de Razvan Iorga | sept. 3, 2012 | Caucaz, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean, a semnat impreuna cu omologul sau georgian Grigol Vashadze un memorandum de intelegere privind comunicatiile si sectorul IT si au convenit asupra activarii liniei maritime comerciale Constanta-Batumi. Corlatean a afirmat ca nivelul relatiilor economice dintre Romania si Georgia trebuie sa fie pe masura nivelului relatiilor politice excelente dintre cele doua tari, aratand ca diversificarea si amplificarea schimburilor comerciale bilaterale constituie mai degraba un obiectiv pe termen mediu. El a punctat ca volumul schimburilor comerciale cu Georgiaa inregistrat deja o tendinta pozitiva. „Pe langa aspectele economice nu trebuie sa neglijam importanta noilor tehnologii, precum si comunicatiile si sectorul IT. De altfel, astazi am semnat un Memorandum de intelegere intre ministerele competente din cele doua guverne – in cazul Romaniei Ministerul Comunicatiilor si Societatii informationale si Ministerul Economiei si Dezvoltarii sustenabile din Georgia. Documentul ne va permite sa dezvoltam cooperarea in acest sector extrem de dynamic”, a declarat Corlatean.
Feribot intre porturile de la Marea Neagra
Ministrul roman de Externe a aratat ca a convenit cu omologul sau georgian asupra activarii liniei maritime comerciale dintre porturile Constanta si Batumi. ”Georgia este un vecin direct al Romaniei pe care o desparte doar Marea Neagra. Pana nu demult am avut peste mare o conexiune de feribot care opera intre portul Constanta si porturile georgiene Batumi si Poti. Am cazut de acord ca pentru a restabili si a revitaliza aceasta legatura directa intre Romania si Georgia se impun niste pasi comuni mai energici, ea ar putea sa faca mai mult decat sa faciliteze schimburile comerciale bilaterale, ar putea atrage importante fluxuri de marfuri care sa circule intre Europa, Caucaz, Orientul Mijlociu si Asia Centrala, astfel Constanta ar putea deveni pe partea romaneasca un nod de transport important in zona si am avut deja discutii extinse pe aceasta tema si sper ca in viitorul apropiat sa avem si rezultate concrete, sunt semnale pozitive in acest sens”, a spus acesta. Corlatean a subliniat ca Romania asteapta rezultatele studiului de fezabilitate in ceea ce priveste interconectorul pentru gaz lichefiat cu Azerbaidjan, Georgiasi Ungaria si ca este pregatita sa sprijine acest proiect. in plus, ministrul a precizat ca Romania sprijina aspiratiile Georgiei privind aderarea la NATO si UE. De asemenea, Corlatean a aratat ca in discutiile cu omologul sau georgian a abordat si problematica rezolvarii conflictelor prelungite din Georgia. “Aceste conflicte continua sa afecteze securitatea regionala de o maniera complexa ce depaseste dimensiunea securitatii militare. L-am asigurat pe dl ministru ca Romania va continua sa sprijine eforturile privind reglementarea pasnica a acestor conflicte regionale in baza principiilor teritoriale si suveranitatii’, a spus Corlatean, punctand ca Georgiareprezinta o prioritate pentru Romania in materie de asistenta in dezvoltare. El a precizat ca Romania este, in prezent, principalul contributor la activitatea misiunii civile a UE din Georgia – EU, participand cu 35 de persoane care sunt dislocate in teren pentru a monitoriza implementarea acordului de incetare a focului incheiat in august 2008. Astfel, in cadrul discutiilor a subliniat importanta asigurarii accesului monitorilor EU in regiunile separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Corlatean a punctat ca a avut discutii de substanta cu oficialul georgian, caruia i-a multumit pentru ca a acceptat invitatia de a participa la Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane, care se desfasoara la Palatul Parlamentului. La randul sau, ministrul georgian de Externe a multumit pentru sprijinul acordat de Romania tarii sale si pentru invitatia de a participa la Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane
Eforturi pentru dezvoltarea relatiilor comerciale
Grigol Vashadze a subliniat ca in discutiile cu oficialul roman a constatat ca relatiile economice si comerciale romano-georgiene nu sunt la nivelul celor politice si ca potentialul acestora este departe de a fi valorificat. “Asa ca fiecare institutie din tarile noastre ar trebui sa lucreze intens pentru a promova comertul si cooperarea economica in domenii ca turismul, agricultura, transportul energiei, pentru ca Romania si Georgia reprezinta alternative foarte convenabile de transport al resurselor energetice din zona Marii Caspice. in domeniul turismului, fiecare avem ceva deosebit de oferit”, a spus ministrul georgian, care a multumit pentru sprijinul acordat de Romania pentru integrarea euro-atlantica a Georgiei, potrivit Agerpres.
de Anatol Terzi | aug. 30, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Bulgaria a încheiat miercuri un contract pe termen de cinci ani cu Total, a treia mare companie petrolieră din Europa, pentru exploarea de petrol şi gaze în largul litoralului bulgăresc al Mării Negre.
Consorţiul, la care Total deţine o participaţie de 40%, iar companiile OMV şi Repsol au fiecare o participaţie de 30%, va efectua prospecţiuni la blocul „Khan Asparuh”, amplasat la o distanţă de 15 kilometri de depozitul de gaze naturale descoperit în luna februarie a acestui an de ExxonMobil în apele teritoriale ale României. „Astăzi am deschis calea pentru independenţa energetică a Bulgariei”, a declarat ministrul bulgar al economiei şi energiei, Delian Dobrev, cu ocazia semnării acordului de concesiune.Total conduce, cu o participaţie de 40%, un consorţiu format cu grupul austriac OMV şi Repsol din Spania, care au fiecare prezenţe de 30%, a arătat Patrick Pluen, vicepreşedinte al grupului francez pentru activităţile de explorare şi producţie.
„Acordul de miercuri reprezintă un pas uriaş pentru diversificarea surselor de energie ale Bulgariei. Va asigura ca generaţiile viitoare să aibă acces la carburanţi mai ieftini”, a declarat premierul bulgar Boiko Borisov. Bulgaria importă tot necesarul de gaze din Rusia şi vrea să îşi diversifice furnizorii, după ce în 2009 aprovizionarea a fost oprită timp de două săptămâni din cauza unei dispute dintre Ucraina şi Rusia. Consorţiul condus de Total va plăti imediat guvernului de la Sofia 40 de milioane de euro, ca taxe de concesiune.
Independenţă energetică faţă de Rusia
Investiţiile ar putea ajunge până la 1 miliard de euro, pentru finanţarea dezvoltării proiectului, dacă vor fi descoperite zăcăminte de petrol şi gaze, a spus Borisov. Total estimează costuri de explorare, în decurs de cinci ani, de circa 100 de milioane de euro, a arătat Pluen, care a refuzat să estimeze mărimea eventualelor zăcăminte.
Statul bulgar cheltuieşte anual până la 1,4 miliarde de euro pentru importurile de gaze. Grupul rus Gazprom furnizează 85% din necesarul de gaze naturale al Bulgariei. Până în 2020 Bulgaria era dependentă în întregime de grupul rus, însă în urmă cu doi ani Melrose a demarat producţia la blocul Galata din Marea Neagră. Delian Dobrev a estimat că producţia de gaze ar putea demara în şase ani, cu condiţia ca lucrările de explorare să descopere rezerve semnificative. „Speranţa noastră este ca depozitele de gaze să fie similare cu cele descoperite la zăcământul din România. În plus, suprafaţa câmpului nostru este de trei ori mai mare”, a spus oficialul bulgar.
Directorul de proiect de la Total, Fabrice Chevalier, a precizat că Total, OMV şi Repsol vor cheltui sute de milioane de euro pentru a efectua studii seismice şi a fora două puţuri la adâncimi de 5.000 şi 6.000 de metri. Costurile forării unui puţ la mare adâncime sunt estimate la aproximativ 300 milioane de euro. „Dacă vor fi descoperite rezerve semnificative de hidrocarburi, cu siguranţă vor fi investite mai multe miliarde de dolari”, a spus Fabrice Chevalier.
Ministrul bulgar al Energiei şi Economiei, Delian Dobrev, anticipează să rezervele de gaze nu vor fi mai mici decât acumulările de gaze descoperite în acest an la perimetre marine din România. OMV, care colaborează cu Exxon Mobil, a anunţat în februarie că ar putea să fi făcut cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră, în perimetre româneşti, cu acumulări de până la 84 miliarde de metri cubi. Zăcământul din România a fost descoperit în urma forării unui puţ de peste 3.000 de metri de către ExxonMobil, prima operaţiune la mare adâncime în largul ţărmului românesc.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prioritatea numarul unu pentru Rusia fata de Romania este dezvoltarea relatiilor economice, a declarat recent intr-un interviu pentru Ziua Veche ambasadorul rus la Bucuresti, Oleg Malginov. „Viziunea mea este ca, in primul rand, trebuie sa acordam atentie pentru dezvoltarea, in continuare, a relatiilor economice. Este adevarat ca in epoca socialista, legaturile economice erau mai puternice. Dar nu se bazau pe principiile de piata. Acum traim intr-o piata mondiala, si trebuie sa stabilim, in aceste conditii, relatii economice bune. Exista oameni de afaceri romani, care conlucreaza cu parteneri din Federatia Rusa. Avem un comert bilateral, ce nu este prea mare, dar nici prea mic, comparativ cu alte state”, a declarat diplomatul rus. El a mai spus ca pe agenda prioritatilor mandatului sau se afla dezvoltarea relatiilor culturale si apoi a celor politice prin intermediul Parlamentului. „A doua prioritate ar fi restaurarea legaturilor culturale. Doar cultura reflecta caracterele oamenilor. Anul trecut am avut, aici, Zilele Culturii Ruse in Romania. Iar in septembrie-octombrie anul acesta, vor fi Zilele Culturii Romane, in Federatia Rusa. Trebuie sa extindem schimburile de artisti, sa publicam mai multa literatura, romana si rusa, in tarile noastre. Sa facilitam cunoasterea ambelor natiuni de catre generatia tanara. A treia prioritate este contextul existent intre oameni. Avem in plan, dupa alegerile parlamentare din Romania, sa punem in practica incurajarea cooperarii parlamentare si a expertilor romani de a efectua studii moderne in Federatia Rusa si a specialistilor rusi de a intreprinde demersuri stiintifice similare in Romania”, a mai spus acesta. Referitor la dosarul transnistrean, reprezentantul rus a vorbit despre o solutie negociata pe axa Chisinau-Tiraspol si despre discutii intre cele doua parti. Cu toate acestea, Rusia nu are nici o retinere de facto in a trata cu Tiraspolul ca si cu o entitate statala separata si de a sprijini financiar republica separatista nistreana.
Marea Neagra si interesele zonei
Oficialul rus a mai spus ca Marea Neagra ar trebui sa devina o platforma de cooperare pentru toate statele riverane, enumerand aici si proiectele energetice concurente Nabucco si South Stream. Regiunea Marii Negre, din punctul nostru de vedere, este foarte importanta, deoarece aici trebuie sa construim un climat politic pozitiv. Care include elemente de construire a increderii necesare, a interactiunii politice. Fiind importante atat relatiile economice, cat si cele ce tin de contextul interactiunii umane. Trebuie sa construim o vibranta (…) a variatilor factori de cooperare. in Marea Neagra avem teme comune precum securitatea – pe care tarile riverane trebuie sa le rezolve singure -, cooperarea economica – facilitata de noi cai rutiere si alte cai de transport -, facilitatile energetice, pe diferite conducte prezente si viitoare, precum South Stream si Nabucco”, a spus oficialul rus. El a mai adaug ca in cazul republicilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud „nu se pune problema in viitorul apropiat, de a se organiza referendumuri, in cele doua state, pentru a se uni cu Federatia Rusa”.
de Anatol Terzi | aug. 7, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Lukoil a făcut o ofertă pentru dezvoltarea zăcământului Skifskaia, localizat în partea ucraineană a platoului continental al Mării Negre, a anunţat vineri Eduard Staviţki, ministrul mediului şi resurselor naturale din Ucraina.
În mai, Kievul a trimis companiilor energetice Shell şi Chevron o ofertă pentru dezvoltarea depozitului de şisturi bituminoase Iuzovski din estul Ucrainei şi zăcământul de ţiţei Olesski din partea de vest. Lukoil va concura cu un consorţiu de companii energetice străine, conduse de ExxonMobil (SUA) pentru a semna cu Ucraina un acord de exploatare a zăcămintelor energetice. Din consorţiu fac parte grupul anglo-olandez Royal Dutch Shell şi OMV Petrom.
Ucraina, afectată de dependenţa sa de gazul rusesc, caută surse energetice alternative, inclusiv ţiţei. Experţii ucraineni estimează că rezervele de ţiţei şi gaze naturale din platourile continentale ale ţării la Marea Neagră şi Marea Azov se situează între 1,5 şi 2,3 miliarde tone de combustibil convenţional. Câştigătorii licitaţiei vor fi anunţaţi în termen de 30 de zile, a anunţat Staviţki la o conferinţă de presă.
Reprezentanţii Lukoil au declarat pentru presa rusă că sunt interesaţi de zonă, dar nu au oferit şi alte amănunte. Investitorii occidentali sunt mai de preferat pentru Ucraina decât Lukoil deoarece ţara caută surse energetice alternative în locul gazului rusesc, a declarat Valeri Borovik, preşedintele alianţei New Energy of Ukraine.
În prezent, compania de stat Ciornomornaftogaz, controlată în totalitate de Naftogaz, dezvoltă platourile continentale ale Ucrainei la Marea Neagră şi Marea Azov. Aceeaşi companie extrage hidrocarburi în Crimeea, exploatează depozitul subteran de stocare a gazelor Hlibovske din Crimeea şi operează reţeaua de conducte din peninsula Crimeea. Ucraina îşi poate majora producţia de gaze şi petrol din Marea Neagră şi Marea Azov, dar sunt necesare investiţii masive, a explicat luna trecută adjunctul ministrului ucrainean al energiei. Acesta a adăugat că Ucraina intenţionează să majoreze producţia de pe platforma continentală a Mării Negre la 2,9 milioane de tone pe an până în 2015, inclusiv producţia de gaz condensat.
de Anatol Terzi | iul. 31, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Mai multe nave militare ale Chinei au intrat în Marea Neagră, urmând să acosteze în porturi din Ucraina şi România, a confirmat marţi Statul Major al armatei ruse.
„Într-adevăr, nave de război chineze au intrat astăzi (marţi) în Marea Neagră, la invitaţia părţii ucrainene”, a declarat un responsabil militar rus, citat de agenţiile de presă de la Moscova. Surse din cadrul Marinei ucrainene au specificat că este vorba de un detaşament de nave, în componenţa căruia figurează distrugătorul cu rachete ghidate Qingdao şi fregata Yan Tai.
„Aceasta este prima vizită a navelor de război chineze în Marea Neagră. În mare parte, acest lucru a devenit posibil datorită invitaţiei de partea ucraineană”, au subliniat sursele de la Kiev, amintind că la început aceste nave chineze au fost angrenate într-o misiune de combatere a pirateriei în Golful Aden. Potrivit acestora, distrugătorul Qingdao va efectua o vizită neoficială în portul Sevastopol (sud), la invitaţia ministerului ucrainean al Apărării şi a comandamentului marinei ucrainene.
În acelaşi timp, fregata Yan Tai se îndreaptă spre portul Constanţa, informează presa rusă, potrivit căreia, Qingdao va rămâne în portul Sevastopol până în 4-5 august, iar fregata, după escala făcută în portul românesc între 31 iulie-4 august, va părăsi Marea Neagră în 9 august.
Potrivit Statului Major al Forţelor Navale din România, Fregata Yan Tai, a Forţelor Navale Chineze, va face o escală în portul Constanţa, în perioada 31 iulie-4 august. Aceasta este prima navă militară a Republicii Populare Chineze care vizitează România. Cu această ocazie marinarii chinezi vor fi primiţi de autorităţile civile şi militare locale, vor vizita fregata „Regina Maria”, Nava Şcoală „Mircea”, Muzeul Marinei Române şi vor participa la întreceri sportive cu marinarii militari români, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. De asemenea, echipajul va vizita unele obiective turistice din municipiul Constanţa. Publicul va putea vizita nava joi, 2 august, între orele 08.30-11.30 şi 13.00-15.00. Fregata va fi acostată în Portul Constanţa, la Terminalul de pasageri.
Fregata Yan Tai este o navă de război multirol, tip 054A, cod NATO Jiangkai II, intrată în serviciul Forţelor Navale Chineze în anul 2011. Aceasta are lungimea de 134 m, lăţimea de 16 m, se poate deplasa cu o viteză de 30 noduri şi este dotată cu sisteme moderne de senzori, război electronic şi armament. Nava a participat, la începutul acestui an, la operaţiunile navale împotriva pirateriei, desfăşurate de către Forţele Navale Chineze în Golful Aden.
