SUA aprobă 350 de milioane de dolari, asistență pentru armata Ucrainei și pentru dotarea acestea cu armament

SUA aprobă 350 de milioane de dolari, asistență pentru armata Ucrainei și pentru dotarea acestea cu armament

Autoritățile SUA aprobă 350 de milioane de dolari, asistență pentru armata Ucrainei și pentru dotarea acestea cu armament, inclusiv de tip letal. Comitetul pentru Servicii Armate din Casa reprezentanților și Senatul american a aprobat un proiect de buget pentru anul fiscal 2018, în care a proiectat 350 de milioane de dolari pentru Ucraina, inclusiv sub forma de arme letale. Acest lucru a fost făcut public, miercuri, de către Comitet.

Legea Națională de Apărare Autorizată a autorizat 350 de milioane de dolari pentru asistență de securitate către Ucraina, inclusiv în ceea ce privește defensiva letală”, se precizează în document. Acesta mai specifică că jumătate din acest fonduri vor fi restricționate până ce secretarul apărării al SUA observă că Ucraina a luat măsuri substanțiale pentru a face reforme insittuționale în domeniul apărării. Aceeași lege a autorizat 4,6 miliarde de dolari pentru Inițiativa de Descurajare Europeană pentru a da asigurări alianților NATO și de a întări securitatea în Europa.

Aceeași lege prevede un buget anual de 700 de miliarde de dolari pentru apărarea SUA, cu 26,1 miliarde de dolari peste ce a cerut președintele Donald Trump.

Share our work
Ambasadorul rus la Bucuresti, Valery Kuzmin, desant diplomatic zgomotos în Bucovina

Ambasadorul rus la Bucuresti, Valery Kuzmin, desant diplomatic zgomotos în Bucovina

Ambasadorul rus in Romania, Valery Kuzmin, in ofensiva diplomatica la Suceava

Ambasadorul rus in Romania, Valery Kuzmin, in ofensiva diplomatica la Suceava

Ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a declarat, joi, în cadrul unui seminar economic organizat la Suceava, că Statele Unite ale Americii vor să impună ca anumite produse din această țară să fie achiziționate de țările europene, dând ca exemplu faptul că SUA vrea să vândă gaz lichefiat României și vinde deja cărbune Ucrainei, relatează newsbucovina.ro, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarațiile ambasadorului rus de la Suceava, regiune aflata la granița cu Ucraina și având o importantă comunitate etnică ucraineană, vin să alimenteze duelul diplomatic dintre Moscova și Kiev.

Nu este comic, ci este tragic

„În momentul de față SUA propun României să cumpere gaz natural lichefiat care este de două ori mai scump decât gazul natural care vine din Federația Rusă. România, în momentul de față, vor spune că în pragul iernii, din nou rușii vor să cumpărăm gazul lor scump. Nu este comic, ci este tragic”, a spus ambasadorul.
El a spus că este ridicol pentru că nimeni din România nu va cumpăra gaz dacă este mai scump decât gazul de pe piață.

Atac la SUA

„Președintele american, despre care se spune că a fost ajutat de hakerii ruși, este cel care vă propune să cumpărați acest gaz lichefiat scump”, a spus Kuzmin.
Ambasadorul a mai declarat că în Ucraina conducerea este nevoită să cumpere cărbune american scump. „Ucraina se află în momentul de față sub conducerea externă a SUA, iar din acest motiv președintele ucrainean a pupat punguța cu cărbune american scump”, a spus diplomatul rus.
El a acuzat că se fac presiuni pentru blocarea proiectelor ce prevăd construcția conductelor de gaze naturale North stream și Turkish Stream.
„Toate aceste lucruri sunt folosite în scop politic și a se crea o concurență neloială cu produsele pe care SUA vrea să le impună”, a mai spus ambasadorul rus.

Crimeea forever

Ambasadorul rus a mai declarat că Federația Rusă este acuzată de anexarea forțată a Crimeei, înaltul oficial susținând că acesta a fost rezultatul unui referendum corect și astfel Crimeea a ajuns în teritoriul Federației Ruse. „Dreptul populațiilor de a stabili unde doresc să se afle și din ce țări doresc să facă parte este garantat de Charta ONU”, a spus Kuzmin.
El a mai declarat că nu au fost trimise trupe rusești în Crimeea pentru a influența votul în această regiune. „Trupele rusești se aflau pe teritoriul Crimeei în baza unui acord semnat între Ucraina și Rusia și aveau funcția de blocare a unor unități militare ucrainene care au încercat să influențeze sau să oprească referendumul- iar 90 la sută din unitățile ucrainene de acolo au decis să treacă, de bunăvoie, sub comanda armatei ruse-, iar o a doua funție a fost de blocare a așa-ziselor trenuri ale prieteniei formate din naționaliști ucraineni care erau înarmați”, a explicat ambasadorul rus.
El susține că în Crimeea, populația a decis să se unească cu Federația Rusă în urma unui referendum liber.

Donbass, Abhazia, Siria

„În ceea ce privește estul Ucrainei, din Ucraina ați auzit scenarii despre trupe rusești care s-ar afla în această regiune, despre influența pe care o are Federația Rusă în această zonă. Până acum nici măcar o filmare a sateliților americani nu a arătat măcar un număr sau un automobil care să aparțină Federației Ruse. Rusia, niciodată nu a intervenit în Donbas pentru că atunci când a intervenit în Abhazia în două zile, din greșeală a ajuns în Tbilisi, dar după ce au înțeles greșeala au dat comandă și trupele s-au retras” a declarat Kuzmin, citat de presa suceveană.
El a subliniat că din anul 2008 armata Federației Ruse s-a reformat și cât de precis funcționează se poate vedea acum Siria unde luptă împotriva terorismului. El a respins categoric și scenariul cu doborârea avionului malaezian de forțe rusești.

Răspuns diplomatic

Rectorul Universității „Ștefan cel Mare” prof. univ. dr. ing. Valentin Popa i-a răspuns diplomatic ambasadorului că a fost de curând în Georgia și că, vorbind metaforic, încă se mai văd urmele tancurilor oprite la 25 de kilometri de Tbilisi. „Iată un motiv pentru care ar trebui să colaborăm în domeniul economic și științific. Poate împreună, cele două state, cercetătorii din cele două state, ar putea lucra la sistemul de frânare al tancurilor astfel încât să se oprească mai repede și nu în câțiva zeci de kilometri”, a mai declarat Valentin Popa.

Schimburi comerciale relansate

„Astăzi am o veste bună. Schimburile comerciale între țările noastre, după o perioadă lungă de scădere și de stagnare, anul acesta a plecat pe un trend pozitiv”, a spus diplomatul rus. El arătat că partea obiectivă a relațiilor bilaterale, respectiv partea economică, a reușit să găsească o soluție de colaborare, o soluție de dezvoltare. „Federația Rusă întotdeauna a dorit o dezvoltare pragmatică o dezvoltare corectă, reciproc avantajoasă  a relațiilor cu România”, a adăugat Kuzmin.
Kuzmin a mai declarat că având în vedere că cele două țări au o relație istorică destul de mare și destul de lungă, consideră că ar trebui să fie făcut mai mult pentru această relație. „Avem un element destul de important în dezvoltarea relațiilor noastre economice: Federația Rusă este un furnizor de produse energetice și de materie primă pe piața română, iar România este un furnizor de mașini și echipamente în Federația Rusă”, a spus diplomatul rus.

Războiul sancțiunilor

„Sancțiunile economice au fost adoptate de Occident împotriva Rusiei. Din punct de vedere internațional această decizie este ilegală și nu se pot numi sancțiuni pentru că pot fi adoptate doar de ONU împotriva țărilor care, într-adevăr prezintă un pericol în ce privește securitatea internațională, iar nici până astăzi ONU nu a aprobat o rezoluție privind aceste sancțiuni”, a declarat ambasadorul rus.
El a mai arătat că Rusia nu putea să fie indiferentă la sancțiunile la care a fost supusă și la încălcarea drepturilor sale comerciale și a adoptat sancțiuni la rândul său împotriva țărilor care s-au alăturat sancțiunilor occidentale. „Chiar și așa au rămas multe segmente unde relațiile economice se pot dezvolta, unde cooperararea economică poate continua și să fie avantajoasă și să aducă profit”, a mai declarat ambasadorul.

Trend pozitiv

El a mai declarat că nu de puține ori a auzit, în România, că oamenii de afaceri se plâng de aceste sancțiuni deoarece îi împiedică să se dezvolte afacerile în Federația Rusă, iar locul lor este luat de alte țări din UE cum ar fi Germania, Franța, Italia, Ungaria, Cehia sau Slovacia.
„Sunt țări care continuă să dezvolte relații economice cu Federația Rusă, iar acest lucru nu este întâmplător. Noi nu vedem de ce ar trebui să adoptăm astfel de reglementări care să ne afecteze dezvoltarea economică și suntem toți membri ai Organizației Mondiale a Comerțului”, a spus ambasadorul.
El consideră că există perspective mari de dezvoltare a relațiilor româno-ruse. „Eu sunt om politic. Nu pot să vă spun exact unde să vă dezvoltați aceste afaceri, dar creșterea comercială din acest moment este pe un trend pozitiv”, a menționat Kuzmin care a subliniat că Federația Rusă nu se confruntă cu un deficit de produse în ciuda sancțiunilor internaționale.

Referendum pentru Basarabia

Ambasadorul Valery Kuzmin a mai declarat că România ar putea urma calea referendumului privind unirea cu Republica Moldova. „În România, nu de puține ori am auzit care ar fi partea legală, sau cum ar trebui să se unească România cu Republica Moldova: în baza dreptului istoric sau cu ajutorul referendumului. Având în vedere că aveți aceste detalii eu v-aș propune să mergeți pe ideea referendumului, ținând cont că o astfel de situație s-a întâmplat în Crimeea”, a spus Kuzmin.
El a arătat că în Crimeea s-a organizat un referendum pentru alipirea la Federația Rusă la care participarea a fost de peste 90 la sută și că această voință a populației din această regiune nu este recunoscută în timp ce Kosovo, unde nu s-a organizat referendum, este recunoscut ca stat de foarte multe țări, menționând că mai mult de 22 de țări europene au votat pentru recunoașterea Kosovo, dar că din acestea nu face parte și România.
În ceea ce privește Catalonia, el a spus că la referendum au participat mai puțin de jumătate din cei așteptați la față de Crimeea unde au fost peste 90 la sută participare.
„Vedem că celui care a inițiat referendumul i s-a cerut extrădarea din țara unde se află acum pentru a fi pus sub acuzare”, a spus ambasadorul.
Întrebat cum vede situația privind situația Bucovinei care a fost împărțită în două, ambasadorul a evitat un răspuns tranșant. „Având în vedere aceste elemente puteți analiza și situația din Bucovina”, a spus ambasadorul rus.

Cartonaș roșu academic

Rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof.dr.ing. Valentin Popa, citat de newsbucovina.ro, a atras atenția ambasadorului că la acest seminar a fost prea puțină economie și că a fost mai mult politică și că acum se fac chiar și cursuri pentru a identifica manipularea și consideră că ambasadorul a venit la Suceava mai mult pentru îmbunătățirea Federației Ruse în regiune.
„S-a vorbit prea puțin de economie. În discurs au fost mai multe apărări. Vă spun că dacă Federația Rusă nu a greșit cu nimic nu trebuie să se apere de nimic”, a spus rectorul USV. El consideră că vizita ambasadorului la Suceava seamănă mai mult cu o vizită de îmbunătățire a imaginii Federației Ruse în regiune, ceea ce este îmbucurător și l-a felicitat pentru această inițiativă.
„În universitate suntem obișnuiți să ascultăm toate punctele de vedere și astăzi trebuie să învățăm și chiar să facem cursuri pentru a ne feri de manipulare pentru că suntem conștienți să suntem înconjurați de tehnici de manipulare din toate părțile”, a spus Valentin Popa.

Experiență moscovită

Rectorul a mai arătat că un forum economic fără educație nu poate fi posibil și a arătat o experiență proprie trăită la Moscova. „Foarte de curând am călătorit spre est și am utilizat liniile aeriene ale Federației Ruse. Am luat avionul de la Chișinău și am schimbat avionul în Moscova. La intrarea în graniță, deși eram cu un pașaport român, venind de pe Chișinău agentul de la frontieră nu a conceput sub nicio formă să vorbească decât în rusă deși am încercat să vorbesc în engleză. E un semn pentru cum suntem percepuți noi și basarabenii”, a spus Popa.

Limba rusa, invizibila la Suceava

Rectorul a mai arătat că Federația Rusă nu se mai preocupă de studiul limbii ruse, precizând că, în schimb, la Universitatea Suceava statul chinez finanțează doi lectori și în fiecare an 50-60 de români încearcă să învețe limba chineză.
„În această regiune s-a învățat rusa mulți mulți ani, dar nu mai sunt profesori de rusă. Nici Federația Rusă și  nici ambasada nu au făcut nimic în acest sens.Se gândește să facă ceva în acest sens?”, a întrebat Popa.
În replică, ambasadorul rus a spus că principalul instrument de manipulare în România este elementar, respectiv „urmările unei provocări sunt folosite ca și motive”, exemplificând cu teza că tancurile rusești mai că nu au distrus Tbilisi sau că trupele rusești luptă în Siria, dar sunt vinovate că sunt atentate la metrou la Moscova sau Sankt Petersburg. „Orice analist va putea spune care este motivul și unde este urmarea”, a spus diplomatul rus.
În ceea ce privește situația personală a rectorului la aeroportul din Moscova unde polițistul de frontieră nu a vorbit decât în rusă, ambasadorul a spus că întotdeauna a existat o problemă privind vorbitul într-o limbă străină în Rusia, dar susține că personalul de la vamă era obligat să aibă un vocabular de bază.
În ceea ce privește profesori de limba rusă care să vină să predea la Universitatea Suceava, ambasadorul a spus că așteaptă o solicitare scrisă din partea USV și că va fi soluționată. El a spus că faptul că la USV sunt doi lectori plătiți de statul chinez, este și pentru că China este a doua putere economică mondială și își permite astfel de cheltuieli.

Share our work
Ucraina cere Serbiei să îi respecte suveranitatea și să nu mai permită cetățenilor săi să lupte în Donbas alături de separatiști

Ucraina cere Serbiei să îi respecte suveranitatea și să nu mai permită cetățenilor săi să lupte în Donbas alături de separatiști

Relațiile diplomatice dintre Kiev și Belgrad sunt încordate pe fondul aparițiilor în presă a mai multor imagini cu militari sârbi care luptă în Donbas alături de separatiștii pro-ruși, numărul acestora fiind estimat undeva la 300. Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a declarat marți că Serbia ar trebui să respecte integritatea teritorială a Ucranei, precum și suveranitatea țării. Reacția acestuia vine după un interviu acordat portalului Balkan Insight de către ambasadorul ucrainean la Kiev care a condamnt prezența mercenarilor sârbi alături de separatiștii proruși din estul Ucrainei.

Tema principală a consultărilor a fost problema mercenarilor sârbi care luptă în Donbas ca parte a trupelor teroriste ruse, și în particular s-a discutat despre obligațiile Serbiei ca parte a instrumentelor legale anti-teroriste din care face parte”, precizează diplomația ucraineană.

De asemenea, Ucraina este serios îngrijorată despre contactele ilegale pe care reprezentanți ai Serbiei le au cu Crimeea ocupată”, se mai precizează în comunicatul de la Kiev. Recent, mai mulți deputați ai Partidului Radical din Serbia au mers în Crimeea la festivitățile legate de trecerea a 100 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917 din Rusia. La scurt timp, Ucraina și-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Belgrad.

Share our work
Ucraina pune pe „lista neagră” 18 companii rusești

Ucraina pune pe „lista neagră” 18 companii rusești

Ministerul ucrainean al Dezvoltării Economice și Comerțului a introdus sancțiuni împotriva a 18 companii rusești, potrivit unor ordine ministeriale plasate pe site-ul instituției. „Pentru acțiuni care pot dăuna securității și intereselor economice național (…) în termen de 40 de zile de la data efectivă (30 octombrie -n.r.) aceste ordine se aplică ca sancțiuni economice – respectiv, suspendarea temporară a activității economice străine pe teritoriul Ucraine – în cazul afacerilor străine menționate în ordin (cele 18 companii rusești -n.r.)”, se precizează în document.

Astfel, 18 companii rusești ce activează în zona alimentară, a materialelor de construcție și companiilor de echipamente au fost lovite de aceste sancțiuni. De asemenea, sancțiuni au fost introduse, marți, și împotriva companiei rusești Iuztrans, care aprovizionează Ucraina cu antracit, dar care este suspectată că face afaceri și cu regiunile separatiste din estul țării, Donețk și Lugansk. Lista de sancțiuni mai conține companii precum „Snack Group”, „Iujtrans”, „Mikas”, „Donspeţstroi” şi fabrica de mezeluri din Belgorod.

Share our work
Turcia, printre primii cinci parteneri comerciali ai Ucrainei

Turcia, printre primii cinci parteneri comerciali ai Ucrainei

Turcia este unul dintre primii cinci parteneri comercial ai Ucrainei, a declarat ambasadorul ucrainean la Ankara, Andrei Sibiha, la o conferință aniversară a 25 de ani de la stabilirea relațiilro diplomatice între Turcia și Ucraina, ce a avut loc luni la Universitatea Karabuk. „Andrei Sibiha a notat tendința pozitivă a dezvoltării economice dintre cele două țări, în particular creșterea comerțului bilateral cu 16%, subliniind că Turcia este printre primii cinci parteneri comerciali ai Ucraini”, se arată într-un comunicat de presă al diplomației ucrainene, citat de Karadeniz Press.

Ambasadorul a informat participanții la eveniment despre evenimentele cauzate de agresiunea militară a Rusiei. El a declarat că Ucraina apreciază poziția neschimbată a Turciei în susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.

Rectorul Universității Karabuk, Refik Polat, a declarat la rândul său că această conferință este un bun exemplu a continuității puternicelor relații dintre Ucraina și Turcia. El a precizat că Ucraina poate conta întotdeauna pe sprijinul Turciei. Potrivit lui, poporul turc va fi mereu alături de cetățenii Ucrainei, atât în vremuri bune, cât și mai puțin fericite.

Share our work