de Razvan Iorga | iul. 26, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Doi jurnalisti romani sunt mediatizati pe blogul de fotografie al cotidianului american New York Times pentru o aventura jurnalistica in jurul Marii Negre. Proiectul lui Petrut Calinescu si stefan Candea poarta numele de „Around the Black Sea” si a constat in prezentarea culturilor si povestilor oamenilor din jurul Marii Negre. „Pentru ca a crescut in Constanta, un oras din Romania, pe coasta Marii Negre, Petrut Calinescu a transformat acest spatiu in locul lui de joaca. Isi petrecea dupa-amiezele cu prietenii, cauta buncare germane si crea tot felul de jocuri. isi aminteste ca era foarte atras de apa”, incepe articolul de pe blogul the New York Times. „Odata ce te uiti la mare, vei vrea sa afli ce este de partea cealalta”, spune Petrut Calinescu. „Dar in cea mai mare parte a vietii, nu a ajuns pe alte maluri ale Marii Negre. Asa ca proiectul «Around the Black Sea», pornit impreuna cu prietenii sai, jurnalistii stefan Candea si Ioana Hodoiu, s-a nascut din nostalgia unui loc pe care, de fapt, nu l-a vazut niciodata”, scrie lens.blogs.nytimes.com. Cei trei au obtinut un grant din partea German Marshall Fund din Statele Unite ale Americii si au incepput sa exploreze niste tari cu care romanii sunt foarte putin familiari. Acestia au calatorit peste 14.500 de kilometri in 80 de zile si s-au documentat calatoria pe un blog. Unele dintre cele mai bune fotografii ale lui Petrut Calinescu au fost facute sub apa. Calatoria a inceput in Romania, trecand prin Bulgaria si Turcia, Armenia si Azerbaidjan (care, desi nu au port la Marea Neagra, fac parte din regiunea economica a Marii Negre). Au ajuns in Rusia, Republica Moldova si Ucraina si au calatorit apoi in republicile separatiste din zona. Calinescu, ale carui fotografii ilustreaza articolul The New York Times, a spus ca s-a simtit acasa, fata in fata cu „estetica” comunista pe care a regasit-o, in diverse forme, in aceste tari. Fotograful a fost uimit si de frumusetea stranie a regiunii separatiste Abkhazia care este, pe de o parte, un loc prielnic pentru nasterea unor miscari teroriste. „Era visul oricarui cetatean sovietic sa isi faca aici concediul”, spune Calinescu.
de Anatol Terzi | iul. 23, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă au efectuat sâmbătă şi duminică o serie de exerciţii demonstrative pe mare şi uscat, pentru a marca 148 de ani de la înfiinţarea Corpului Grănicerilor, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Acţiunile au început sâmbătă, când nava maritimă de supraveghere MAI 1105 – „Ştefan cel Mare”, de tip O.P.V. (Offsore Patrol Vassel), a efectuat un marş în largul mării pe direcţia Constanţa-Sulina, la o distanţă de 12 mile marine faţă de ţărm. Pe parcursul a şase ore au fost simulate diverse situaţii de urgenţă, respectiv combaterea imigraţiei ilegale prin folosirea de ambarcaţiuni improvizate, stingerea unui incendiu la bordul unei şalupe, precum şi salvarea unor turişti naufragiaţi.
La fel de spectaculoasă a fost şi simularea unei luări de ostatici. Câţiva „terorişti” au reuşit să ajungă în interiorul navei şi au ameninţat că vor ucide trei pasageri, dacă nu le vor fi satisfăcute mai multe revendicări. După ce negocierile au eşuat, forţele de intervenţie rapidă, aflate în permanenţă pe navă, au intervenit în forţă şi i-au „anihilat” pe terorişti, eliberându-i pe ostatici.
MAI 1105 – „Ştefan cel Mare” este una dintre cele mai moderne vase de intervenţie aflate la dispoziţia Gărzii de Coastă, fiind Nava Amiral a flotei Poliţiei de Frontieră. Nava a fost proiectată şi construită în perioada 2009-2010 la Galaţi, dispune de patru punţi, o provă modern de tip „axe bow”, care îi permite să navigheze în siguranţă chiar şi în condiţii de mare de gradul 6 pe scara Beuafort. Date tehnice: lungime – 66,00 m, lăţime-9,70 m, deplasament brut – 1.505 tone, viteză maximă – 21 noduri, viteză de patrulare – 12 noduri, echipaj – 19 oameni, capacitate de transport – 100 persoane. Este dotată cu un compartiment special destinat staţionării a 80 de persoane ambarcate temporar (imigranţi, refugiaţi), cameră de detenţie, birou criminalistic, infirmerie cu sală de consultaţii.
Mai dispune de o ambarcaţiune de abordare de tip Zodiac Hurricane H630 şi o ambarcaţiune de salvare de tip Yamaha 30CP. Exerciţiile au continuat duminică la Sulina, unde a fost simulată prinderea unei şalupe de mare viteză folosită de traficanţi pentru a aduce ţigări de contrabandă din Ucraina în România. Tot duminică, la Sulina a fost inaugurat sediul modernizat şi extins al Sectorului Poliţiei de Frontieră Sulina, clădirea fiind construită cu 2,5 milioane euro din fonduri europene. Sediul a fost dotat cu instalaţii moderne, un padoc de câini cu 10 boxe, staţie alimentare cu carburanţi.
de Razvan Iorga | iul. 2, 2012 | Balcani, R. Moldova, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Mai multi europarlamentari s-au aratat, luni, interesati de soarta delfinilor din Marea Neagra, in contextul in care tot mai multe astfel de vietati au fost gasite moarte pe litoralul acestei mari. Eurodeputatul roman Elena Basescu a lansat, luni, impreuna cu alti patru membri ai Parlamentului European, o Declaratie scrisa privind protejarea delfinilor din Marea Neagra. Initiativa ii apartine eurodeputatei din Romania, careia i s-au alaturat Andrey Kovatchev (EPP, Bulgaria), Kristian Vigenin (S&D, Bulgaria), Chris Davies (ALDE, UK) si Isabella Lövin (Verzi, Suedia). Elena Basescu a prezentat astfel motivele care au determinat-o sa ia atitudine: „Am fost foarte impresionata de stirile despre sutele de delfini care au esuat in ultima perioada pe litoralul Marii Negre. Am simtit nevoia sa actionez, mai ales ca sunt nascuta la Constanta si am iubit dintotdeauna delfinii. Sunt animale frumoase, sensibile si inteligente, iar acum sunt in pericol. Trebuie sa facem ceva inainte sa fie prea tarziu, pentru ca numarul delfinilor din Marea Neagra a scazut drastic in ultimii ani. Ei sunt de multe ori victimele metodelor si practicilor de pescuit (prinzandu-se accidental in plase) si ale pescuitului ilegal, dar si ale poluarii”. Elena Basescu a ales sa lanseze o Declaratie scrisa pe acest subiect atat pentru a sensibiliza un numar cat mai mare de parlamentari, cat si pentru a avea un impact concret. Daca obtine semnaturile necesare (cel putin jumatate dintre membrii PE), Declaratia scrisa va deveni o pozitie oficiala a Parlamentului European. Ea va trebui, astfel, sa fie luata in considerare de Statele Membre, Consiliu si Comisie. „Dorim sa atragem atentia asupra situatiei delfinilor din Marea Neagra, dar cerem si masuri suplimentare pentru a le asigura protectia. De exemplu, folosirea dispozitivelor acustice, la care se recurge deja in alte parti, permite delfinilor sa evite plasele de pescuit. Speram in acelasi timp sa generam mai multa cooperare pentru protejarea delfinilor intre toate statele de la Marea Neagra, pentru ca este o problema comuna si trebuie rezolvata prin eforturi comune. Sinergia Marii Negre, in cadrul careia Romania este responsabila pentru programul pentru mediu, poate reprezenta un cadru potrivit de cooperare in acest domeniu”, a declarat eurodeputata. Elena Basescu a aratat ca spera sa obtina sustinerea cat mai multor europarlamentari pentru Declaratia scrisa si a lansat un apel catre acestia: „Cer sprijinul colegilor mei pentru salvarea delfinilor din Marea Neagra si sper ca cei multi dintre ei sa raspunda afirmativ. Imi doresc ca pe viitor sa nu mai vedem niciun delfin esuat! Daca impartasiti acest obiectiv, implicati-va alaturi de mine si semnati Declaratia scrisa n. 23.”
de Anatol Terzi | iun. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Şefii de stat şi de guvern reuniţi marţi la Istanbul pentru un summit aniversar al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră au adoptat agenda pentru consolidarea parteneriatului în cadrul OCEMN. Documentul stabileşte o foaie de parcurs privind cadrul de lucru pentru acţiunile comune necesare pentru a oferi un nou impuls redresării economice în regiune în următorii ani în vederea consolidării dimensiunii economice a organizaţiei prin iniţiative şi acţiuni orientate spre proiecte.
Cele 12 state membre ale OCEMN (BSEC – Black Sea Economic Cooperation) consideră că numeroasele resurse umane şi naturale de care beneficiază le vor ajuta să-şi intensifice eforturile concertate pentru a îndeplini obiectivele în zonele de interes comun. Şefii de stat şi de guvern s-au angajat de asemenea să crească substanţial comerţul şi investiţiile în cadrul OCEMN şi să promoveze mai mult parteneriatul public-privat. „Pe baza evoluţiilor globale şi regionale este important să creăm o nouă viziune pentru ca OCEMN să fie mai vizibilă şi eficientă”, a declarat preşedintele turc Abdullah Gül la finalul Summitului OCEMN, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu noul preşedinte sârb, Tomislav Nikolic. Cei doi lideri au coprezidat summitul de marţi, care a marcat împlinirea a 20 de ani de la crearea organizaţiei, ţările lor deţinând în acest an preşedinţia consecutivă a OCEMN – Serbia în prima jumătate a anului, iar Turcia începând cu 1 iulie.
„Noua agendă economică este importantă pentru a face ca OCEMN să fie mai funcţională şi pentru a asigura că resursele naturale şi umane din regiune sunt folosite mai eficient”, a declarat Abdullah Gül. Toate ţările şi-au reiterat angajamentul de a-şi îndeplini responsabilităţile pentru a realiza obiectivele stabilite până în 2020, a mai spus preşedintele turc, adăugând că declaraţia adoptată marţi va contura viitorul regiunii Mării Negre.
Cooperare cu UE şi ONU
Conform declaraţiei finale, cele 12 state membre OCEMN s-au angajat să-şi consolideze cooperarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, precum şi cu alte organizaţii, instituţii şi iniţiative internaţionale şi regionale în vederea creşterii potenţialului regiunii Mării Negre. Şefii de stat şi de guvern au confirmat totodată importanţa stabilirii unei relaţii strategice între OCEMN şi UE. „Salutăm recentele evoluţii pozitive în interacţiunea OCEMN-UE şi invităm UE să-şi implementeze angajamentele anterioare prin identificarea uneltelor comune şi dezvoltarea sinergiilor, în interesul comun al unei creşteri sustenabile, al păcii şi al stabilităţii în regiune”, se precizează în declaraţie. În acest context, preşedintele sârb Tomislav Nikolic a subliniat la rândul său că statele membre OCEMN trebuie să consolideze cooperarea cu UE, “care nu a fost folosită la întregul său potenţial”.
Pe de altă parte, statele membre au recunoscut progresele înregistrate până acum în implementarea principalelor proiecte de infrastructură ale organizaţiei privind dezvoltarea Autostrăzii inelare a Mării Negre şi magistralele maritime ale Mării Negre. Totuşi, declaraţia le cere autorităţilor naţionale competente să accelereze realizarea acestor proiecte pentru a se obţine rezultate tangibile.
OCEMN este cea mai veche formă de cooperare în regiunea Mării Negre. Bazele ei au fost puse în 1992, când liderii a 11 state – Turcia, România, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Albania, Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi Grecia – au semnat, la Istanbul, Declaraţia de la Bosfor. Iniţiativa structurii aparţine Turciei, iar cele 11 state care au semnat declaraţia din 1992 sunt state fondatoare. Serbia s-a alăturat în 2001. Sediul Secretariatului Permanent Internaţional OCEMN este la Istanbul. Statele membre OCEMN acoperă o zonă de aproximativ 20 de milioane de kilometri pătraţi, având o populaţie totală de 340 de milioane de persoane.
de Anatol Terzi | iun. 12, 2012 | Alte regiuni, Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul de stat în MAE Luminiţa Odobescu a condus delegaţia României la reuniunea Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe ai Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, care s-a desfăşurat luni la Belgrad, ocazie cu care a subliniat importanţa consolidării cooperării UE – OCEMN de o manieră flexibilă.
Luminiţa Odobescu a subliniat aprecierea faţă de continuitatea proiectelor promovate de ultimele trei preşedinţii în exerciţiu ale OCEMN (România, Rusia, Serbia), care au condus la finalizarea procesului de redactare a noii „Agende Economice pentru Viitor a OCEMN” – document de orientare strategică pentru cooperarea economică regională pentru următorul deceniu. Demnitarul român a accentuat totodată importanţa consolidării cooperării UE-OCEMN de o manieră flexibilă, astfel încât UE să devină un interlocutor constant pentru Organizaţie, contribuind inclusiv la creşterea profilului regional al OCEMN. Mesajul României a indicat „necesitatea substanţierii parteneriatului UE – OCEMN, bazată pe evaluarea pragmatică a resurselor existente şi cu luarea în considerare a noilor realităţi regionale, respectiv a politicilor şi instrumentelor pe care Uniunea le are în raport cu regiunea”.
De asemenea, Luminiţa Odobescu a arătat că noua echipă de conducere a secretariatului Organizaţiei, aleasă recent, va avea un partener solid în România în vederea creşterii performanţelor şi a obţinerii de rezultate concrete în relaţia cu UE. Reuniunea Consiliului, organizată sub preşedinţia în exerciţiu a Serbiei a reprezentat un moment de bilanţ al proiectelor lansate de preşedinţiile OCEMN anterioare, respectiv România, în primul semestru al anului 2011 şi Federaţia Rusă, în cel de-al doilea semestru al aceluiaşi an, în pregătirea lucrărilor Summit-ului de aniversare a 20 de ani de existenţă a OCEMN, care se va desfăşura la 26 iunie 2012, la Istanbul.
Conform MAE, Consiliul ministerial a adoptat o serie de decizii şi recomandări importante în contextul aniversar, printre care se numără „Agenda Economică pentru Viitor a OCEMN” şi Strategia de Comunicare Publică a Organizaţiei, cele două documente fiind propuse în 2011 de preşedinţia română a OCEMN, iar deciziile ministeriale privind modalităţile lor de pregătire fiind adoptate la reuniunea ministerială de la Bucureşti.
