de Razvan Iorga | nov. 1, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Rusia a interzis complet circulația vehiculelor și pietonilor la granița dintre peninsula Crimeea ocupată și anexată de Rusia cu restul teritoriului Ucrainei, conform unor precizări făcute în acest sens de către Serviciul Vamal al Ucrainei. „În această noapte, la orele 1:30, ocupanții teritoriului Republicii Autonome Crimeea au stopat complet circulația vehiculelor și a cetățenilor prin vama administrativă cu peninsula (Crimeea-n.r.) ocupată temporar”, se arată în declarația Serviciul Vamal al Ucrainei, preluată de Ukrinform.
Motivele acestei decizii sunt necunoscute, iar oamenii din interiorul peninsulei nu sunt lăsați să treacă granița. Serviciul Vamal al Ucrainei face apel la cetățenii care vor să intre în Crimeea să nu o facă cel puțin prin punctele vamale de la Cionhar, Kalanciak și Ciaplinka.
de Razvan Iorga | oct. 31, 2017 | Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Preeședintele Ucrainei, Petro Poroșenko îi acorda fostului președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, cetățenia ucraineană
Ex-președintele georgian, devenit între timp politician în Ucraina, Mihail Saakașvili, s-a pronunțat pentru o „luptă comună împotriva oligarhilor” la Chișinău și la Kiev. Saakașvili a vorbit într-un interviu pentru televiziune din Republica Moldova. „Așa cum oligarhii se înțeleg unii cu alții, la fel și întreaga societate trebuie să găsească metodele de a lupta”, a mai spus fostul guvernator al regiunii Odesa, făcând o comparație între președintele ucrainean Petro Poroșenko și coordonatorul coaliției de guvernare moldovene, Vlad Plahotniuc. În Ucraina, Saakașvili conduce o campanie anticorupție.
Acesta a revenit în Ucraina luna trecută, în ciuda deciziei președintelui Poroșenko de a-i retrage cetățenia, iar intrarea sa în Ucraina a fost una controversată, autoritățile amenințând pe acesta cu reținerea și extrădarea sa în Georgia, acolo unde este căutat internațional de autoritățile de la Tbilisi.
de Razvan Iorga | oct. 25, 2017 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina
Construcția podului din strâmtoare Kerci ce va lega peninsula Crimeea de teritoriul continental al Rusiei este gata în proporție de peste 50%, potrivit ultimelor rapoarte, a declarat Igor Astakov, directorul adjunct al Agenției Federale a Drumurilor din Rusia, în cadrul unei vizite de lucru în Kazan. „Obiectivul principal din acest an și următorul este construirea podului peste strâmtoarea Kerci. Mai bine de 50% din construirea acestui obiectiv a fost realizată deja”, a spus el, citat de Tass.
Circa un an și jumătate a trecut de la începerea lucrărilor la acest pod, iar șantierul este în lucru în toate cele opt punct de construcție de pe mare și de pe uscat. Acum, inginerii instalează arcadele pentru autostradă și căile ferate ale podului. Astakov a mai spus că, în prezent, se lucrează la 40 de km de drumuri de acces către autostrada de pe pod, atât în Crimeea, cât și la Krasnodar. Podul este proiectat cu o lungime totală de 19 km, iar 60% din suma de construcție de 2,5 miliarde de dolari a fost deja bugetată.
de Razvan Iorga | oct. 19, 2017 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Parlamentarii de la Chișinău au dezbătut, joi, oportunitatea ca Legislativul R. Moldova să adopte o declarație în legătură cu controversata Lege a Educației din Ucraina. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, merge la Kiev unde va discuta cu omologii săi de acolo despre această chestiune.
Premierul Pavel Filip și-a exprimat îngrijorarea, în timpul recentei vizite în Republica Moldova a omologului său ucrainean, Volodimir Groisman, privind noua lege a educației din țara vecină, dar a menționat că a primit asigurări din partea Kievului că drepturile minorităților etnice vor fi respectate.
Kievul vrea să îmbuneze Bucureștiul
Tatonările Ucrainei pe acest subiect rămân în continuare de actualitate și în România, acolo unde președintele ucrainean, Petro Poroșenko l-a sunat, miercuri, pe omologul său de la București, Klaus Iohannis.
„Președintele României a exprimat în termeni fermi nemulțumirea față de adoptarea legii, care produce efecte negative asupra dreptului la educație în limba maternă al persoanelor aparținând minorităților din Ucraina, inclusiv cea română. Președintele Klaus Iohannis a arătat că, înainte de acest demers, ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina și cu statele vecine cu care acestea sunt înrudite”, precizează Administrația Prezidențială de la București
De asemenea, șeful statului a reiterat poziția părții române cu privire la faptul că articolul 7 al legii, așa cum este formulat în prezent, diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă.
Klaus Iohannis i-a solicitat omologului său ca Ucraina să își respecte angajamentele asumate constant față de partea română privind respectarea normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
„Președintele României a atras atenția, totodată, că este important ca nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme și a evidențiat că învățarea limbii oficiale a statului unde trăiesc minoritățile nu trebuie să fie realizată în detrimentul limbii materne a minorităților”, se precizează în comunicat.
Sprijin pentru apropierea de UE
Iohannis a reiterat și sprijinul constant al României pentru parcursul european al Ucrainei și integritatea teritorială a acestei țări. De altfel, Ungaria a precizat deja că nu va mai susține nicio inițiativă a Ucrainei de aderare la UE, până ce această această problemaă, care afectează și etnicii maghiari din Ucraina, nu va fi rezolvată.
La rândul său, președintele Petro Poroșenko a reiterat invitația adresată omologului român de a efectua o vizită în Ucraina. În acest context, președintele Iohannis a subliniat că această vizită, care trebuia să aibă loc în luna octombrie și care a fost amânată de partea română ca urmare a situației create de adoptarea Legii educației, va avea loc după remedierea corespunzătoare a problemelor provocate de acest act normativ, se precizează în comunicatul Administrației Prezidențiale
de Razvan Iorga | oct. 11, 2017 | Caucaz, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Comisia de afaceri externe a Parlamentului European a aprobat o rezoluție privitoare la un nou model de cooperare între UE și țările din cadrul Parteneriatul Estic, ce presupune mai multe stimulente pentru aceste țări. Documentul conține o serie de recomandări, adresate instituțiilor UE privind elaborarea soluțiilor care vor fi prezentate în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic ce se va desfășura pe 24 noiembrie 2017 la Bruxelles.
Rezoluția PE face referire la oferirea unor noi stimulente țărilor din Parteneriatul Estic, care au obținut succese considerabile în implementarea reformelor recomandate de UE. Astfel, Republica Moldova, Georgia și Ucraina vor avea posibilitatea să adere la uniunea vamală și energetică europeană, dar și la zona Schengen. Totodată, statele respective vor putea beneficia de anularea tarifelor la roaming și se vor putea alătura politicii comune de securitate și apărare a UE. Europarlamentarii au mai recomandat și crearea unui fond pentru cele trei țări ale Parteneriatului Estic care va asigura investițiile de stat și private pentru proiectele de infrastructură socio-economică. La nivelul UE, astfel de discuții au existat și în trecut, fiind menite să ofere noi obiective guvernelor din aceste trăi țări în ideea democratizării și implementării reformelor.
