de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Balcani, Intelligence, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Știri, Turcia, UE, UE
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan își vânează fără milă opozanții politici
Serviciile secrete turce (Millî İstihbarat Teşkilatı) au „repatriat” din străinătate, în decurs de un an şi jumătate, 80 de persoane acuzate de apartenenţă la mişcarea predicatorului Fetullah Gulen, căruia Ankara îi impută tentativa de puci din iulie 2016, a anunţat recent guvernul turc, relatează mass-media internațională. După puciul eşuat, serviciile secrete turce (MTI) „au împachetat 80 (de susţinători ai lui Gulen) din 18 ţări diferite şi i-au adus în Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului turc, Bekir Bozdag, în timpul unui interviu pentru postul Haberturk TV.
Declarațiile acestuia vin pe fondul inițierii, în ultimele săptămâni a unor operațiuni similare, un număr de cetățeni turci din Gabon, Kosovo, Pakistan și alte state fiind extrădate către Turcia.
Criză kosovară
În urmă cu mai multe săptămâni, o operațiune secretă a MIT a adus în Turcia cinci cadre didactice şi un medic turci ce locuiau în Kosovo, provocând o criză politică la Pristina, unde mass-media au denunţat o „răpire”. Premierul kosovar Ramush Haradinaj a ordonat declanşarea unei anchete şi l-a demis pe ministrul de interne şi pe şeful serviciilor secrete, afirmând că aceştia nu l-au informat în legătură cu această operaţiune „inacceptabilă”.
La rândul lor, autoritățile turce au criticat dur măsurile luate de premierul kosovar, amenințând cu blocarea sprijinului financiat turc pentru statutul balcanic, Turcia fiind unul dintre cei mai importanți aliați politici și militari ai Republicii Kosovo.
În ultimele săptămâni cazuri similare au avut loc în Gabon, Niger și alte state africane, ale căror autorități încearcă să obțină fonduri nerambursabile din partea guvernului de la Ankara. Totodată, și în Republica Moldova a avut loc un caz similar, directorul unui cunoscut liceu din Chișinău fiind la un pas de a fi deportat, statutul său rămânând incert. Menționăm că președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, așteaptă în următoarele luni vizita omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, un important aliat al Federației Ruse la Marea Neagră.
Statistica terorii
Este pentru prima dată când guvernul turc avansează cifre în legătură cu numărul de presupuşi susţinători ai predicatorului Gulen aduşi în Turcia împotriva voinţei lor de către serviciile de securitate, chiar dacă unele cazuri au fost date punctual publicităţii. Astfel, în noiembrie anul trecut, un am de afaceri turc a fost arestat în Sudan în cadrul unei operaţiuni comune cu Khartoum, înainte de a fi adus în Turcia.
După tentativa de lovitură de stat, Ankara îi urmăreşte fără milă pe susţinătorii presupuşi ai predicatorului Gulen, fost aliat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care locuieşte de 20 de ani în SUA, de unde dezminte orice implicare în puciul eşuat.
Mai mult de 55.000 de persoane, printre care opozanţi prokurzi şi jurnalişti critici la adresa regimului Erdogan, au fost arestaţi din iulie 2016 până în prezent, în cadrul epurărilor de anvergură desfăşurate după starea de urgenţă instaurată în iulie 2016 şi prelungită de atunci în continuu. Concomitent, mediile de afaceri afiliate regimului Erdogan au beneficiat de confiscarea averilor, proprietăților imobiliare și afacerilor celor acuzați, pierderile provocate fiind estimate la câteva zeci de miliarde de Euro.
De altfel, Bozdag a dat recent semnalul pentru o nouă extindere a stării de urgenţă, afirmând că aceasta „ar putea fi prelungită dacă parlamentul (controlat de partidul aflat la putere) o va accepta”. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan se bucură de o mare influență în Republica Kosovo
Uniunea Europeană a criticat deportarea de către Republica Kosovo a 6 rivali politici turci ai preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, afirmând că decizia “ridică semne de întrebare” cu privire la respectarea drepturilor omului atât de Priştina cât şi de Ankara, relatează mass-media regonală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceste acuzații sunt doar ultima etapă din războiul diplomatic dintre Ankara și Bruxelles, blocul comunitar făcând referire acum câteva zile la „obligaţia Turciei de a respecta dreptul internaţional şi bunele relaţii de vecinătate şi de a-şi normaliza relaţiile cu statele membre ale UE”.
Serviciile de securitate kosovare, infiltrate de MIT
Deportările din 29 martie, care au fost aprobate de ministrul de Interne şi şeful serviciilor de informaţii din Kosovo, au dus la concedierea ulterioară a acestora de către premierul kosovar Ramush Haradinaj, care a susţinut că oficialii au luat măsura respectivă fără permisiunea sa. În urma acestor acțiuni, Ramush Haradinaj a cerut formarea unei comisii speciale care să investigheze infiltrarea de către serviciile secrete turce a AKI (Agjencia Kosovare e Inteligjencës), serviciile secrete din Kosovo. Decizia premierului a fost aspru criticată de către președintele kosovar Hashim Thaci, care a susținut arestarea și deportarea cetățenilor turci.
Cei deportați sunt acuzați că au legături cu mişcarea clericului Fethullah Gulen, pe care Erdogan îl acuză că ar fi orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016 împotriva guvernului său, acuzație negată vehement de acesta şi susţinătorii săi.
AKI, una din filialele balcanică a MIT
Posibila demitere a lui Driton Gashi, șeful serviciilor de informații de la Priștina, AKI (Agjencia Kosovare e Inteligjencës), aduce din nou în discuție relațiile apropiate dintre AKI și omologul său turc MIT. Serviciile de informații turce, alături de Agenția Centrală de Informații a SUA, au sprijinit activ insurgenții albanezi din Kosovo în timpul conflictelor din perioada 1990-2009, care au dus la declararea independenței de stat a Republicii Kosovo.
MIT a pus la dispoziție zone de antrenament pentru UCK (Armata de Eliberare a Kosovo) pe teritoriul Turciei și a Republicii Turce a Ciprului de Nord și a permis recrutarea de mercenari turci pentru a lupta împotriva ocupației sârbe. După declararea indepedenței, MIT a antrenat sute de ofițeri ai AKI și structurilor militare ori poliție din noua republică. Această colaborare strânsă a trezit periodic suspiciunea mass-media din regiune care au acuzat AKI de apărare a intereselor Turciei în Balcani, inclusiv prin arestările abuzive ale unor refugiați politici kurzi, o parte fiind extrădați ulterior către Turcia.
Kosovo visează la integrarea europeană
Voluntari kosovari pentru Siria, via MIT
Recrutarea intensivă de voluntari din Kosovo pentru diferitele grupuri implicate în războiul din Siria a trezit îngrijorarea multor servicii de informații occidentale. Conform unei anchete publicate anul trecut de „New York Times”, proporţional cu populaţia sa, Kosovo a devenit ţara care a furnizat cei mai mulţi combatanţi străini din Statul Islamic (ISIS).
După prăbușirea ISIS, ong-uri locale din diferite regiuni ale Kosovo au publicat diferite rapoarte și mărturii ale unor voluntari kosovari reveniți din Siria, care menționau aportul primit din partea unor cadre MIT pentru a intra mai ușor în Siria. Sursele citate au mai menționat faptul că filiera de recrutare de voluntari din Kosovo continuă și în acest moment, aceștia fiind îndreptați către forțele radicale islamiste susținute de Turcia, precum Harakat Ahrar al-Sham al-Islamiyya și Jaysh al-Islam.
Periodic, experții politici independenți critică dur influența masivă de care se bucură Turcia în Kosovo, avertizând asupra posibilității ca autoritățile de la Priștina să copieze din ce în ce mai mult metodele dure folosite de regimul Erdogan împotriva opozanților politici.
Proteste europene
“Arestarea şi deportarea ulterioară a şase cetăţeni turci care locuiau legal în Kosovo ridică întrebări privind respectarea procesului legal corespunzător. Apărarea statului de drept este un principiu fundamental al Uniunii Europene”, a declarat Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a blocului.
Kocijancic a mai precizat că micul stat Kosovo, “în conformitate cu hotărârea sa de a construi un viitor liber şi democratic”, ca parte a acordului de asociere cu UE, trebuie să arate “respect deplin faţă de statul de drept” şi să promoveze “respectarea universală a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”. “Procedurile arbitrare privind arestarea, detenţia sau exilul sunt împotriva acestor principii”, a afirmat ea.
“În ceea ce priveşte Turcia, deşi înţelegem nevoia de a-i aduce în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de tentativa de lovitură de stat, orice infracţiune sau crimă ar trebui supuse unui proces corespunzător şi normelor internaţionale bine stabilite atunci când se urmăreşte extrădarea”, a afirmat Kocijancic.
“Dreptul fiecărui cetăţean la un proces corect trebuie să fie respectat în totalitate. În calitate de candidată la aderarea în Uniunea Europeană şi de membră a Consiliului Europei, Turcia a fost de acord cu aceste principii”, a adăugat ea.
Gulen, vinovatul de serviciu
De asemenea, Turcia a emis mandat de arestare împotriva clericului musulman Fethullah Gulen şi a altor şapte persoane pentru asasinarea ambasadorului rus în Turcia în 2016, a precizat luni publicaţia Haberturk, cu o zi înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să ajungă în Ankara. Gulen și apropiații săi a negat permanent şi aceste acuzaţii, considerând că actualul președinte turc Erdogan a pus la cale asasinatul.
Andrei Karlov a fost împuşcat mortal de un ofiţer de poliţie aflat în afara programului de lucru în timp ce susţinea un discurs la deschiderea unei expoziţii în Ankara în decembrie 2016. Atacatorul a strigat “Allahu Akbar” şi “Nu uitaţi de Alep!” când a deschis focul, aparent făcând referire la implicarea Rusiei în războiul din Siria. Atacatorul a fost împuşcat mortal de poliţie la faţa locului.
Reamintim că Vladimir Putin a sosit marţi în Turcia pentru o vizită de două zile, întâlnindu-se cu omologii săi turc şi iranian, Recep Tayyip Erdogan şi respectiv Hassan Rohani. Cele trei ţări sunt garanţi ai discuţiilor de pace din Astana, care au dus la crearea unor aşa-numite “zone sigure” în Siria.
Axa strategică Kosovo-Turcia, zgâlțâită de recentele arestări
Axa Priștina-Ankara, amenințată
Premierul din Kosovo, Ramush Haradinaj, a respins criticile care i-au fost aduse de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, referitoare la demiterea ministrului sau de interne si a șefului serviciilor de informații în legatură cu extrădarea a șase cetățeni turci cu legaturi cu scolile susținute de clerical Fetullah Gulen. Haradinaj a spus că liderul de la Ankara nu trebuie să se amestece „în treburile interne din Kosovo, tot așa cum Priștina nu se amestecă în cele ale Ankarei”.
La sfirsitul săptămănii trecute, Erdogan l-a amenințat pe premierul Kosovar „că va plăti” pentru demiterea celor doi înalti funcționari de la Priștina, criticați de premier că ar fi acționat discreționar și fără să-l informeze și că i-au extrădat pe cei șase cetățeni turci. Turcia este unul din principalii susținători ai independenței Kosovo, mediile de afaceri turcești având investiții de miliarde în statul balcanic, considerat unul ditre cele mai sărace din lume.
Organizatii pentru drepturile omului internaționale au criticat decizia de expulzare a celor șase, avind in vedere represiunile la care sunt supuși in Turcia cei care au lucrat în școlile susținute de Gulen. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia rămâne scena unor epurări masive ale opozanților regimului Erdogan
Un tribunal turc a condamnat 25 de jurnalişti la pedepse care ajung până la şapte ani şi jumătate de închisoare, la capătul unuia din numeroasele procese legate de tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Majoritatea persoanelor condamnate au colaborat cu organizații mass-media apropiate de mişcarea predicatorului Fethullah Gülen, acuzat de Ankara că ar fi orchestrat puciul eşuat. Gülen neagă orice implicare în tentativa de răsturnare a guvernului turc.
Printre acuzaţi se numără şi cântăreţul şi jurnalistul Atilla Tas, condamnat la peste trei ani de închisoare, şi jurnalistul Murat Aksoy, condamnat la peste doi ani de detenţie. Cei doi bărbaţi, care vor rămâne în libertate condiţionată în aşteptarea procesului în apel, au fost declaraţi vinovaţi „de sprijinirea unei organizaţii teroriste, fără a fi membri”.
Represiune dură
Regimul de la Ankara, condus cu mână de fier de președintele Recep Tayyip Erdogan, consideră „teroristă” mişcarea lui Fethullah Gülen, care s-a autoexilat în SUA. Atilla Tas şi Murat Aksoy au fost eliberaţi condiţionat la sfârşitul lunii octombrie după ce au stat peste 400 de zile după gratii. Turcia este cu regularitate criticată pentru amploarea represiunii lansate după tentativa de lovitură de stat: peste 50.000 de persoane au fost arestate, iar peste 140.000 au fost demise sau suspendate din posturi.
Turcia ocupă locul 155 din 180 în clasamentul libertăţii presei stabilit de Reporteri fără Frontiere.
de Marcu Viadi | dec. 15, 2014 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile turce, aflate sub comanda partidului de guvernamant AKP si a presedintelui Recep Erdogan, au operat duminica zeci de arestari din randul jurnalistilor considerati de opozitie si apropiati predicatorului islamist moderat, Fethullah Gulen, care traieste in exil pe teritoriul SUA. Printre persoanele retinute se numara Ekrem Dumanli, redactorul sef al ziarului Zaman, si Hidayet Karaca, presedintele grupului de comunicare Samanyolu, ambele fiind apropiate miscarii conduse de Gulen. Operatiunea a fost declansata la doua zile dupa ce pe reteaua sociala Twitter a fost postat un mesaj care anunta o operatiune a politiei impotriva a 150 de ziaristi afiliati miscarii clericului Gulen, exilat in Statele Unite ale Americii. Reuters scrie ca in timpul raidurilor au fost retinute 23 de persoane pe tot cuprinsul Turciei. „Presa libera nu poate fi redusa la tacere”, au strigat mai multi oameni la birourile ziarului Zaman, in timp ce redactorul sef al publicatiei a rostit un discurs prin care i-a sfidat pe politisti, invitandu-i sa-l aresteze.
Raidurile la ziarul Zaman si televiziunea Samanyolu marcheaza o escaladare in lupta lui Erdogan cu fostul aliat Fetullah Gulen, cu care este in conflict deschis de la declansarea unei ample anchete anticoruptie vizand cercul lui Erdogan in urma cu un an „Este o imagine rusinoasa pentru Turcia. Din pacate, in Turcia secolului al XXI-lea, acesta este tratamentul la care este supus un grup media cu zeci de posturi de televiziune si de radio, cu publicatii online si cu reviste”, a declarat presedintele grupului Samanyolu TV, chiar inainte de a fi si el arestat. impreuna cu Karaca, au mai fost retinuti un producator tv, un regizor si mai multi scenaristi.
Reactii internationale
Comentand raidurile, principalul lider al opozitiei, Kemal Kilicdaroglu, a spus ziaristilor ca in prezent „se desfasoara o lovitura impotriva democratiei”. Departamentul de Stat al Statelor Unite a cerut autoritatilor turce sa protejeze libertatea presei si alte valori democratice, ca raspuns la raidurile la mass-media si arestarile efectuate in cadrul unor operatiuni in intreaga tara duminica. Uniunea Europeana a condamnat de asemenea raidurile care au avut loc in Turcia aspiranta la UE. intr-un comunicat in termeni neobisnuit de categorici, ea afirma ca raidurile sunt incompatibile cu libertatea presei si contravin valorilor europene.
de Marcu Viadi | apr. 30, 2014 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Erdogan este gata sa-si elimine orice posibila concurenta din partea clericului Fethullah Gulen, fost aliat politic, in perspectiva alegerilor prezidentiale de anul acesta la care cel mai probabil va candida. Procuratura din Ankara a lansat o ancheta pentru tentativa de lovitura de stat pe numele clericului Fethullah Gulen, stabilit in Statele Unite si acuzat de premierul Recep Tayyip Erdogan ca ar complota impotriva lui, informeaza AFP.
„Exista acuzatii grave, in principal de spionaj. Adeptii lui Fethullah Gulen au creat un stat in stat, reusind sa faca interceptari la cele mai secrete reuniuni guvernamentale”, a explicat ministrul turc al Culturii, Omer Celik, citat de postul NTV. in acest context, Parchetul din Ankara a declansat o ancheta pentru „tentativa de inlaturare a Guvernului Turciei”. Premierul Erdogan a anuntat marti ca Fethullah Gulen, fostul sau aliat devenit adversar, este vizat de o investigatie, cerând extradarea acestuia din Statele Unite.
