Numele lui Putin, folosit geopolitic de Kosovo

, , ,
 
Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele Kosovo, Hashim Thaçi, a afirmat recent că Rusia, aliat tradiţional al Serbiei, a promis să sprijine o eventuală reconciliere între cele două foste teritorii ale fostei Iugoslavii, relatează mass-media de peste Ocean, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Prezent la lucrările cunoscutului think-tank american, Council on Foreign Relations la Washington, președintele kosovar Hashim Thaçi a explicat că a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin, în noiembrie 2018, cu prilejul evenimentelor ce au marcat centenarul încheierii Primului Război Mondial.

Până în acest moment, autoritățile din cele două state au purtat negocieri, oficiale și neoficiale, privind stabilirea unei granițe finale, dar schimburile de teritorii și populații au trezit nemulțumirea mediilor naționaliste care au amenințat cu declanșarea unor proteste violente în cazul încheierii unui acord. Împărțirea resurselor naturale și a obiectivelor energetice, precum hidrocentrala ‘Gazivode’, sunt aprig disputate de cele două părți, ducând la amânarea identificării unei soluții.

Întâlnire franceză

“L-am întrebat foarte direct: ‘Care ar fi reacţia Rusiei dacă Kosovo şi Serbia ajung la un acord?’ Răspunsul său a fost că îl va susţine”, a declarat președintele Republicii Kosovo. “Mi-ar plăcea să-şi ţină cuvântul”, a adăugat el.

Rusia, care deţine drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, are puternice legături culturale, economice, istorice, umanitare şi politice cu Serbia. Statul balcanic nu a recunoscut independenţa proclamată în 2008 de Kosovo şi a reuşit să îi închidă uşa ONU cu sprijinul rus şi chinez.

Vechi de 20 de ani, conflictul diplomatic dintre Serbia şi Kosovo este unul din cele mai periculoase din Europa, pe fondul recentelor escaladări militare din regiune.

Belgradul a pierdut controlul asupra fostei sale provincii după bombardamentele occidentale care au pus capăt războiului dintre forţele sârbe şi gherila separatistă kosovară albaneză (1998-1999, peste 13.000 de morţi).

Eforturi diplomatice

Hashim Thaçi a explicat deja că este foarte aproape de un acord care ar fi de natură să “încheie conflictul secular cu Serbia şi să aducă pacea regiunii întregi”. În acest “acord permanent, cele două părţi se vor recunoaşte reciproc, vor renunţa la orice conflict”, a adăugat preşedintele kosovar.

La rândul său, într-o scrisoare adresată preşedintelui american Donald Trump, şeful statului sârb Aleksandar Vucic i-a cerut acestuia sprijinul pentru găsirea unei soluţii sustenabile şi durabile pentru Kosovo şi l-a invitat pe liderul de la Casa Albă să vină în vizită în Serbia, relata anterior agenția de presă Tanjug. “Nimănui nu-i pasă mai mult să găsescă o soluţie decât ţara mea, deoarece problema Kosovo este o povară grea, în special pentru Serbia şi naţiunea sârbă. Suntem angajaţi pe calea dialogului şi am abordat problema în mod curajos şi realist, gândindu-ne la viitorul nostru în vestul Balcanilor. Ne-am îndeplinit, de asemenea, toate obligaţiile în cadrul acordului de la Bruxelles”, a scris Vucic.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Moștenire istorică

“Însă Serbia nu poate rezolva singură această problemă dificilă. În pofida dorinţei şi a încrederii noastre, tarifele pe care Pristina le-a impus importurilor din Serbia reprezintă o povară şi un obstacol insurmontabil în calea continuării dialogului. Ele nu doar că afectează economia sârbă, ci reprezintă şi o ameninţare pentru viaţa sârbilor din Kosovo-Metohija, ale căror drepturi trebuie să le protejăm şi să le apăram”, a scris el, reiterând că Belgradul este pregătit să continue dialogul imediat ce Pristina va renunţa la această măsură.

Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, care şi-a declarat independenţa în 2008, s-au angajat în 2013 într-un dialog mediat de Uniunea Europeană pentru normalizarea relaţiilor, însă de atunci s-au înregistrat puţine progrese. Discuţiile au fost oprite în noiembrie, atunci când guvernul de la Pristina a aplicat taxe de 100% pe importurile din Serbia şi Bosnia-Herţegovina. Serbia a afirmat că nu va relua dialogul dacă situaţia nu va reveni la normal.

Reamintind alianţa istorică SUA-Serbia, preşedintele Aleksandar Vucic l-a invitat încă o dată pe Trump să devină primul preşedinte american ce efectuează o vizită în Serbia în ultimii aproape 40 de ani.

Putin la Priștina

Anterior, preşedintele Republici Kosovo, Hashim Thaci, l-a invitat pe omologul său rus Vladimir Putin să efectueze o vizită la Pristina, informează RIA Novosti, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Îl invităm să vină (într-o vizită) în Kosovo. Este important să stabilim relaţii bune şi să avem contacte’, a declarat Hashim Thaci într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, pe fondul recentelor declarații dure ale președintelui rus la adresa autorităților de la Priștina.

Diplomație oligarhică

Mass-media de la Priștina a precizat, citând surse guvernamentale kosovare, că președintele Hashim Thaci mizează în acest demers pe sprijinul oligarhului kosovar Behgjet Pacolli, o figură controversată, cu puternice legături de afaceri cu Federația Rusă.
Behgjet Pacolli, patronul Mabetex Group și eroul mai multor episoade politice interne controversate în Kosovo, este cunoscut pentru campania dusă în primii anii de independență ai Republicii Kosovo pentru obținerea recunoașterii din partea comunității internaționale.

Reamintim că posibila îmbunătățire a relațiile dintre Priștina și Moscova a fost grav afectată de decizia din decembrie 2018, când parlamentul de la Pristina a votat pentru crearea unei armate proprii a Kosovo, iar Moscova a calificat demersul ca pe o încălcare flagrantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate.

Președintele rus, Vladimir Putin, înger politic pentru Serbia

Președintele rus, Vladimir Putin, înger politic pentru Serbia

Supărare rusă

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile din Kosovo că au întreprins o serie de provocări, inclusiv prin decizia de a-şi înfiinţa propria armată, o mişcare care a dus la tensionarea relaţiilor cu Serbia care ar fi putut destabiliza regiunea. Putin a mai declarat că este de părere că decizia Kosovo de a-şi înfiinţa propria armată a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe care Vladimir Putin a susţinut-o la Belgrad în urma discuţiilor avute cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în marja recentei vizite efectuate în Serbia.

Formarea unei armate în Kosovo reprezintă un risc privind repetarea unui conflict armat în regiunea Balcanilor, a declarat și Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, relata anterior site-ul agenţiei Tass. „Formarea unor forţe armate în Kosovo reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, riscând repetarea unui conflict armat”, a declarat diplomatul rus. Nebenzia a acuzat Uniunea Europeană pentru „politica iresponsabilă”, afirmând că aceasta a trecut o linie periculoasă.
Anterior, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate. Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.
Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.

Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.

Vizită strategică

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a aflat într-o vizită oficială la Belgrad unde s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, şi a semnat o serie de acorduri şi memorandumuri, subliniind căldura dintre cei doi aliaţi slavi, a informat mass-media regională.
Preşedintele rus Vladimir Putin a beneficiat de o primire demnă de un “superstar”, în vizita sa oficială în Serbia, principalul aliat al Rusiei din Balcani. Peste 100.000 de sârbi ar fi luat parte la primirea grandioasă de care a avut parte Vladimir Putin, conform kurir.rs. Marșul a fost organizat de partidul președintelui Vučić și de organizațiii proruse din Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Republica Kosovo.
Manifestanții s-au strâns încă de dimineaţă pentru a-l însoţi pe preşedintele rus până la Catedrala Sfântul Sava, unul din principalele lăcaşuri de cult ortodoxe din lume, a cărui renovare a fost finanţată parţial de gigantul rus al gazelor Gazprom.

Putin, salvarea Serbiei

Pe lângă legăturile istorice, religioase şi culturale cu “fratele cel mare slav ortodox”, sârbii sunt recunoscători pentru sprijinul oferit de Moscova în problema Kosovo. “Sunt încântat să vizitez Serbia prietenă, soră, să discut despre ce s-a făcut deja şi să conturăm perspectivele cooperării noastre ulterioare”, a comentat Putin, aflat la a patra vizită în fosta republică iugoslavă, relatează mass-media.
Vladimir Putin “este salvarea Serbiei. Uniunea Europeană se destramă, până să ajungem noi acolo nu va mai exista”, a comentat pentru France Presse un general în retragere în vârstă de 66 de ani, Mitar Pekic, instalat în faţa catedralei cu şase ore înainte de sosirea prevăzută a liderului de la Kremlin.
Relaţia ruso-sârbă este “mai mult emoţională decât raţională”, a remarcat la Belgrad analista economică Biljana Stepanovic.

Analistul Branko Radun a declarat că Serbia și Rusia au o apropiere religioasă, istorică și lingvistică și că această primire și recunoștință față de Rusia se datorează ajutorului de care a beneficiat Serbia de-a lungul aanilor din partea Rusiei.

Poziția NATO

O eventuală intervenţie militară sârbă în Kosovo ar genera o confruntare directă cu mii de membri ai Misiunii NATO de menţinere a păcii, inclusiv cu militari americani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Serbia şi Kosovo să evite escaladarea conflictului. „Reiterez apelul adresat Priştinei şi Belgradului de a menţine calmul şi a evita orice declaraţii şi acţiuni care pot conduce la escaladarea tensiunilor”, a spus Jens Stoltenberg.

Alianţa Nord-Atlantică a denunţat decizia Kosovo de a transforma structurile de securitate în armată şi va reanaliza „nivelul angajamentului” în relaţia cu Administraţia de la Priştina, relatează site-ul cotidianului Le Figaro. „Regret că a fost luată această decizie în pofida preocupărilor NATO. Consiliul Nord-Atlantic va fi nevoit să reanalizeze nivelul de angajament al NATO în relaţia cu Forţele de securitate din Kosovo”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
„(…) Considerăm că momentul luării acestei decizii este greşit. Toate părţile trebuie să aibă grijă ca decizia să nu conducă la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Republica Kosovo, unul dintre cele mai sărace state din Europa, și care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008.

Îndemn american

Preşedintele SUA, Donald Trump, a trimis o scrisoare omologului său din Kosovo, Hashim Thaci, în care îl îndeamnă să facă tot ceea ce este posibil pentru a ajunge la un acord cu Serbia, în contextul amplificării tensiunilor între Priştina şi Belgrad după înfiinţarea unei armate naţionale kosovare. “Eşecul de a profita de această oportunitate unică ar fi un regres tragic, deoarece o altă şansă la o pace cuprinzătoare este puţin probabil să apară din nou în curând”, se afirmă în scrisoarea lui Trump, postată recent pe site-ul Administraţiei prezidenţiale de la Priştina.

“Statele Unite au investit foarte mult în succesul (Republicii) Kosovo ca stat independent, suveran”, se mai afirmă în scrisoare.

Casa Albă nu a comentat subiectul, şi nici Ambasada SUA de la Priştina încă nu a reacţionat. Washingtonul rămâne cel mai semnificativ susţinător al statului Kosovo, atât din punct de vedere politic, cât şi financiar.

Relaţiile sârbo-kosovare s-au degradat şi mai mult după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate, Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept “cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.

Entitatea Kosovo, care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008.

Fosta provincie sârbă Kosovo şi-a declarat independenţa la aproape un deceniu după un conflict de doi ani între forţele sârbe şi separatiştii albanezi, în cursul cărora au fost comise numeroase atrocităţi de ambele părţi.

Independenţa fostei provincii sârbe a fost recunoscută de 115 ţări, dintre care 23 dintre cele 28 de state membre ale UE. Cele cinci state membre ale UE care până în acest moment nu au recunoscut independenţa Kosovo sunt Spania, Slovacia, Cipru, Grecia şi România. (M.B.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *