de Isac Mihai | feb. 26, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE
Kosovo face sacrificii teritoriale pentru intrarea în UE
Kosovo şi Muntenegru au anunţat recent că au ajuns la o înţelegere cu privire la acordul de demarcare a graniţei din 2015, pas necesar pentru ca cetățenii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, a subliniat că parlamentul de la Pristina va putea ratifica acum acordul din 2015, ratificat deja de legislativul de la Podgorica.
Opoziție dură
Încercări precedente de a supune la vot acest acord au declanşat violenţe în Kosovo, deputaţi din partidul de opoziţie Vetëvendosje lansând gaze lacrimogene în sala de şedinţe şi având loc ciocniri de stradă între protestatari furioşi şi poliţie. Partidele de opoziţie din Kosovo criticau acordul din 2015 pentru că, în opinia lor, ar ceda Muntenegrului o suprafaţă de circa 8000 de hectare.
Într-o declaraţie comună semnată vineri, preşedinţii kosovar şi muntenegrean, Filip Vujanovic, afirmă că acest acord va fi analizat de experţi şi că „greşelile” vor putea fi îndreptate în viitor. „Avem de acum posibilitatea de a supune la vot acordul şi de a deschide calea spre liberalizarea vizelor pentru cetăţenii din Kosovo”, a remarcat Hashim Thaci.
Disponibilitate UE
Şi premierul kosovar Ramush Haradinaj a salutat înţelegerea, iar şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a făcut cunoscută „disponibilitatea Uniunii de a susţine deplina implementare a acesteia”. Vecinele Kosovo din regiune, respectiv Serbia, Albania, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia au obţinut acces fără vize în spaţiul Schengen în 2010. Kosovo, care are 1,8 milioane de locuitori, marchează sâmbătă 10 ani de la declararea independenţei faţă de Serbia. Joi, Barbados a devenit al 116-lea stat care recunoaşte această independenţă – ceea ce a determinat Ministerul de Externe de la Belgrad să trimită instituţiei omoloage din statul insular din Caraibe o notă de protest, după cum a transmis vineri agenţia Tanjug. (M.A.B.)
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său sârb, Ivica Dacic, au discutat pe larg parteneriatul strategic Moscova-Belgrad
Occidentul încearcă să ”atragă” ţările balcanice în NATO, punându-le în faţa unei alegeri – ori Vest, ori Rusia – fără să tragă învăţăminte din experienţa ucraineană, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o conferinţă la Universiatea din Belgrad, în cea de-a doua zi a vizitei sale în Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În continuare, Lavrov a reiterat poziţia Moscovei faţă de evenimentele din 2013-2014 din Ucraina. Conducerea rusă nu recunoaşte că plecarea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici a fost rezultatul mişcării de contestare de o anvergură fără precedent în Ucraina, susţinând în schimb că a fost vorba de un complot al Occidentului.
Potrivit lui Lavrov, fără să tragă învăţăminte din această experienţă tristă, Occidentul încearcă să pună ţările balcanice în faţa aceleiaşi alegeri false. ”Ţărilor din regiune li se cere să facă o astfel de alegere, se încearcă atragerea lor în NATO”, a insistat Lavrov, adăugând că acest lucru nu are nimic de-a face cu obiectivul declarat – de a întări securitatea naţională a statelor balcanice, în condiţiile în care nimeni nu le ameninţă. El a mai spus că aderarea acestora la Alianţa Nord-Atlantică le va forţa să se situeze de o parte a confruntării militaro-politică, a cărei filosofie SUA şi NATO o impun în prezent Europei.
Situație nesănătoasă
În Europa se creează o situaţie nesănătoasă din cauza încercărilor unor membri ai NATO şi UE de a escalada confruntarea, declarase anterior Serghei Lavrov în cadrul întâlnirii cu omologul său sârb Ivica Dacic. ”Am discutat despre situaţia din Europa. Din păcate, se creează o situaţie nesănătoasă din cauză că unii membri NATO şi UE încearcă să escaladeze confruntarea, să facă astfel încât Alianţa Nord-Atlantică să avanseze tot mai spre Est (…), aşa cum a fost cu Muntenegru, aşa cum se încearcă acum în Macedonia şi chiar şi în Bosnia-Herţegovina”, a afirmat ministrul rus.
Referitor la Centrul umanitar sârbo-rus din Niş, şeful diplomaţiei ruse a spus că acest centru operează strict în baza mandatului său umanitar, adăugând că este neclar ce fac colegii americani de la baza Bondsteel din Kosovo. ”Nu există vreo intenţie ascunsă în spatele acestui centru. Când au apărut suspiciuni cu privire la activităţile personalului sârb şi rusesc, reprezentanţii părţii care au exprimat astfel de suspiciuni – SUA – au fost invitaţi să viziteze liber acest centru. Reprezentantul american a putut astfel să vadă că Centrul este angajat exclusiv în munca umanitară”, a spus Lavrov.
„În aceeaşi regiune, pe teritoriul sârbesc, în Kosovo, baza americană Bondsteel a fost înfiinţată pe baza unei decizii a ONU. Există multe mărturii care sugerează că nu este clar ce fac colegii noştri americani acolo. Ca răspuns la aceste îndoieli, nu a invitat nimeni să viziteze această bază”, a adăugat el, conform Tanjug.
Serbia, cu fundul în două luntri geopolitice
Serbia merge pe calea europeană, dar va continua să construiască cele mai bune relaţii posibile cu Federaţia Rusă şi doreşte ca relaţiile să fie şi mai bune, a declarat miercuri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, potrivit agenţiei sârbe de presă. ”Presupun că vor exista diferite dorinţe şi presiuni pentru ca aceste relaţii să meargă într-o altă direcţie, dar Serbia îşi va menţine cursul, va respecta legăturile tradiţionale şi va dezvolta cele mai bune relaţii cu Federaţia Rusă”, a insistat Vucic într-o conferinţă de presă cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
Serbia este o ţară independentă care ia decizii singură şi va acţiona în acelaşi mod şi pe viitor, a spus Vucic, care a menţionat că ţara sa nu va impune sancţiuni Rusiei şi şi-a exprimat speranţa că UE va înţelege acest lucru. ”Serbia nu îşi va schimba politica faţă de Rusia”, a reiterat preşedintele sârb, adăugând că Serbia nu a făcut niciodată vreun rău Federaţiei Ruse, aşa cum nici Rusia nu a acţionat împotriva intereselor Serbiei, potrivit Tanjug.
Kosovo, problema eternă
Serbia nu va recunoaşte independenţa Kosovo în schimbul aderării la Uniunea Europeană şi numai un compromis poate opri ca statutul provinciei Kosovo să se transforme într-un ‘conflict îngheţat’, a avertizat anterior preşedintele sârb Aleksandar Vucic. Fost naţionalist sârb, acesta şi-a schimbat poziţia în ultimul deceniu, devenind proeuropean, a declarat că orice decizie privind Kosovo trebuie luată prin vot de cetăţenii sârbi. ‘Populaţia va decide, dacă credeţi că poate obţine o majoritate, eu nu sunt prea sigur’, a declarat Vucic într-un interviu pentru Reuters. ‘Trebuie să ne uităm la realitatea de astăzi şi să înţelegem relaţiile la nivel mondial şi relaţiile din Kosovo şi să înţelegem că (Kosovo) nu este a noastră, aşa cum am crezut, însă nici a lor aşa cum încearcă ei să arate’, a mai spus Aleksandar Vucic. ‘Dacă nu există niciun compromis vom avea un conflict îngheţat zeci de ani. Nu ar trebui să lăsăm copiii noştri să se ocupe de asta’, a mai spus preşedintele sârb.
Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după conflictul dintre forţele sârbe şi rebeliunea secesionistă kosovară albaneză. Acest ultim conflict care a sfâşiat fosta Iugoslavie, războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care peste 11.000 de kosovari albanezi. Războiul s-a încheiat când forţele NATO au lansat o campanie de bombardamente, forţând Belgradul să-şi retragă trupele.
Circa 115 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, printre care SUA şi 23 dintre cele 28 de ţări membre ale UE. Circa 80 de capitale ale lumii refuză în continuare să recunoască această independenţă, printre care Moscova şi Beijing. Cele cinci ţări membre ale UE care nu recunosc Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
Condiții europene
Uniunea Europeană nu a spus în mod explicit care este forma pe care ar trebui să o ia un acord între Serbia şi Kosovo, însă ministrul de externe german Sigmar Gabriel a declarat la Pristina că ‘acceptarea independenţei Kosovo’ de către sârbi este o condiţie a aderării la UE. ‘Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo’, a spus Sigmar Gabriel la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. ‘Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa’, a insistat ministrul de externe german, adăugând că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
La rândul său, şeful diplomaţiei sârbe Ivica Dacic a declarat vineri la Sofia că mesajele arogante venite din partea unor miniştri de externe potrivit cărora Serbia trebuie să recunoască independenţa Kosovo dacă doreşte să adere la UE sunt ‘contraproductive şi inacceptabile’. ‘I-am invitat să adere la poziţia comună a UE asupra Kosovo. Ei nu ar trebui să ne spună ceea ce ei nu vor să audă în ţările lor. Este umilitor şi absolut inacceptabil pentru Serbia’, a spus Dacic care a participat la o reuniune informală a miniştrilor de externe din ţările UE şi din ţările Balcanilor de Vest.
‘Serbia va continua dialogul, însă dialogul şi o soluţie permanentă presupun un acord care să ţină cont de interesele ambelor părţi’, a mai spus şeful diplomaţiei sârbe.
Mirajul Albaniei Mari, agită periodic butoiul de pulbere balcanic
Avertisment diplomatic
Comisia Europeană i-a cerut recent prim-ministrului albanez Edi Rama să evite orice ingerinţă în relaţiile dintre Serbia şi Kosovo şi l-a sfătuit să se concentreze asupra reformelor care trebuie realizate pentru integrarea Albaniei în UE, relatează mass-media regională. „Declaraţiile care pot fi interpretate ca o ingerinţă în afacerile ţărilor vecine sunt inutile”, a declarat Catherine Ray, purtătoare de cuvânt a reprezentantei diplomaţiei europene Federica Mogherini.
Reamintim că Edi Rama a fost la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a proclamării independenţei Kosovo şi a vorbit despre posibilitatea ca într-o zi să vadă ţara sa şi Kosovo cu „un singur preşedinte, ca simbol al unităţii naţionale”.
Poziţia prim-ministrului albanez este considerată provocatoare de sârbi, care acuză frecvent Tirana că susţine proiectul de a vedea o „Albanie Mare”.
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii albaneze Kosovo. Început în 2011, dialogul de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina stagnează, pe fondul lipsei de unitate la nivelul UE în problema recunoașterii independenței Kosovo. Cinci din cei 28 de membri ai UE (Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru) nu au recunoscut independenţa Republicii Kosovo.
UE a demarat discuţii de aderare cu Serbia la începutul anului 2014 şi cu Muntenegru în 2012. Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), Bosnia-Herţegovina şi Kosovo doresc de asemenea să adere la UE. Dar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat recent ţările din Balcani că nu vor putea adera la UE înainte de a-şi soluţiona diferendele frontaliere, făcând ipotetică perspectiva unui prim val de integrare la orizontul anului 2025. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | ian. 17, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Problemele etnice si teritoriale din Balcani, întreținute de retorica paramilitară
Balcanii devin din nou butoiul cu pulbere al Europei, iar fitilul se află în mâna Moscovei. Asasinarea principalului lider al sârbilor kosovari, Oliver Ivanovic, este, conform unor experți regionali, citați de KARADENIZ PRESS, cea mai recentă păpușă scoasă din matrioșka rusească de combatere a extinderii NATO și influenței democratice occidentale în cea mai volatilă zonă europeană. Incidentul se alătură tensiunilor privind tendințele centrifuge ale Republicii Srpska, din cadrul statului Bosnia și Herțegovina, dar și dovezilor din ultima veme privind activitatea intensă a unor organizații paramilitare din regiune.
Atentat suspect
Unul din principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, Oliver Ivanovic, a fost împuşcat mortal marţi dimineaţa în faţa biroului său din Kosovska Mitrovica, în nordul Kosovo, transmit agențiile de presă sârbești și internaționale. Decesul politicianului a fost confirmat de avocatul său, Nebojsa Vlajic, transmite Agerpres. Ivanovic, în vârstă de 64 de ani, a fost împuşcat de patru ori în piept, în jurul orei locale 08:15 (07:15 GMT) de atacatori care se aflau într-un automobil. Politicianul a fost transportat de urgenţă la un spital din Kosovska Mitrovica, unde a murit.
Poliţia a găsit trei cartuşe în faţa biroului său, a declarat Ksenija Bozovic, o oficialitate a partidului social-democrat local SPD, condus de Ivanovic. Poliţia a izolat partea de nord a oraşului, declanşând operaţiunea de căutare a atacatorilor. Ivanovic era considerat un politician sârb moderat în oraşul Kosovska Mitrovica, divizat în continuare între partea de nord, locuită de sârbi, şi cea de sud, cu populaţie albaneză. Deschiderea lui pentru colaborare cu autoritățile de la Priștina a fost aspru criticată anterior de o parte a liderilor sârbi.
Eliberat anticipat, după o condamnare pentru crime de război
Ivanovic, fost secretar de stat sârb pentru Kosovo şi ales consilier municipal în alegerile locale din 2013 în nordul Kosovska Mitrovica, a fost încarcerat timp de doi ani după ce a fost găsit vinovat de crime de război de un tribunal al Misiunii Uniunii Europene în Kosovo. Curtea de apel de la Pristina i-a anulat ulterior condamnarea de 9 ani închisoare şi a dispus rejudecarea cazului.
În luna iulie, maşina lui Oliver Ivanovic a fost incendiată în Kosovska Mitrovica.
Serbia vrea acces la anchetă și promite răzbunare
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat marţi că asasinarea lui Oliver Ivanovic, unul dintre principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, este un ‘act terorist’ îndreptat împotriva tuturor sârbilor şi care nu va rămâne nepedepsit. De asemenea, preşedintele sârb a cerut misiunilor Uniunii Europene şi ONU în Kosovo să permită autorităţilor sârbe să participe la investigarea asasinării lui Oliver Ivanovic.
‘Dacă ei nu o vor soluţiona, o vom face noi’, a indicat Aleksandar Vucic, făcând referire la autorităţile kosovare. ‘Serbia va lua toate măsurile necesare şi vom găsi asasinul sau asasinii’, a promis şeful statului sârb, care a insistat că atacul, indiferent de naţionalitatea autorului, este o crimă împotriva sârbilor din Kosovo şi a Serbiei în întregul ei.
Prima decizie luată de autorităţile sârbe după acest asasinat a fost suspendarea participării la noua rundă de contacte ce urma să se desfăşoare la Bruxelles cu liderii kosovari în vederea îmbunătăţirii raporturilor dintre Belgrad şi Pristina.
Sârbii boniaci vor independență, sub oblăduirea Moscovei
Independenţa entităţii sârbilor din Bosnia este ”un obiectiv politic legitim”, a estimat liderul său politic Milorad Dodik. De la încheierea războiului intercomunitar din 1992-1995, Bosnia-Herţegovina este divizată în două entităţi principale: Federaţia Croato-Musulmană (croaţi şi musulmani) şi Republica Srpska (sârbi). Ele sunt unite prin instituţii comune slabe, a căror autoritate este din ce în ce mai puţin respectată.
Mai întâi favorit al occidentalilor, înainte de a se îndepărta de ei şi de a se afişa în apropierea preşedintelui rus Vladimir Putin, Milorad Dodik are o atitudine ambiguă. El evocă în mod constant aspiraţiile de independenţă ale entităţii sale. ”Scopul nostru este cel mai înalt grad de independenţă posibil pentru Republica Srpska. Ne îndreptăm către această direcţie, acesta este un obiectiv politic legitim”, a declarat Dodik într-un interviu la televiziunea de stat sârbă RTS. În trecut, el afirma că Bosnia este ”un concept ratat”, ”un loc pe care nimeni nu-l doreşte”.
”Trebuie să luptăm pentru a ne păstra drepturile pe care noi le-am obţinut”, a afirmat Dodik. Puţin mai târziu, cu ocazia manifestărilor de ”ziua naţională”, el a estimat că ”poporul sârb are două state: Republica Serbia şi Republica Srpska”. Potrivit ultimului recensământ, care datează din 2013, Bosnia are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dintre care jumătate sunt bosniaci (musulmani), o treime sârbi şi aproximativ 15 % – croaţi.
Balcanii, împânziți de organizații paramilitare finanțate de Moscova
Pe baza unor rapoarte venite de la serviciile secrete, ministrul Securității din Bosnia susține că Moscova pregătește mercenari sârbi care au misiunea de a înființa o unitate paramilitară la Sarajevo. Într-un articol apărut în The Guardian, se scrie că Dragan Mektić, ministrul bosniac al Securității, afirmă că Rusiei face eforturi de a destabiliza Balcanii și de a opri Bosnia să adere la valorile militare nord-atlantice. Piedica prin care Sarajevo este forțată să nu facă parte din structurile NATO o reprezintă Republica Srpska.
În Republica Srpska activează miliția paramilitară „Onoarea sârbă” condusă de Milorad Dodik. Membrii miliției paramilitare au fost instruiți într-un „centru umanitar” înființat și finanțat de Moscova. Mai mult decât atât, unul dintre liderii grupului, Bojan Stojković, a fost antrenat direct în Rusia, primind inclusiv distincții din partea generalului rus Valeriy Kalyakin. Conform șefului securității bosniace, rolul grupării paramilitare este acela de a recruta membri din lumea interlopă sârbă, care vor fi instruiți militar dar și ideologic, astfel încât să fie loiali lui Milorad Dodik.
Ministrul bosniac al Securității mai spune că, din documentele adunate de-a lungul timpului, reiese că una dintre misiunile formațiunii „Onoarea sârbă” este „o eventuală intervenție în cazul în care opoziția încearcă să obstrucționeze funcționarea autorităților”. O parte dintre cei implicați sunt acuzați și de participare la mișcarea secesionistă pro-rusă din estul Ucrainei.
Apariția paramilitarilor în Bosnia vine la 15 luni după ce serviciile secrete ruse au fost implicate într-o lovitură de stat în Muntenegru, în care mercenarii intenționau să atace Parlamentul, să-l asasineze pe Milo Đukanović, liderul pro-occidental al țării și să împiedice aderarea la NATO. Lovitura de stat a fost dejucată și Muntenegru a devenit membru NATO în iunie 2017. (M.A.B.)
de Isac Mihai | nov. 22, 2014 | Balcani, Minoritați, Știri, UE, Uncategorized @ro
Vetëvendosje, nemultumita de politica coloniala promovata de SUA si UE
Liderii partidului radical Vetëvendosje, de opozitie, au amenintat cu organizarea unor manifestatii masive de protest fata de recentul acord intre principalele două partide kosovare, cel al premierului în exercițiu Hashim Thaci (Partidul Democratic din Kosovo) și Liga Democratica din Kosovo, condus de Isa Mustafa, privind infiintarea unei noi coalitii guvernamentale, care să permită încheierea celei mai grave crize politice din Kosovo de la declararea independenței față de Serbia în 2008. Conform lui Albin Kurti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, sute de mii de cetateni kosovari sunt gata sa protesteze fata de noua coalitie, liderul politic kosovar acuzand diplomatii din SUA si statele UE de faptul ca trateaza Kosovo ca „o colonie”.
Amenintarile lui Albin Kurti au provocat iritarea liderilor PDK si LDK, precum si a diplomatilor occidentali, care au solicitat serviciilor de securitate kosovare sa previna orice actiuni care ar putea duce la izbucnirea unui razboi civil.
Coalitie strategica
Reamintim ca Hashim Thaci și Isa Mustafa, ambii fiind acuzati de fapte de coruptie de o parte a opozitiei, ong-urilor si mass-media locala, au convenit asupra principiului creării unei coaliții între partidele lor care ar putea „permite crearea de instituții ale Republicii Kosovo”, a declarat președinta Republicii Kosovo, Atifetet Jahjaga, într-un comunicat citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comunicatul a fost publicat după o întrevedere între Thaci și Mustafa organizată recent în prezența președintei Jahjaga și a ambasadoarei SUA în Kosovo, Tracey Ann Jacobson. În document nu se precizează dacă premierul în exercițiu, care se află la putere în Kosovo din 2008, îi va ceda postul lui Isa Mustafa. Cu toate acestea formațiunea LDK condusă de Mustafa a precizat într-un alt comunicat că acesta va fi candidatul pentru funcția de șef al guvernului.
Reamintim ca PDK, cu 37 de deputați, și LDK, cu 30 de deputați, dispun împreună de o majoritate fragila în Parlamentul de la Pristina, care are 120 de membrii, din care 10 sunt rezervate minoritatii sarbe, iar 10 altor minoritati nationale din fosta regiune iugoslava, precum cea turca, bosniaca, etc.
Data limita
Conform surselor politice de la Pristina, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, deputatii kosovari urmează să se reunească în curând pentru alegerea președintelui Parlamentului, un prim pas spre crearea de instituții ale țării, majoritatea liderilor politici ai partidelor ce vor forma coalitia dorind ca noile autoritati sa fie investite pana in data de 28 noiembrie, considerata sarbatoare nationala in Kosovo.
Cele șase luni de criză politică fără precedent sunt rezultatul, conform opiniei expertilor in drept constitutional, unor prevederi inexacte din constitutia Republicii Kosovo. Aceasta prevede că partidul care a câștigat alegerile legislative poate desemna un candidat pentru funcția de președinte al Parlamentului. Cu toate acestea, nu este menționat niciun termen, nici numărul de încercări, și, mai ales, constituția nu prevedea posibilitatea ca opoziția, chiar dacă aceasta dispune de majoritate ca în cazul actual, să propună un candidat. Fără alegerea unui președinte al Parlamentului, procesul de formare a guvernului și a altor instituții este blocat.
de Anatol Terzi | apr. 22, 2013 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul de la Belgrad a dat luni unda verde semnarii acordului privind normalizarea relatiilor cu Kosovo, parafat la 19 aprilie sub egida Uniunii Europene, la 14 ani de la incheierea razboiului sarbo-kosovar si la cinci ani de la independenta proclamata unilateral de provincia rebela, relateaza agentiile internationale de presa, citate de Karadeniz Press. Belgradul ‘a acceptat primul acord de principiu ce reglementeaza normalizarea relatiilor, care este rezultatul dialogului cu Kosovo la Bruxelles. Guvernul le-a ordonat ministrilor (…) sa ia masurile necesare pentru a pune in aplicare acordul si sa continue aplicarea acordurilor deja existente cu reprezentantii institutiilor de la Pristina’, potrivit unui comunicat al cabinetului premierului Ivica Dacic. Liderii guvernelor de la Belgrad si Pristina au anuntat vineri la Bruxelles ca au ajuns la un acord de principiu privind normalizarea relatiilor dintre Serbia si Kosovo, la capatul mai multor luni de negocieri dificile. Acordul se refera mai ales la organizarea administrativa a nordului Kosovo, regiune populata preponderent de sârbi care nu recunosc autoritatea Pristinei. Premierul Ivica Dacic a afirmat ca Serbia a obtinut ca politia si justitia sa fie controlate de populatia locala in acea regiune. Pe de alta parte, ministrul kosovar de externe Enver Hoxhaj a apreciat ca intelegerea va permite Kosovo sa isi ‘extinda suveranitatea asupra intregului sau teritoriu’, inclusiv in nord.
