KFOR, susținut de NATO

KFOR, susținut de NATO

NATO susține KFOR

NATO susține KFOR

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat angajamentul statelor aliate faţă de misiunea de pace din Kosovo (KFOR), relatează mass-media internațională.

Într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, organizată la sediul NATO din Bruxelles, Stoltenberg a spus că trupele croate din cadrul KFOR operează conform aceloraşi reguli ca toate celelalte trupe NATO în Kosovo.
”Toate trupele furnizate de aliaţii NATO şi de ţările partenere la operaţiunea noastră în Kosovo acţionează în conformitate cu principii şi cu un cadru bine stabilite, aşa cum prevede Rezoluţia 1244 a ONU”, a subliniat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Supărare sârbă

Vucic se declarase consternat de un anunţ privind suplimentarea trupelor croate desfăşurate în Kosovo în cadrul misiunii KFOR, conform unor relatări din presa balcanică.

În urmă cu patru zile, şeful statului sârb a declarat că o mare putere va solicita retragerea misiunilor KFOR şi UNMIK din Kosovo şi a ţinut să remarce că acest lucru ar fi ”un dezastru pentru noi toţi”. El a refuzat să dezvăluie numele ţării respective, dar a precizat că informaţia provine de la surse oficiale din domeniul securităţii.
De la declararea independenţei fostei provincii sârbe, în 2008, KFOR se ocupă în principal de supravegherea creării de structuri de securitate profesioniste, multietnice şi cu control democratic.

Regiunea Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune. Independenţa Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru). (N.G)

Share our work
Serbia, alegeri parlamentare pe 21 iunie

Serbia, alegeri parlamentare pe 21 iunie

Serbia, în fața unor alegeri cu final anunțat

Serbia, în fața unor alegeri cu final anunțat

Serbia va organiza pe 21 iunie alegerile parlamentare amânate din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, a declarat preşedintele Aleksandar Vucic, în urma unei reuniuni avute luni cu diferiți lideri politici, relatează mas-media de la Belgrad, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Scrutinul urma să aibă loc la data de 26 aprilie 2020, însă la 17 martie, după două zile de la decretarea stării de urgenţă în statul balcanic, s-a luat decizia amânării lui.

Alegerile parlamentare, în care partidul condus de Vucic este favorit, au loc pe fondul acutizării relațiilor politice deja dificile dintre Belgrad și Priștina. Statele occidentale, în mod special SUA, doresc încheierea unui acord final de pace între Kosovo și Serbia, care presupune și un schimb de teritorii și populații.

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Boicot anunțat

Duminica trecută, preşedintele Vucic a anunţat că parlamentul va valida miercuri ridicarea stării de urgenţă. ‘Joi nu vor mai exista restricţii de deplasare’, a precizat Vucic, la o emisiune a postului Pink TV.

Două mari formaţiuni de opoziţie, Alianţa pentru Serbia (SZS), o coaliţie eterogenă de zece partide, şi Mişcarea cetăţenilor liberi (PSG), îşi anunţaseră încă dinaintea deciziei din martie de convocare a scrutinului intenţia de a-l boicota, considerând că nu sunt întrunite condiţiile pentru alegeri libere şi corecte.

Liderii SZS, care reunește formațiuni diverse, de la naționaliști radicali până la pro-europeni, îl acuză pe Vucic că ţine practic sub control mass-media, economia şi alte pârghii de putere, pentru a asigura astfel o nouă victorie formaţiunii sale, Partidul Sârb al Progresului (SNS).

Președintele sârb este cunoscut pentru politica oportunistă pe care o duce, fiind susținătorul unei alianțe strategice cu Federația Rusă și China, care a căpătat și accente militare vizibile în timpul mandatelor sale. În pofida afișării unei intenții declarate de a adera la UE, Vucic s-a remarcat prin atacuri virulente la adresa blocului european. El este periodic acuzat de  comunitatea internațională că a instaurat o guvernare dictatorială.

‘Probleme trecute în plan secund de criză reapar la suprafaţă. Cea mai mare problemă în perspectiva scrutinului este tratamentul inegal în mass-media controlate de stat’, a declarat analistul Bojan Klacar, de la CeSID, implicată în monitorizarea alegerilor din statele din regiune, la postul privat sârb N1. (N.G.)

Share our work
UE forțează normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo

UE forțează normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Fostul ministru de externe slovac Miroslav Lajcak a fost numit de UE reprezentant special pentru monitorizarea normalizării relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Lajcak, cunoscut pentru rolul jucat în obținerea independenței Republicii Muntenegru față de Serbia și în calitate de fost Înalt Reprezentant pentru Bosnia-Herțegovina (2007-2009), este considerat unul dintre principalii artizani ai politicii UE față de statele balcanice. Acesta preia funcţia în contextul în care Republica Kosovo se afundă din ce în ce mai adânc în criză politică şi se poate confrunta cu ostilitate, deoarece Slovacia este unul din cele cinci state membre ale UE care refuză să recunoască independenţa Kosovo, alături de Spania, Grecia, România şi Cipru.

Refuz categoric

Belgradul refuză să recunoască fosta sa provincie, care şi-a declarat independenţa în 2008. Ambele ţări aspiră să adere la Uniunea Europeană, dar trebuie să-şi rezolve diferendele înaintea de a avea şansa să-şi îndeplininească acest obiectiv.

Între cele două state balcanice izbucnesc frecvent conflicte comerciale și politice, pe fondul exacerbării în scop electoral a diferendelor de către elitele politice din cele două state.

Criză guvernamentală

Două dintre cele trei mari partide din Kosovo au avut nevoie de patru luni pentru a crea o coaliţie de guvernare după alegerile din octombrie, dar nu a fost nevoie decât de şapte săptămâni pentru ca alianţa să se destrame şi premierul Albin Kurti să fie demis, relatează mass-media regională.

Coaliţia guvernamentală s-a dezintegrat, pretextul fiind disputele pe marginea strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus. Potrivit analiștilor politici

Dar cele trei partide nu au reuşit să se pună de acord asupra mai multor chestiuni, între care relaţiile cu Serbia şi discuţiile privind normalizare relaţiilor.

Guvernul de coaliţie din Kosovo a fost demis printr-o moţiune de cenzură, punctul culminant al luptelor interne pentru putere care privează teritoriul sărac de conducere în plină pandemie de coronavirus, relatează AFP.

Moţiunea de cenzură, depusă de partidul minoritar în coaliţia condusă de premierul Albin Kurti, a obţinut 82 de voturi în parlament, în timp ce 32 de deputaţi au votat împotrivă şi unul s-a abţinut. (N.G.)

Share our work
UE forțează normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo

Kosovo, alegeri anticipate pe 6 octombrie

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

”Preşedintele Republicii Kosovo, Hashim Thaçi, a decis astăzi să convoace alegeri anticipate pentru duminică 6 octombrie”, se arată într-un comunicat al preşedinţiei de la Pristina.

Criză politică

Haradinaj a demisionat la 19 iulie după ce a fost citat să se prezinte la tribunalul special de la Haga, pentru a fi chestionat de procurorul pentru crime de război în legătură cu rolul său în insurgenţa din 1998-1999 contra forţelor sârbe.

Parlamentul Republicii Kosovo a votat joi pentru autodizolvare, ceea ce deschide calea către organizarea unor alegeri legislative anticipate. ”Parlamentul a decis să dizolve a şasea Adunare. Votul va fi transmis preşedintelui Republicii Kosovo pentru emiterea decretului” în vederea organizării alegerilor anticipate, a declarat preşedintele legislativului de la Pristina, Kadri Veseli.

Decizia a fost adoptată cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, fiind depăşit pragul necesar de două treimi dintre cele 120 de voturi posibile.

Preşedintele kosovar a avut la dispoziţie un termen de zece zile pentru a decide data alegerilor anticipate, care trebuie să fie după cel puţin 30 de zile şi cel mult 45 de zile începând din ziua dizolvării parlamentului.

Majoritate imposibilă

Acest vot intervine ca urmare a imposibilităţii formării unei noi majorităţi, după demisia din 19 iulie a premierului Ramush Haradinaj, fost comandant al organizaţiei paramilitare Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), convocat recent de un tribunal special internaţional care îl suspectează de comiterea unor crime de război.

Haradinaj a compărut deja pentru prima dată la 24 iulie în faţa tribunalului internaţional, creat în 2015 la Haga şi însărcinat cu anchetarea presupuselor crime comise de UCK în special contra sârbilor, romilor şi opozanţilor albanezi în timpul conflictului din 1998-1999. Finanţat de Uniunea Europeană şi compus din judecători internaţionali, acest tribunal este totuşi o instanţă de drept kosovară, instalată la Haga pentru a se putea asigura protecţia martorilor.

Problema recunoașterii internaționale

Republica Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din 1998-1999.

Acest conflict, ultimul din fosta Iugoslavie, a opus forţele sârbe şi gherila kosovară albaneză şi s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care aproximativ 11.000 de kosovari de etnie albaneză.

Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a provinciei Kosovo. (M.B.)

Share our work
UE forțează normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo

Binomul Merkel-Macron forțează pacea în Balcani

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în Balcani

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în Balcani

Găsirea unei soluţii la conflictul din Balcanii Occidentali este în interesul întregii Europe, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit regional organizat la Berlin, transmit dpa şi AFP, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit şefei executivului german, care a semnat o declaraţie comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, stabilitatea regiunii balcanice trebuie să fie o responsabilitate comună a europenilor.

În acelaşi timp, Merkel a precizat că reuniunea de la Berlin nu şi-a propus să găsească o soluţie la disputa dintre Belgrad şi Pristina, ci să analizeze opţiunile existente pentru evoluţii pozitive în regiunea balcanică.

Stabilitate europeană

De partea sa, Emmanuel Macron a subliniat că problema stabilităţii în Balcanii Occidentali este şi o chestiune de stabilitate europeană. ”Obiectivul nostru nu este de a prescrie o soluţie Belgradului şi Pristinei. Toate opţiunile trebuie să se afle pe masă şi trebuie să înceapă un nou dialog”, a spus şeful statului francez.

Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din 1998-1999.

Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a Republicii Kosovo.

Războiul declarațiilor

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins luni propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, informează dpa, citată de KARADENIZ PRESS.

Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.

Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi.

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare. Acest proces este îngreunat de recentele sancțiuni impuse de Priștina împotriva importului de mărfuri din Serbia și Bosnia-Herțegovina. (M.B.)

Share our work