de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Parlamentul European, o sentință grea pentru guvernarea de la Chișinău
Parlamentul European „consideră că, în urma deciziei de invalidare a alegerilor pentru primării din Chișinău, nu au fost îndeplinite condițiile politice de acordare a asistenței macrofinanciare, reamintind că o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca țara beneficiară să respecte mecanisme democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartit și statul de drept și să garanteze respectarea drepturilor omului”, se arată într-o rezoluţie votată de Legislativul comunitar, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rezoluție dură
„Deteriorare serioasă a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”, semnalează, în acest context, analistul Paul Ivan, de la European Policy Centre. Într-o postare pe Facebook, expertul anticipează că, în urma rezoluţiei, ajutorul macrofinanciar „va fi cu siguranță blocat”, făcând referire la tranşa de 100 de milioane de euro.
„Este cea mai dură rezoluție despre Moldova adoptată de Parlament în ultimii 10 ani”, comentează şi eurodeputatul Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE, grupul care a inițiat rezoluția, şi vicepreşedinte al comisiei pentru bugete din Parlamentul European.
Cei trei lideri ai opoziţiei, Maia Sandu, Andrei Năstase şi Viorel Cibotaru, au subliniat caracterul de penalizare al acestei rezoluţii pentru abuzul făcut de puterea politică în contextul alegerilor din capitala ţării. În schimb, reprezentanţii PD, partid aflat la guvernare, au scos în evidenţă calitatea „eminamente politică” a documentului. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 29, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Erdogan, supărat pe Uniunea Europeană
UE a constatat marţi că negocierile de aderare cu Turcia sunt ”efectiv într-un punct mort’, în timp ce ţara „se îndepărtează din ce în ce mai mult” de blocul comunitar, potrivit concluziilor unei reuniuni care a avut loc la Luxemburg şi la care au participat miniştrii afacerilor externe din UE, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Consiliul UE notează faptul că Turcia se depărtează din ce în ce mai mult de Uniunea Europeană. Negocierile de aderare a Turciei se află deci într-un punct mort”, se afirmă în documentul adoptat la încheierea discuţiilor celor 28 asupra perspectivelor de extindere ale UE.
În document se precizează că „niciun capitol nou nu poate fi avut în vedere pentru deschidere sau închidere şi nicio altă activitate de modernizare a uniunii vamale UE-Turcia nu este prevăzută”.
Aceste concluzii sunt echivalente cu cele din ultimul raport de evaluare al Comisiei Europene privind ţările candidate la aderare, publicat în aprilie, când executivul UE a exclus deja orice deschidere a unui nou capitol în discuţiile privind aderarea Turciei la UE.
Relaţiile dintre UE şi Turcia au devenit foarte tensionate de la tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 şi măsurile represive împotriva opozanţilor şi a jurnaliştilor care au urmat puciului eşuat
Raport critic
Turcia se îndepărtează rapid de pe calea aderării la Uniunea Europeană, indica în urmă cu câteva săptămâni comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, după publicarea celui mai critic raport de până acum al Bruxellesului faţă de alunecarea acestei ţări spre autoritarism, transmite Reuters. Deşi învelit într-un limbaj diplomatic, raportul din acest an al Comisiei Europene privind progresele de aderare ale Turciei acuză Ankara de reprimări masive şi disproporţionate în urma tentativei eşuate de puci din iulie 2016.
Documentul avertizează că anii de progrese spre atingerea standardelor europene în materie de drepturi ale omului, libertate de exprimare şi stat de drept sunt pe cale de a fi pierduţi şi că Turcia a înregistrat o slăbire a democraţiei odată cu întărirea puterilor prezidenţiale.
Turcia ‘continuă să se îndepărteze cu paşi uriaşi de Uniunea Europeană, mai ales în domeniile statului de drept şi drepturilor fundamentale’, a declarat comisarul european Johannes Hahn, într-o conferinţă de presă după publicarea raportului. ‘Comisia a chemat în repetate rânduri Turcia să inverseze această tendinţă negativă cu titlu de prioritate şi formulează foarte clar recomandările sale în acest domeniu în raportul de astăzi’, a menţionat Hahn.
Solicitări comunitare
Documentul cerea de asemenea Ankarei să ridice starea de urgenţă care le permite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi guvernului său să ocolească parlamentul în adoptarea de noi legi şi să suspende drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Raportul CE aminteşte că, de la introducerea stării de urgenţă, peste 150.000 de persoane au fost arestate, 78.000 încarcerate şi 110.000 de funcţionari publici au fost demişi. Potrivit autorităţilor turce, în jur de 40.000 dintre aceştia au fost repuşi în funcţii.
Guvernul de la Ankara afirmă că măsurile de securitate sunt necesare din cauza serioaselor ameninţări cu care se confruntă Turcia, stat membru NATO, care împarte frontiere terestre comune cu Irak şi Siria.
Turcia a început negocieri de aderare la UE în 2005, la 18 ani de la momentul depunerii cererii. După ce o serie de probleme, mai ales cea a Ciprului şi opoziţia Germaniei şi Franţei faţă de o aderare a Turciei, au încetinit negocierile, acestea au intrat în blocaj din 2016.
Singura variantă
Limbajul oficialior turci față de UE diferă în funcție de interesele politice interne și regionale. Pe fondul recentei campanii electorale, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a adoptat o poziție dură și a respins orice altă opţiune în afara aderării la Uniunea Europeană, respingând propunerea franceză de „parteneriat” cu blocul comunitar.
Erdogan a subliniat, într-un interviu publicat acum câteva săptămâni, că UE trebuie „să-şi ţină promisiunile făcute” Turciei, reproşându-i că „blochează accesul la negocieri şi lasă să se înţeleagă că lipsa progresului din negocieri ţine de Turcia”. „Nu este corect, la fel ca faptul că unele ţări din UE ne propun alte opţiuni decât aderarea”, a spus preşedintele turc.
La începutul lui 2018, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a propus lui Erdogan, pe care l-a primit la Paris, un „parteneriat” cu UE, „în lipsa unei aderări”. La rândul său, președintele turc a insistat că „vrem aderare deplină la Europa. Alte opţiuni nu ne satisfac”.
Acesta a amintit de asemenea rolul cheie jucat de Turcia în problema migraţiei, şi anume în „oprirea migranţilor care vin din Orient către Europa” şi pentru „garantarea stabilităţii şi securităţii în Europa”. „Depunem mari eforturi pentru combaterea organizaţiilor teroriste cum sunt PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), YPG (miliţia kurdă din Siria Unităţile de apărare a poporului) şi Statul Islamic”, a mai adăugat preşedintele Turciei, citat de mass-media. (M.B)
de Isac Mihai | iun. 28, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
UE-un-nou-ajutor-financiar-pentru-Ucraina
Șefa diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, a cerut Ucrainei să continue reformele pe care și le-a asumat, în pofida problemelor provocate de intervenția Federației Ruse în estul țării și anexării pensinsulei Crimeea, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declarație făcută la Copenhaga, în cadrul unei conferințe pe tema Ucrainei, Mogherini a mai spus că este impresionată de „energia și determinarea” de care dau dovadă premierul Volodimir Hroisman în promovarea reformelor, în special a celor ce se referă la lupta împotriva corupției. Federica Mogherini a insistat însă că mai sunt multe de făcut.
În cadrul aceluiași eveniment, adjunctul secretarului de stat american, John Sullivan, a reamintit că de modul în care Ucraina va realiza angajamentele asumate în fața partenerilor săi occidentali va depinde și un viitor acord cu Fondul Mondial Internațional.
1 miliard pentru Kiev
Consiliul Uniunii Europene a aprobat, marți, 26 iunie, alocarea Ucrainei a unui miliard de euro asistență macrofinanciară, relatează mass-media de la Kiev, citând anunțul publicat pe contul oficial de Twitter al instituției. „Consiliul UE a aprobat astăzi un nou împrumut în suma de un miliard de euro pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei ca sprijin pentru stabilizarea economică și programul de reforme structurale”, se arată în anunț.
După această decizie, Comisia Europeană, în consultare cu Consiliul UE, va pregăti un memorandum de asistență. Memorandumul va trebui sa fie ratificat de Rada Supremă de la Kiev.
Oligarhii, pericol pentru Ucraina
Populistii și oligarhii ucraineni împiedică punerea în aplicare a Acordului de asociere Ucraina-UE, a declarat Hugues Mingarelli, șeful Delegației UE în Ucraina, citat de Interfax-Ucraina, preluat de KARADENIZ PRESS.
„După cum știți, există mulți oameni în Ucraina cărora nu le place acordul şi încearcă să împiedice punerea în aplicare a acestuia. Noi îi numim populişti, oligarhi. Toți acești oameni au interese și nu doresc să modernizeze structura politică și economică a țării“ , a spus diplomatul UE.
Potrivit lui, există ministere care sunt deschise pentru punerea în aplicare a Acordului de asociere, dar există și cei care nu oferă sprijinul necesar. Mingarelli crede că punerea în aplicare a acordului de asociere intâmpină probleme în comisiile Radei Supreme a Ucrainei. La rândul lor, oficialii ucraineni consideră că sarcinile stabilite în acordul de asociere cu termen de executare în 2017 au fost îndeplinite în proporție de 41%. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 26, 2018 | Editorial, Principal, România, Știri, UE, UE
Zice „priministru” Veorica Dăncilă: „TRICOLORUL (…) A FOST MARTOR AL FORMĂRII POPORULUI ROMÂN și al faptelor de arme ale înaintașilor noştri, iar astăzi îi însoţeşte la toate evenimentele importante pe toți cei care simt românește”.
Parcă și văd TRICOLORUL, cum stătea el așa, la o ulcică de vin (sau la un mied) și trăgea pe nas fumuri dintr-o tipsie cu jar și cu cânepă, de la un prieten kapnobatai, de la Kogaion, și se uita cum legiunile romane ocupau Tracia, Moesia, Panonia celtică și Dacia, iar geto-dacii, celții, sciții, iazigii și agatârșii începeau să adopte neologisme din latină. Și se mai luptau ei puțin și iar treceau la formarea poporului, adoptând expresii întregi din latină. Și mai veneau și roxolanii și bastarnii și marcomanii și goții, iar TRICOLORUL, tot cu ulcica de vin, tot la un „join(t)-venture”, se uita și devenea martor, din nou, la formarea poporului român. Și tot așa! Până, când, ce să vezi, l-au chemat și la DNA să fie martor. De aici, s-a cam stricat TRICOLORUL, că, fiind martor la DNA, a început să lucreze pentru „statul paralel”.
Să-l ia dracu de Tricolor al statului paralel! Că Domnu’ Dragnea a zis clar, de la început, în Programu’ de Guvernare, că noi am avut un tricolor frumos, ROȘU, cu seceră și ciocan și spice, și, ulterior, cu TREI Trandafiri (de unde și vine numele de tricolor), dar l-au stricat ăștia de la DNA, ai lu Kovesi, și cu Iohannis și cu Hellvig și cu Pahonțu și cu Băsescu și cu Ponta și cu șobolanii ăia legonari fascisto-naziști, care ies în Piața Victoriei cu sugarii lor extremiști, care merită să înfunde pușcăria, fără drept la schimb de pempărși.
Râdem, glumim, chiar și doar în incintă (vorba bancului), dar scroafa e moartă în coteț, iar „Proasta satului” e în fruntea Statului, cu ajutorul Penalului de Gratia, întâiul mustăcios de DELIORMAN. Între timp, am ajuns nu numai de râsul Occidentului, dar până și conducătorii ăia din așa-zisa Republică Nistreană Moldovenească (Transnistria) par să fie mai frecventabili, decât stolul de lăcuste care pustiește România.
Comunicatul Guvernului Dăncilă
„Sărbătorim astăzi Ziua Drapelului Național, proclamată cu două decenii în urmă, ca recunoaștere a încărcăturii emoționale pe care acest simbol al identității și unității naționale o are pentru toţi românii.
Tricolorul ne reprezintă în toate momentele importante ale istoriei și ale succeselor noastre ca națiune, a fost martor al formării poporului român și al faptelor de arme ale înaintașilor noştri, iar astăzi îi însoţeşte la toate evenimentele importante pe toți cei care simt românește. Tricolorul ne unește și este mândria noastră, alături de celelalte simboluri naționale, Stema naţională și Imnul național!
În anul celebrării Centenarului, vă îndemn, dragi români, să cinstim cum se cuvine tot ceea ce ne reprezintă ca națiune și să ne învățăm copiii să prețuiască în aceeaşi măsură valorile care au fost motorul României moderne!
La mulţi ani, românilor, României și Tricolorului!”
Viorica Dăncilă
Prim-ministru
Iohannis: Libertate, Dreptate și Frăție – sentimentul identității naționale și mândria de a aparține acestui popor
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 26 iunie un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național:
„Celebrăm, de «Ziua Drapelului Național», unul dintre cele mai puternice simboluri ale statalității, independenței, suveranității și unității naționale.
Consacrat de Revoluția de la 1848, drapelul i-a adus laolaltă pe români în toate momentele majore ale devenirii naționale. Unirea Principatelor Române din anul 1859, declararea și cucerirea independenței de stat în 1877, Primul Război Mondial, cele trei momente ale Marii Uniri de la 1918, Al Doilea Război Mondial, Revoluția din 1989, precum și aderarea țării noastre la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană, toate aceste etape ale evoluției României au stat sub semnul tricolorului.
Pe faldurile sale stau înscrise valorile pe care este fundamentată națiunea română – Libertate, Dreptate și Frăție – și care insuflă sentimentul identității naționale și mândria de a aparține acestui popor.
Pentru statul român modern, racordat la valorile europene și euroatlantice, tricolorul are valențe la fel de puternice și în prezent. Românii se înclină cu respect ori de câte ori drapelul este arborat la sediul instituțiilor publice, la competiții sportive sau în teatrele de operații în care participă armata noastră.
În Anul Centenarului, încărcătura spirituală profundă a tricolorului ne inspiră și ne determină să ne unim eforturile, animați de o autentică dragoste de patrie, pentru a construi o Românie puternică și democratică.
La mulți ani României și Tricolorului său!”
Cu această ocazie, Administrația Prezidențială iluminează Palatul Cotroceni în culorile Tricolorului.
Marius Alin BÂTCĂ
de Isac Mihai | iun. 21, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
București, escala diplomatică din august a premierului Netanyahu
Primul ministru israelian Benyamin Netanyahu va efectua o vizită oficială în România în data de 8 august 2018, relatează agenția Anima News, preluată de KARADENIZ PRESS. Sursa citată menționează că membrii guvernului de la Ierusalim vor efectua o vizită la București, unde va avea loc a treia ședință de guvern comună Israel-România. Expediția diplomatică israeliană în capitala României vine pe fondul intensificării contactelor diplomatice dintre Israel și statele din bazinul Mării Negre. În ultimele luni premierul Netanyahu a efectuat multiple vizite în acest areal geografic, inclusiv în Federația Rusă, iar recent autoritățile de la Kiev au anunțat organizarea unei vizite a acestuia în fosta republică sovietică.
Acorduri importante
Conform surselor menționate anterior, cu această ocazie se vor semna acorduri importante între cele două state, negociate anterior de oficialii de la Ierusalim și București. Valoarea totală a acestor acorduri nu a fost făcută publică, dar surse politice de la București, consultate de KARADENIZ PRESS, au estimat că noile acorduri vor relansa colaborarea economică dintre cele două părți.
Posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt româno-israeliană la București a fost anunțată pentru prima dată în luna mai de către Yarin Levin, ministrul israelian al Turismului, care, aflat atunci în vizită la București, a declarat următoarele într-un interviu acordat televiziunii de stat, TVR, citată de Anima News. ”Cred că ceea ce ar trebui să facem anul acesta pentru a celebra cei 70 de ani de relaţii diplomatice ar trebui să facem ceea ce numim reuniunea G-G, a celor două guverne, şi cum ultima şedinţă comună a avut loc în Israel în 2014, e rândul nostru să fim cei norocoşi şi să facem reuniunea anul acesta, în România. De altfel, acesta este mesajul cu care mă voi întoarce în Israel, mai ales că vrem să punem la punct o mulţime de cooperări bilaterale pe care vrem să le promovăm. O asemenea şedinţă comună va fi nu doar simbolică, ci în avantajul concret al ambelor ţări” a afirmat Yarin Levin.
Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră al diplomației de la Ierusalim
Ambasada României, la Ierusalim
Reamintim că recent autoritățile de la București au decis mutarea ambasadei României de la Tel-Aviv la Ierusalim, urmând exemplul SUA și al unor țări latino-americane. Decizia guvernului român a trezit nemulțumirea oficialităților palestiniene, dar și al unor state din UE, pe fondul lipsei unei strategii politice coerente și unitare a blocului comunitar față de această problemă.
Surse politice de la Ierusalim, citate de mass-media regională, au subliniat că oficialii Statului Israel se așteaptă ca numărul statelor care își vor deschide reprezentanțe diplomatice cu rang de ambasadă la Ierusalim să crească în anii următori. Sursele citate au respins orice posibilitatea ca guvernul israelian să renunșe la politica sa de a considera Ierusalimul capitala indivizibilă a statului evreu.
Netanyahu la Kiev
În cursul unei vizite din această săptămână din Israel, ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin, s-a întâlnit la Tel Aviv cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, cu care a discutat despre relațiile bilaterale dintre cele două state. Mass-media israeliană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, a precizat că cele părți au convenit ca premierul Benjamin Netanyahu să efectueze o deplasare oficială la Kiev, la invitația omologului său ucrainean. Anterior, Netanyahu a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, ducând la apariția unor zvonuri privind posibila implicare a Israelului în procesul de negocieri privind pacea în Donbass și statul viitor al regiunii.
Interese multiple
În cadrul vizite, ministrul de externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, a avut loc un dialog cu Patriarhul Ierusalimului Teofil III, unde oficialul ucrainean a pledat pentru susținerea efortului inițiat de autoritățile de la Kiev de obținere a tomos-ului de autocefalie (independență) a unei Bisericii ortodoxe ucrainene, separată de jurisdicția Patriarhiei Ortodoxe Ruse.
Interesele economice comune au fost reliefate în marja lucrărilor Comisiei comune israeliano-ucrainene pentru cooperare economică și comerț, cele două părți fiind pregătite să semneze noi documente care să sprijine dezvoltarea relațiilor comerciale.
Mass-media ucraineană precizează că în 2015 între Ucraina și Israel au început negocierile pentru elaborarea si semnarea Acordului de Liber Schimb. În luna martie 2018 primul-ministrul Ucrainei, Volodymyr Groisman, a declarat că părțile au convenit asupra semnării acestui acord.
Arme israeliene pentru Donbass
Surse oficiale de la Kiev au declarat, pentru agenția KARADENIZ PRESS, că Ucraina este interesată de achiziționarea de sisteme de armament israeliene pentru armata fostei republici sovietice. Sursele citate a mai declarat că Ucraina este interesată de achiziționarea de nave militare de luptă din Israel pentru înzestrarea flotei militare ucrainene din Marea Azov, Marea Neagră și fluviul Dunărea.
Partea ucraineană ar mai dori și achiziționarea de sisteme ușoare și grele de armament de artilerie și infanterie, inclusiv pentru folosirea lor în Donbass, în luptele cu separatiștii pro-ruși din Donbass.
Concomitent, partea ucraineană este interesată de lansarea unor parteneriate cu firme israeliene pentru modernizarea echipamentului armatei și aviației ucrainene. Oameni de afaceri din Israel s-au arătat interesați de aceste contracte, estimate la peste 5 miliarde de USD. (Mihai Isac/N.G.)
