de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, a instituit un regim dictatorial în viața politică, economică și socială din Republica Moldova
713 primari și 27 de președinți de raioane din Republica Moldova au semnat două scrisori deschise către Antonio Tajani, preşedinte al Parlamentului European, Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, dar şi către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, criticând recenta rezoluție a Parlamentului European, relatează mass-media regională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
În demersul citat, exponenţii administraţiilor locale de graul II și III se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a macro-finanţării, luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău, care se declară proeuropeni. „Este total regretabil că deputaţii dintr-un grup important al Parlamentului European au plecat urechea la manipulările, calomniile şi neadevărurile prezentate de unii politicieni de la Chişinău, care şi-au urmărit doar propriile scopuri politice înguste”, se conţine în scrisoarea primarilor.
Oaste de strânsură
Cei 713 primari sunt din mai multe partide politice, cei mai mulți fiind membri ai Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, dar și din formațiuni de opoziție, precum PLDM. Surse locale au declarat pentru KARADENIZ PRESS că primarii din opoziție care au semnat scrisorile PDM au făcut acest pas sub amenințarea tăierii fondurilor și a unor repercursiuni de natură penală. Aceste acuzații au fost respinse de PDM pe un ton vehement.
Tot astăzi și 27 de președinți de raioane, membri ai PDM s-au declarat dezamăgiți de comportamentul liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, despre care afirmă că fac tot posibilul ca procesele de stabilizare a situației socio-economice să fie compromise. „O adresare deschisă către liderii Uniunii Europene, dar și comunitatea diplomatică acreditată în țara noastră, prin care aleșii locali condamnă acțiunile lipsite de patriotism și îndreptate împotriva comunităților locale din partea unor politicieni iresponsabili de la Chișinău, care au făcut tot posibilul ca să blocheze finanțarea europeană pentru Moldova”.
Uniunea Europeană, un vis îndepărtat pentru Republica Moldova
Răspuns european
Un acord semnat anul trecut între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prevede acordarea a 100 de milioane de euro asistență macro-financiară dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant. Banii urmau să fie debursați în trei tranșe, iar pentru aceasta UE a înaintat 28 de condiționalități – zece pentru prima tranșă, zece pentru a doua și opt pentru ultima.
În urma invalidării alegerilor pentru postul de primar de Chișinău, Parlamentul European a decis să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, lucru care a trezit furia liderilor PDM, care s-au lansat imediat în tirade războinice la adresa UE și a PE.
Mass-media de la Chișinău a menționat anterior că vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, relata pe contul personal de pe o rețea socială că „puterea cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macro-financiare de la UE”.
Plahotniuc, atac dur la UE
Partidul Democrat își menţine angajamentele pe care și le-a luat față de partenerii de dezvoltare şi îşi va respecta angajamente faţă de cetăţeni, a declarat Vladimir Plahotniuc, liderul absolut al PDM. “Am constatat că în relația noastră cu FMI – angajamentele R. Moldova au fost îndeplinite complet, iar FMI, la rândul său, și-a respectat obligațiile. În relația cu Uniunea Europeană noi, de asemenea, am îndeplinit angajamentele noastre și, chiar dacă UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri, noi vom continua să implementăm reformele pentru modernizarea țării”, a spus preşedintele PDM.
Această reacție este similară reacției altor lideri PDM, care au rămas surprinși de sancționarea de către Parlamentul European al derapajelor anti-democratice ale actualei guvernări de la Chișinău.
Plahotniuc a insistat că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate condițiile din Acordul de macro-finanțare cu UE nu doar din cadrul primei tranșe, dar şi o mare parte din reformele necesare pentru cea de-a doua și a treia tranșă, afirmații care nu sunt susținute de un audit independent.
Alegerile parlamentare, aranjate în favoarea PDM și PSRM
Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament, ce prevede organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale în două tururi, a fost respins astăzi de Guvernul de la Chișinău. Această decizie confirmă acuzațiile anterioare ale experților și opoziției cu privire la facilitarea cumpărării voturilor de către candidații PDM și ai formațiunii politice pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform actualei legislații, un candidat poate câștiga mandatul de deputat chiar dacă obține doar 20-25% din voturile exprimate în circumscripția uninominală unde candidează.
Ministerul Justiției face trimitere la hotărârea din 28 mai 1998 a Curții Constituționale care a stabilit că „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreția organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporțional sau mixt”. Totodată Înalta Curte de la Chișinău, acuzată anterior de mass-media că se află sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a subliniat că opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, aflată la discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.
Potrivit Ministerului Justiției, soluția legislativă propusă modifică sistemul electoral cu câteva luni înaintea alegerilor, ceea ce vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora proiectele de lege pentru modificarea legislației ce reglementează sistemul electoral urmează a fi înaintate în Parlament pentru examinare cu cel puțin un an înaintea alegerilor.
Avertisment american
Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă autoritățile moldovene „să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”. Într-un comunicat remis de diplomația americană se precizează că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.
Astfel, Ambasada SUA amintește că a oferit sprijin extensiv sectorului justiţiei din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, în care include si vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară şi raţionamentul juridic.
„Îndemnăm Moldova să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la Chișinău.
Liderii PDM vor declanșarea unor acțiuni de stradă anti-europene
Proteste masive anti-europene
Surse din cadrul PDM au declarat pentru KARADENIZ PRESS că la nivelul conducerii partidului s-a luat decizia organizării unor manifestări de protest la adresa deciziei Parlamentului European. Aceste manifestații vor lua forma unor flash-moburi în fața unor reprezentanțe europene din Chișinău, precum și în fața sediilor instituțiilor europene de la Bruxelles și Strasbourg. O parte dintre liderii PDM, precum ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, Constantin Botnari, secretar general al PDM (n.r.-supranumit de mass-media de peste Prut borsetka lui Plahotniuc pentru rolul jucat în cumpărarea loialității unui mare număr de deputați și oficiali locali din alte partide, care au aderat ulterior la PDM), deputatul Vladimir Vitiuc, vicepreședintele Parlamentului (n.r.-fost deputat PCRM, trecut la PDM), etc., au cerut organizarea unor manifestații de susținere a politicii PDM în raioanele Republicii Moldova, care să culmineze cu organizarea unui mare miting la Chișinău. Oficialii PDM au mai cerut inclusiv organizarea unor manifestații de susținere a liniei politice promovate de PDM în diferite orașe din state europene, precum Italia, Franța, etc, unde activează o importantă diasporă economică originară din Republica Moldova.
Copii Moldovei, înfometați de UE
Premierul Republicii Moldovei, Pavel Filip, a avut și el un discurs dur la adresa Parlamentului European, declarând că are „mai multe sentimente” față de Rezoluția adoptată recent de către deputații din Parlamentul European, prin intermediul căreia, a fost stopată finanțarea macrofinanciară Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în contextul anulării alegerilor locale din municipiul Chișinău.
Oficialul RM, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a acuzat practic Parlamentul European și Uniunea Europeană de genocid premeditat împotriva copiilor Republicii Moldova. Pavel Filip a declarat că banii, care urmau să fie acordați, erau orientați spre majorarea sumelor pentru alimentarea copiilor din grădinițe și școli și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în sistemul educațional. „Vreau să-i dezamăgesc pe cei care au depus această stăruință de a bloca alocarea macrofinanțării, că noi vom acumula mai mulți bani la buget decât era preconizat și vom duce până la bun sfârșit toate toate proiectele. Eu înțeleg foarte bine că uneori politica bate realitatea, însă trebuie să fie toți conștienți de riscurile care urmează după astfel de situații”, a mai afirmat premierul.
Mai mult, premierul Pavel Filip a declarat că „unii reprezentanți ai Uniunii Europene din țara noastră” i-au scris mesaje în care i-au transmis să intervină în validarea alegerilor din Capitală. ”Mă miră faptul că unii oficiali europeni din țara noastră, după decizia primei instanțe, m-au bombardat cu mesaje să intervin cumva să schimbăm această decizie. Nu cred că asta se încadrează în noțiunea valorilor europenești. Un prim-ministru nu poate interveni într-o instanță de judecată chiar dacă îmi place sau nu. Și după Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am mesaje în scris că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Am zis că sunt gata, să-mi spună ce pot să fac în calitate de premier. Cu părere de rău, nimeni nu mi-a zis nimic. Așa cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat Guvernul sau PDM în această decizie, exact așa nimeni nu a putut să-mi spună ce ar fi trebuit să facă Guvernul în această situație”, a spus Pavel Filip. Premierul de la Chișinău nu a prezentat dovezi concrete în acest sens. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a lansat marţi procedura de evaluare a pregătirii Macedoniei şi Albaniei pentru începerea, în iunie 2019, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția KARADENIZ PRESS. În luna iunie, statele membre ale blocului comunitar au decis să amâne cu cel puţin un an o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia şi Albania, după ce Franţa şi Olanda au cerut reforme mai solide şi mai eficiente pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei.
Felicitări europene
Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat marţi la Skopje că este bucuros ”să anunţe astăzi lansarea oficială a procesului de screening cu Macedonia”.
Hahn a explicat că le va permite Macedoniei şi Albaniei să se familiarizeze cu normele juridice ale UE în vederea pregătirii pentru a se conforma cu acestea, în special cu capitolele privind statul de drept. ”Acest lucru arată angajamentul nostru foarte solid de a vă însoţi în eforturile pentru reformă şi de a transforma în realitate perspectiva dumneavoastră de integrare în Uniunea Europeană”, a spus Johannes Hahn, care a promis că ”uşa UE va fi deschisă”.
Comisarul european a felicitat Macedonia pentru primirea invitaţiei de a deveni membră a NATO, după ce şi-a soluţionat disputa asupra denumirii sale cu Grecia, ceea ce în opinia sa reprezintă o contribuţie importantă la pacea şi la stabilitatea în Europa.
Macedonia de Nord, compromis balcanic
Luna trecută, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu vecinul nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind ‘Republica Macedonia de Nord’. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.
Pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.
Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.
Recent, demersurile macedonene au stârnit furia Moscovei, care se opune vehement aderării fostei țări balcanice la blocul militar (https://karadeniz-press.ro/macedonia-obiectiv-strategic-al-summit-ului-nato-stoltenberg-absolut-convins-de-capacitatea-europei-si-a-sua-de-a-ramane-unite-in-timpul-summitului-dughin-guru-geopolitic-al-lui/)
Summit strategic
Următorul summit al Uniunii Europene (UE) și al țărilor din cadrul programului UE „Parteneriatul Estic” (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia) va avea loc pe 15 octombrie. Anunțul a fost făcut de către șefa diplomației europene, Federica Mogherini, la o conferință de presă care a avut loc după întâlnirea Consiliului UE de la Bruxelles, informează mass-media europeană. „Pe 15 octombrie se va desfășura summitul cu toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic”, a spus oficialul european.
„Parteneriatul estic” este un program multilateral lansat în 2009 care vizează dezvoltarea cooperării regionale cu șase foste republici sovietice – Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
Summit-urile se desfășoară o dată la doi ani. Cel mai dramatic a fost cel de-al treilea summit din 2013, de la Vilnius, la care președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE, ceea ce a dus la schimbarea puterii de la Kiev în 2014. Cel de-al patrulea summit al acestui program – la Riga, în 2015 – a fost, de asemenea, extrem de tensionat, deoarece s-a desfășurat în mijlocul crizei dintre Rusia și Occident. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Zona Euro, strategica pentru Sofia
Bulgaria va depune oficial cererea de aderare la uniunea bancară, ca parte a obiectivului său de a deveni a 20-a ţară membră a zonei euro, a anunţat recent ministrul bulgar de Finanţe, Vladislav Goranov, relatează mass-media de la Sofia, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul Vladislav Goranov, care a fost autorizat de Guvern să trimită o solicitare pentru o strânsă cooperare cu BCE, a afirmat că scrisoarea oficială va fi trimisă „în câteva ore”.
Mass-media bulgară mai menționează că autorităţile de la Sofia şi-au luat o serie de angajamente, inclusiv cooperarea cu BCE, astfel încât în iulie 2019 să poată adera la uniunea bancară şi apoi la euro.
Pași mărunți
Aderarea la uniunea bancară, un proces care va dura aproximativ un an, reprezintă primul pas. Ţările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele UE puterea de a superviza băncile importante şi aceea de a se ocupa de soluţionarea băncilor cu probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro, unde va rămâne cel puţin doi ani.
Banca Centrală Europeană ar urma să deruleze o revizuire a calităţii activelor şi teste de stres în rândul băncilor bulgare înainte de a-şi da acordul pentru intrarea într-un proces care ar putea dura un an sau ar putea fi şi mai îndelungat, în funcţie de progresele statului balcanic.
La întâlnirea de săptămâna trecută a Eurogrupului, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană au anunţat că evaluarea Bulgariei ar putea fi finalizată în „aproximativ un an”.
Criterii, îndeplinite formal
Eurogrupul include miniştrii de Finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro, ţări care sunt şi membre ale proiectului uniunii bancare destinat să consolideze stabilitatea financiară a blocului comunitar.
„Comisia Europeană salută eforturile Bulgariei de a se alătura zonei euro. Ne aşteptăm ca BCE să finalizeze evaluarea sa generală în aproximativ un an”, a afirmat letonul Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele CE, comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.
Bulgaria îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.). Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.
Îngrijorare occidentală
Dar unele state din zona euro, îngrijorate de faptul că PIB-ul per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, precum şi de impactul corupţiei asupra băncilor bulgare, nu doresc ca Sofia să adere la zona euro prea curând.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că statele din zona euro şi Bruxelles-ul au cerut autorităţilor de la Sofia să extindă verificările asupra băncilor şi să accepte ca acestea să fie supervizate din afară, înainte ca ţara să intre în ERM-2. Deşi, iniţial, autorităţile de la Sofia insistau ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, se pare că în cele din urmă oficialii bulgari au făcut unele angajamente într-o scrisoare trimisă către autorităţile din zona euro. Natura exactă a acestor promisiuni nu a fost dezvăluită, însă doi oficiali europeni care au dorit să-şi păstreze anonimatul au apreciat că scrisoarea este una pozitivă, în condiţiile în care include angajamente cu privire la sectorul bancar.
Sprijin pe axa Paris-Berlin
Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM-2 a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă, având în vedere că au trecut doar câţiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanşat demisia guvernatorului Băncii Naţionale şi alegeri anticipate.
Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatori macroeconomici stabili şi printre cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa.
România, codașă
În cazul României, planurile de aderare nu sunt la fel de înaintate. În plus, există îngrijorări similare cu privire la corupţie, un subiect care ţine Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen. Un alt motiv de îngrijorare este prăpastia veniturilor care le separă de statele mai bogate din UE. De aceea, blocul comunitar cere Bulgariei să asigure o convergenţă economică sustenabilă, o condiţie care nu a fost impusă statelor baltice atunci când acestea au cerut să se alăture mecanismului ERM-2.
Însă noile solicitări arată că UE învaţă din greşelile trecutului pe măsură ce zona euro se extinde, subliniază Daniel Gros, directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene (CEPS) din Bruxelles. „Experienţa statelor baltice a arătat că, dacă o ţară cu un nivel al veniturilor mult mai redus se alătură zonei euro, ar putea intra într-un ciclu periculos de tip boom-bust. Este absolut necesar ca UE să fie stabilizată şi va fi şi în interesul ţărilor candidate să îmbunătăţească statul de drept acasă”, a apreciat Daniel Gros, citat de mass-media.
În luna mai 2018, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
UE-pedepsește-Kremlin-ul-pentru-acțiunile-militare-din-Ucraina
Țările Uniunii Europene au decis joi prelungirea sancțiunilor economice împotriva Rusiei până la 31 ianuarie 2019, măsurile restrictive vizând anumite sectoare ale economiei rusești, se arată într-un comunicat al Consiliului UE, citat de KARADENIZ PRESS. ”Această decizie a fost luată ca urmare a informațiilor actualizate prezentate de președintele Macron și de cancelarul Merkel în cadrul Consiliului European din 28-29 iunie 2018, referitoare la stadiul punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, de care sunt legate sancțiunile” se mai subliniază în comunicat.
Consiliul-Europei-prelungește-sancțiunile
Măsuri dure
Consiliul a adoptat această decizie prin procedură scrisă și, potrivit regulii aplicabile tuturor deciziilor de acest tip, acționând în unanimitate. Aceste măsuri vizează sectorul financiar, sectorul energetic și sectorul apărării, precum și domeniul produselor cu dublă utilizare. Ele au fost introduse inițial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina și au fost consolidate în septembrie 2014.
Decizia vine în completarea altui set de sancțiuni după ce, pe 18 iunie, Consiliul UE a decis extinderea măsurilor restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului de către Rusia până la 23 iunie 2019.
Prelungirea sancțiunilor anunțată joi survine și în contextul în care noul premier italian, Giuseppe Conte, s-a declarat în favoarea ridicării sancțiunilor la adresa Rusiei, în vreme ce președintele Comisiei Europene a sugerat în mai multe rânduri ca o normalizare a relațiilor cu Rusia este necesară. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european
Premierul austriac Sebastian Kurz a anunţat recent, la Strasbourg, că ţara sa are trei priorităţi pentru preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care a preluat-o la 1 iulie de la Bulgaria şi o va preda la 1 ianuarie 2019 României. Liderul conservator de la Viena şi-a început discursul în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, în Franţa, cu mesajul că Europa este „o evidenţă“. Apoi a prezentat priorităţile preşedinţiei rotative a UE din mandatul Austriei, mizând pe „O Europă care protejează“.
Priorități austriece
Potrivit premierului austriac, Guvernul de la Viena se va concentra pe chestiunea sensibilă a migraţiei, pe securitatea economică a europenilor şi pe relaţii mai bune cu vecinii. „Trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei pentru a ne asigura că nu vor exista frontiere în interiorul Europei“, a spus Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani. El a pledat totodată pentru apărarea competitivităţii Europei. În opinia sa, prosperitatea economică şi stilul de viaţă din UE depind în mare parte de capacitatea sa de a ţine pasul cu alte zone din lume pe măsură ce tehnologia avansează. În ceea ce priveşte vecinii UE, Kurz a apreciat că ţările din Balcanii de Vest şi-au câştigat dreptul de a se alătura acestui bloc. În plus, a făcut apel „pentru noi canale de negocieri cu Rusia“, vizată de sancţiuni europene după anexarea peninsulei Crimeea, în martie 2014.
Președinția ”din umbră”
România asigură, începând de la 1 iulie, președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene pe perioada președinției Austriei la Consiliul UE, cu șase luni înainte de a prelua mandatul primei sale președinții, la 1 ianuarie 2019.
Președinția ”din umbră” reprezintă o cutumă la nivelul administrației europene în care fiecare stat ce urmează să dețină președinția Consiliului este implicat mai mult la nivelul proceselor de negociere cu Parlamentul European și în trilogurile Consiliu-Parlament-Comisie pentru stabilirea legislației la nivelul Uniunii Europene.
„Pentru a asigura un start pozitiv și puternic al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, suntem pregătiţi să ne asumăm Preşedinţia din umbră, în timpul mandatului ce va fi deţinut de Austria, în a doua jumătate a acestui an, ceea ce implică un plus de responsabilitate şi pragmatism în urmărirea proceselor de negociere, inclusiv la nivel de trialog cu Parlamentul European şi Comisia Europeană”, a declarat și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, în timpul Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie, ultima astfel de reuniune sub președinția Bulgariei.
4 piloni
Cu 184 de zile înainte de a prelua președinția Consiliului UE și de a deschide trio-ul de președinții cu Finlanda și Croația, România a anunțat, până în prezent, patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și care vizează „Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.
„Preşedinţia României are patru axe importante: economică, a siguranţei, acţiunii globale şi socială. Plecând de la aceste patru axe, cu siguranţă putem să vorbim în perioada următoare despre ce putem să facem împreună pentru a vorbi despre potenţialul sectorului energetic. Preşedinţia austriacă începe cu 170 de dosare legislative, iar România va trebui să finalizeze dosarele restante. Avem nevoie pentru o preşedinţie de succes de un dialog constant, de maturitate, profesionalism”, a afirmat Victor Negrescu. (N.G.)
