de Razvan Iorga | apr. 17, 2013 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca lucrurile se indreptau inspre un compromis dorit de Occident in schimbul primirii Serbiei in UE, liderul de la Belgrad, Tomislav Nikolici, a reafirmat ca tara sa si-a fixat ca prioritate aderarea la Uniunea Europeana, dar nu este dispusa sa accepte tot ce i se impune la negocierile in privinta relatiilor cu Kosovo, potrivit agentiei spaniole EFE. ‘Este clar ca exista o limita dincolo de care nu se poate trece si aceasta este extinderea autoritatii institutiilor de la Pristina pentru ansamblul teritoriilor din Kosovo si Metohia, in special pentru cele patru municipalitati din nord (majoritar sarbe), intrucat acest lucru ar insemna ca sarbii vor disparea din aceste zone’, a declarat presedintele Nikolic la postul de televiziune Hepi TV. Reuniunea de miercuri de la Bruxelles, mediata de sefa diplomatiei europene Catherine Ashton, este o noua incercare de apropiere a pozitiilor celor doua parti, problema cea mai spinoasa fiind autonomia ceruta de Belgrad pentru sarbii din Kosovo.
Negocieri in gol
Dupa opt runde de negocieri, dialogul dintre Belgrad si Pristina s-a intrerupt la 2 aprilie fara sa se ajunga la vreun acord, iar cateva zile mai tarziu Serbia a respins o propunere de compromis a UE, pe motiv ca aceasta nu oferea sarbilor competente in domeniile justitiei si politiei. Presedintele Tomislav Nikolic a admis ca pentru Serbia este important sa inceapa cat mai repede negocierile de aderare la UE, dar, a subliniat el, nu cu pretul acceptarii ‘tuturor concesiilor care i se impun’. Uniunea Europeana a acordat anul trecut Serbiei statutul de tara candidata, dar ii conditioneaza inceperea negocierilor de aderare de normalizarea relatiilor cu Kosovo, chiar daca nu ii va recunoaste independenta pe care si-a proclamat-o unilateral in anul 2008.
de Camelia Rada | apr. 3, 2013 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul sarb, Ivica Dacici
Liderii de la Belgrad si Pristina nu au ajuns la niciun compromis marti la Bruxelles asupra normalizarii relatiilor lor, dar au declarat ca sunt gata sa continue negocierile, a anuntat in timpul noptii premierul sarb Ivica Dacic. „Avem inca timp sa gasim o solutie”, a adaugat el, adresandu-se in limba sarba mass-media. Thaci a declarat de asemenea ca este gata sa continue discutiile. Sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, care a condus ciclul de negocieri, a indicat totusi ca nicio alta intalnire nu este prevazuta la Bruxelles. „Este ultima data cand ne intalnim in mod oficial”, a declarat ea intr-un comunicat. „Un numar de propuneri au fost puse pe masa. Prapastia dintre cele doua parti este mai mica, dar adanca”, a adaugat ea. Dna Ashton a precizat ca liderii se vor intoarce in capitalele lor respective, la Belgrad şi Pristina, pentru a discuta. „Ei imi vor face cunoscute pozitiile lor in urmatoarele zile”, a mai spus ea, sperand ca ei sa poata gasi o solutie. Europenii spera ca un astfel de acord va contribui la slabirea tensiunilor din nordul Kosovo, populat majoritar de sarbi, care nu accepta controlul Pristinei la cinci ani dupa independenta fostei provincii sarbe, noteaza AFP. Divergentele se refera la gradul de autonomie de care ar putea beneficia localitatile din regiune in schimbul afirmarii autoritatii oficiale a Pristinei. Belgradul cere crearea unei „asociatii” a acestor municipalitati care sa dispuna de „puteri executive” pentru securitate, politie si justitie. Dar Pristina refuza sa mearga atat de departe, iar Thaci a reafirmat marti ca aceasta asociatie nu va avea „in niciun caz puteri legislative”.
de Razvan Iorga | ian. 13, 2013 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Legislativul de la Belgrad a adoptat duminica doua texte referitoare la ‘autonomia’ minoritatii sarbe din Kosovo si care vor constitui baza negocierilor cu Pristina mediate de Uniunea Europeana. Decizia a fost adoptat dupa o lunga perioada de dezbatere inca de la finele anului trecut. ‘Suveranitatea Serbiei asupra Kosovo este practic inexistenta’, a afirmat premierul Ivica Dacic in fata parlamentarilor, cerandu-le sa accepte ‘realitatea’ din aceasta fosta provincie a Serbiei. ‘Trebuie sa cream o baza solida pentru a salva ceva’, a continuat el, avertizand ca daca Serbia va sta cu capul in nisip, atunci nu va mai avea ce sa negocieze’, autonomia pentru sarbii din Kosovo fiind in opinia sa tot ce se mai poate spera ca s-ar putea salva. Votul din parlament a fost precedat de o dezbatere de 12 ore, la cateva zile dupa ce guvernul Dacic a adoptat un proiect de rezolutie care va fi baza discutiilor cu Pristina, ce urmeaza sa se reia pe data de 17 ianuarie la Bruxelles. Rezolutia cere o autonomie mai substantiala pentru minoritatea sarba din Kosovo, mai ales la nivelul autoritatilor locale, judiciare, avand in vedere in special finantele locale, politia si educatia. Totodata , rezolutia reafirma refuzul Belgradului de a recunoaste independenta Kosovo. Textele adoptate vizeaza patru municipalitati din nordul Kosovo, unde locuiesc circa 40.000 de sarbi, dar si enclavele diseminate pe intregul teritoriu al acestei foste provincii sarbe, toate acestea numarand inca 80.000 de sarbi. UE a acordat anul trecut Serbiei statutul de tara candidata, dar ii conditioneaza inceperea negocierile de aderare de stabilirea unor relatii functionale cu Kosovo. Serbia isi doreste pentru minoritatea sarba din Kosovo un grad ridicat de autonomia dupa modelul catalan din Spania.
de Anatol Terzi | oct. 1, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Kosovo şi Serbia trebuie să-şi normalizeze relaţiile cât mai rapid pentru a se putea integra în Europa, dar împărţirea Kosovo, provincie a cărei parte nordică este dominată de sârbi, nu va avea loc niciodată, a declarat, la New York, premierul kosovar Hashim Thaci.
Thaci s-a întâlnit cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, cu preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi cu oficialităţi americane în marja unei reuniuni ministeriale a Adunării Generale a ONU de la New York. Uniunea Europeană va încerca să medieze, în luna octombrie, convorbirile dintre Pristina şi Belgrad, fiind de aşteptat ca Bruxellesul să promoveze în cadrul ONU o rezoluţie privitoare la situaţia tensionată din nordul Kosovo. ”Kosovo este hotărât în privinţa dialogului cu Serbia şi a normalizării relaţiilor. Kosovo va avea de câştigat, Serbia la fel, ceea ce va însemna încheierea unei perioade de conflicte în regiune şi accelerarea procesului de integrare a tuturor ţărilor”, a subliniat oficialul kosovar.
Cel puţin 90 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, multe din Europa, iar numărul lor va depăşi în curând 100, a accentuat Hashim Thaci. Serbia a declarat în numeroase rânduri că nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, însă Uniunea Europeană vrea ca Belgradul să îşi normalizeze relaţiile cu Pristina ca o precondiţie a aderării Serbiei la Uniunea Europeană. Până în prezent, 22 din cele 27 de state membre ale UE (excepţiile sunt România, Spania, Slovacia, Grecia şi Cipru) au recunoscut independenţa autoproclamată a Kosovo.
de Razvan Iorga | sept. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presa rusa revine la ideea ca Romania doreste sa anexeze Republica Moldova intr-o miscare mai ampla de reasezare a granitelor in Europa. Criza politica actuala din cadrul UE nu este doar de natura financiara, ci si politica, evidentiindu-se prin tendinte separatiste in statele est-europene, presedintele Romaniei dorind sa „reanexeze” Republica Moldova prin acordarea de pasapoarte moldovenilor, comenteaza postul de radio Vocea Rusiei. Actuala criza din cadrul UE nu este doar financiara, ci si politica, manifestandu-se prin tendinte separatiste, mai ales in tarile est-europene. Este vorba in principal de zona Balcanilor, unde separatismul a luat forma specifica, de natura etnica”, explica Vocea Rusiei, in editia online. „in Europa de Est, separatismul se manifesta la nivelul etniilor si teritoriilor. Albanezii, nu doar cei din Kosovo, joaca rolul cel mai important. Liderii albanezi macedoneni ar vrea sa divizeze partea bulgara a regiunii Macedonia intr-un sector albanez si unul bulgar. Aceste idei sunt impartasite de etnicii albanezi din Grecia. Premierul Ungariei, Viktor Orban, doreste restabilirea frontierelor fostei Austro-Ungarii”, adauga publicatia rusa. „Presedintele roman, Traian Basescu, vrea sa reanexeze Moldova prin oferirea de pasapoarte romanesti cetatenilor moldoveni. Cei de la Budapesta si de la Bucuresti sunt nemultumiti de rezultatele celor doua razboaie mondiale, in special din punctul de vedere al frontierelor. Iar exemplele pot continua”, subliniaza Vocea Rusiei. Precedentul este separatismul terorist din Kosovo, sustinut de NATO si UE, afirma Anna Filimonova, analist la Institutul de Studii Slavone al Academiei de stiinte din Rusia. „Pentru Europa, amenintarea terorista provine in principal de pe teritoriul cvasi-statului Kosovo. Aceste probleme trebuie rezolvate pe cale diplomatica, in cadrul dreptului international”, explica experta.
