei de stat a Transnistriei.
Preşedintele nerecunoscut din stânga Nistrului l-a criticat pe Igor Dodon şi pentru poziţia sa faţă de trupele ruse din Transnistria. Krasnoselskii a declarat că Dodon aminteşte des despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, care interzice dislocarea trupelor militare străine pe teritoriul ţării. În acest context, el a explicat că atunci când preşedintele de la Chișinău ar fi menţionat într-un interviu că, odată ce va fi soluţionat conflictul transnistrean, problema trupelor militare ruse se va rezolva de la sine, Dodon avea în vedere că trupele ruse vor fi obligate să părăsească regiunea pe motiv că ţara are statutul de neutralitate stipulat în Constituţie.
Dodon, ținta atacurilor
Krasnoselskii a menţionat că în spatele afirmaţiilor despre neutralitate se ascund interese meschine, dând de înţeles că se doreşte evacuarea trupelor ruse din regiune anume prin aplicarea acestui mecanism. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el. E acel preşedinte care pledează pentru evacuarea trupelor ruse, pentru lichidarea Transnistriei şi care a renunţat deja la ideea de federalizare şi vorbeşte deja despre un statut special pentru Transnistria”, a notat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.
Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă
Armata rusă rămâne în Transnistria
Atacurile dure ale liderului de la Tiraspol împotriva lui Dodon vin pe fondul încheierii vizitei în Republica Moldova, inclusiv Transnistria, a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a avut o întrevedere cu Vadim Krasnoselskii și alți lideri de la Tiraspol. Înaltul oficial rus a a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Poziție dură
„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.
Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Unitatea lumii ruse, garantată la urna de vot
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.
Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia. (N.G./M.I.)
