de Isac Mihai | nov. 12, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan, supărat pe SUA
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că SUA nu şi-au îndeplinit pe deplin angajamentele asupra retragerii forţelor kurde în Siria, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Președintele turc a făcut aceste declarații fulminante înainte de a lua avionul spre Washington, unde va avea o întrevedere cu preşedintele american Donald Trump. „Îi voi spune, cu documente în sprijin, că acordul pe care l-am încheiat (asupra Siriei) nu a fost pe deplin respectat”, a spus Erdogan în timpul unei conferinţe de presă pe aeroportul din Ankara, preluată copios de mass-media turcă apropiată regimului.
Acord important
Un acord mijlocit în data de 17 octombrie de vicepreşedintele american Mike Pence în timpul vizitei sale la Ankara a deschis calea spre oprirea ofensivei turce lansate la 9 octombrie în nord-estul Siriei pentru a alunga miliţia kurdă Unităţile de Apărare a Poporului (YPG), aliată a Washingtonului în lupta împotriva ISIS. Acest acord prevede retragerea YPG de la frontiera turcă şi înfiinţarea unei zone de securitate de 32 de kilometri lăţime de-a lungul frontierei cu Turcia pe teritoriul sirian.
Turcia şi-a lansat operaţiunea după ce Trump a anunţat retragerea trupelor americane desfăşurate în această zonă, ceea ce a fost interpretat drept undă verde dată Ankarei. Acest anunţ a intervenit în urma unei convorbiri telefonice între Donald Trump şi Recep Tayyip Erdogan.
Critici dure
Puternic criticat, inclusiv în propria tabără, Trump a înăsprit ulterior tonul şi a autorizat sancţiuni împotriva Turciei, care au fost ridicate după ce Ankara şi-a suspendat ofensiva în Siria.
Conform unui acord separat încheiat la 22 octombrie între Erdogan şi omologul său rus Vladimir Putin, Moscova s-a angajat să alunge YPG din alte sectoare din nord-estul Siriei, în coordonare cu armata siriană, şi să înfiinţeze patrule comune cu armata turcă pe teritoriul sirian.
„Din nefericire, până acum nu este posibil să se spună că grupările teroriste s-au retras din regiune. Nici Rusia, nici SUA nu au fost în măsură să facă să plece grupările teroriste conform calendarului convenit”, a mai afirmat Erdogan. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Vladimir Putin și Donald Trump, o posibilă întrevedere la Osaka
În pofida declarațiilor publice, Washingtonul nu a trimis, deocamdată, semnale clare privind posibilitatea, formatul și data unei întâlniri între liderii Statelor Unite și Rusiei, în marja summitului G20, de la Osaka, a declarat pentru presa de la Moscova viceministrul rus al afacerilor externe, Serghei Riabkov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dacă Moscova nu va primi nimic concret, un contact ar putea avea loc, ipotetic vorbind, dar, mai degrabă ”în picioare”, a mai declarat acesta pentru RIA Novosti.
Incertitudine diplomatică
„Mă voi întâlni cu Putin la G20”, a spus Trump de la Casa Albă, după ce l-a primit pe preşedintele polonez Andrzej Duda. „Mă voi întâlni cu preşedintele (chinez) Xi la G20. Mă voi întâlni cu mulţi lideri”, a adăugat președintele SUA.
Anterior, și consilierul președintelui american pe probleme de securitate națională, John Bolton, a afirmat că Donald Trump speră să-i întâlnească la Osaka pe președintele Vladimir Putin și pe liderul chinez, Xi Jinping.
”Nu vedem nici un fel de semnale concrete cu excepția celor se, periodic, spun responsabilii americani. Dar, de regulă, contacte de acest nivel nu se pregătesc prin schimburi de comentarii verbale făcute într-un stil destul de lejer. Aici se impune o anumită muncă diplomatică, anumite condiții”, a explicat Riabkov, comentând afirmația lui Bolton.
La rândul său, consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov a declarat recent că ideea privind posibilitatea unei întâlniri între preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin, respectiv Donald Trump, în marja summitului G20 de la Osaka (Japonia) luna aceasta este incertă şi nu au existat discuţii bilaterale despre detaliile unei astfel de întrevederi pentru moment, a declarat marţi consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov.
„Ideea unei posibile întâlniri între Putin şi Trump la Osaka în marja G20 (28-29 iunie) se află în aer; după ce a lansat această idee, partea americană nu a concretizat-o în niciun fel şi nici nu am discutat prin vreun canal elemente importante precum locul, timpul, ordinea de zi”, a afirmat Uşakov, preluat de TASS şi RIA Novosti.
SUA, amenințate de un război comercial cu Beijingul
Reduta chinezească
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni, în plin război comercial cu China, că are ‘prevăzută’ o întâlnire cu preşedintele Xi cu ocazia summitului G20. Într-un interviu pentru postul CNBC, Trump s-a declarat pregătit să impună noi taxe vamale punitive asupra unor produse chineze dacă Xi Jinping nu va accepta în cele din urmă o întrevedere.
China a evitat să confirme marţi dacă preşedintele Xi Jinping va avea o întrevedere tete-a-tete cu omologul său american Donald Trump cu ocazia summitului G20 ce va avea loc pe 28 şi 29 iunie la Osaka, în Japonia.
‘Recent, Statele Unite şi-au exprimat în mai multe rânduri speranţa unei întâlniri între şefii de stat chinez şi american în cursul summitului G20’, a declarat marţi Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing. ‘Dacă vom avea informaţii pe acest subiect, le vom face publice la momentul oprtun’, a adăugat el, într-un briefing de presă.
O întrevedere între Trump şi Xi ar marca o cotitură în războiul comercial americano-chinez ce zguduie pieţele financiare şi suscită îngrijorări tot mai mari în privinţa economiei mondiale.
Război comercial
Donald Trump afirmă că vrea să reducă uriaşul deficit comercial al Statele Unite în relaţia cu China, iar pentru aceasta urmăreşte să obţină din partea Beijingului o serie de angajamente legate de respectarea proprietăţii intelectuale, încetarea transferurilor forţate de tehnologie sau renunţarea la subvenţiile acordate companiilor de stat.
În ce-l priveşte, Beijingul a declarat că doreşte să continue negocierile, dar refuză să facă acest lucru sub presiunea sau la intimidarea Washingtonului.
‘China nu vrea un război comercial. Dacă Statele Unite sunt dispuse să negocieze pe picior de egalitate, atunci uşa noastră rămâne larg deschisă’, a subliniat Geng Shuang. ‘Dacă Statele Unite persistă în escaladarea fricţiunilor comerciale, vom răspunde cu hotărâre şi ne vom bate până la capăt’, a avertizat oficialul de la Beijing. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 31, 2019 | Analize, Orientul Mijlociu, Principal, UE, Uncategorized @ro
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
Premierul Viorica Dăncilă, preşedintele interimar al PSD, a declarat că decizia mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „După cum ştiţi, eu mi-am exprimat public decizia. Decizia aparţine preşedintelui României. Ştiţi foarte bine că mutarea unei ambasade este decisă de către preşedintele României. Părerea mea este că trebuie să existe o decizie politică. Eu am declarat în SUA, la Washington, mi-am spus punctul meu de vedere, dar dacă vă uitaţi pe declaraţia de atunci, am spus, în consens, şi cu respectarea prevederilor constituţionale. Eu mi-am spus punctul meu de vedere „, a declarat Dăncilă, marţi seara, la finalul şedinţei CExN al PSD, întrebată care este decizia Guvernului în acest moment privind mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.
Post vacant
Fiind întrebată despre numirea unui ambasador al României în Israel, premierul de la București a precizat: „După data de 21 martie 2018, am trimis prima propunere către domnul preşedinte Iohannis privind numirea unui ambasador în Israel, nu am trimis numai Israel, am trimis mai multe ţări, cred Canada, nu mai îmi amintesc exact care dintre aceste ţări”.
„Nu am primit un răspuns. Am considerat că este nevoie de o a doua propunere, am trimis şi a doua propunere, nu am primit un răspuns. Aş fi vrut să primesc un răspuns, poate nu e persoana potrivită, poate mai trebuie să facem o propunere, dar trebuie să avem un răspuns în ceea ce priveşte acordul sau că nu este de acord cu această nominalizare. Eu consider că trebuie să avem un acord din partea domnului preşedinte şi pentru Israel şi pentru Bruxelles, pentru că noi nu avem ambasador la Bruxelles încă, am făcut o nominalizare, nominalizarea este Andreea Păstârnac, a fost audiată în comisiile din Parlament, dar încă nu avem aprobarea domnului preşedinte. Deci, eu consider că trebuie să tratăm cu foarte multă responsabilitate şi acest aspect”, a mai declarat Dăncilă.
Sprijin diplomatic românesc
Anterior, autoritățile de la București au anunțat că sunt pregătite să găzduiască o reuniune diplomatică internațională menită să ducă la restartarea negocierilor între autoritățile de la Ierusalim și cele palestiniene, în marja mandatului României, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţiei Președinția Consiliului UE. Negocierile în acest sens sunt încă în desfășurare, consultări având loc în mai multe capitale europene. Dezvăluirile au venit la scurt timp după ce premierul român Viorica Dăncilă a efectuat o vizită de lucru în Israel, unde a avut întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni.
Menționăm că relațiile oficiale dintre cele două părți sunt înghețate în urma intesificării acțiunilor cu caracter terorist ale grupărilor palestiniene împotriva cetățenilor israelieni, precum și a refuzului liderilor arabi de a accepta mutarea ambasadelor mai multor state europene și americane, inclusiv Statele Unite, la Ierusalim, invocând diferite tratate internaționale, argumente respinse categoric de partea israeliană.
România, prieten adevărat
Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat anterior că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.
Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.
Presedintele-israelian-Rueven-Rivli-a-primit-o-pe-Viocica-Dancila-premierul-roman
Mutarea Ambasadei României, subiect controversat
Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Conflict politic
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Răspuns prezidențial
Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Plângeri penale
Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.
Netanyahu, anulat de două ori
În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | mart. 1, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri
Sistemele HIMARS, dorite de Polonia
Polonia va aloca 185 de miliarde de zloţi (44 de miliarde euro) pentru modernizarea armatei până în anul 2026, în principal pentru modernizarea avioanelor şi elicopterelor militare, precum şi a submarinelor, anunţă ministrul Justiţiei, Mariusz Blaszczak, citat de site-ul cotidianului Le Figaro, preluat de mass-media de la București. Noi capabilităţi militare urmează să fie instalate în principal în estul Poloniei, pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, pentru descurajarea Rusiei.
Patriot pentru Polonia
„Este vorba de o direcţie, de o bază de plecare pentru dezvoltare”, a declarat Mariusz Blaszczak, citat de mass-media de peste Ocean. Printre achiziţiile prioritare ministrul a enumerat 32 de avioane militare noi, pentru înlocuirea flotelor de aparate MiG29 şi Su22, precum şi submarine, elicoptere şi sisteme sol-aer.
La jumătatea lunii februarie 2019, Polonia şi Statele Unite au semnat un contract în valoare de 414 milioane de dolari (365 de milioane euro) pentru achiziţionarea a 20 de sisteme de rachete mobile HIMARS. În martie 2018, Polonia a achiziţionat un sistem balistic american Patriot, în cadrul unui contract de 4,75 miliarde de dolari (3,8 miliarde de euro).
Fort Trump
În septembrie 2018, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, preciza că studiază „foarte serios” posibilitatea de a stabili o bază militară americană în Polonia. „Analizăm foarte serios această posibilitate”, a declarat Donald Trump primindu-l în Biroul Oval pe omologul său polonez, Andrzej Duda.
„Polonia este dispusă să contribuie semnificativ pentru ca Statele Unite să aibă o prezenţă în Polonia”, a adăugat el. „Dacă sunt dispuşi să facă asta, vom vorbi cu siguranţă despre acest lucru”, a mai spus liderul de la Casa Albă.
În cursul unei conferinţe de presă comune, preşedintele polonez l-a îndemnat pe Donald Trump „să desfăşoare mai mulţi soldaţi americani în Polonia”. „Sper că veţi lua decizia de a desfăşura mai multe unităţi şi echipament. Mi-ar plăcea să văd o bază americană permanentă în Polonia”, a adăugat el, sugerând să fie numită „Fort Trump”.
O astfel de iniţiativă, dacă se va concretiza, ar putea produce iritare în rândul NATO, din care Polonia face parte, dar şi să agraveze puternicele tensiuni dintre Occident şi Rusia. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 1, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a denunţat perspectiva de a fi inculpat pentru corupţie, calificând-o drept o ”vânătoare de vrăjitoare” şi un plan al adversarilor săi de a înlătura de la putere guvernul său de dreapta, informează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Netanyahu a declarat că este ţinta unei campanii de calomnie fără precedent şi a dat asigurări că în final nu va rămâne nimic din toate aceste acuzaţii împotriva lui.
Atac politic
„Stânga ştie perfect că nu poate să ne învingă la urne şi atunci, de trei ani, ea duce o vânătoare de vrăjitoare fără precedent pentru a da jos guvernul de dreapta pe care îl conduc şi a instala în locul lui guvernul stângist al lui Lapid şi Gantz”, a spus el. Premierul israelian a afirmat, de asemenea, că intenţionează să rămână în funcţia de premier „mulţi ani de acum încolo”.
Benny Gantz, fost şef al Statului Major al armatei, şi centristul Yair Lapid au anunţat săptămâna trecută că au format o alianţă în scopul câştigării alegerilor legislative anticipate din 9 aprilie şi că, în caz de victorie, vor asigura împreună, prin rotaţie, funcţia de premier.
Benjamin Netanyahu a făcut aceste declaraţii într-o intervenţie televizată, după ce a fost informat că procurorul general al Israelului intenţionează să-l pună sub acuzare pentru corupţie, fraudă şi abuz de încredere.
Ofensivă juridică
Ministerul Justiţiei a comunicat că procurorul general Avichai Mandelbilt l-a informat pe premier despre decizia sa, care nu este definitivă, şi despre posibilitatea de a da explicaţii înainte de demersul oficial. Inculparea efectivă depinde de rezultatul unei audieri, care va avea loc probabil după alegerile generale din 9 aprilie. Netanyahu va avea ocazia să îl convingă pe procurorul general să nu îl trimită în faţa instanţei, în trei dosare de corupţie, care includ acuzaţii de mită, fraude şi abuz de încredere.
Printre altele, în „dosarul 4000” – nume de cod dat de anchetatori – este vorba despre asigurarea unei imagini favorabile a lui Netanyahu pe site-ul de ştiri Walla, în schimbul unor favoruri din partea guvernului care este posibil să fi adus grupului de telecomunicaţii Bezeq sute de milioane de dolari.
Alegeri strategice
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 69 de ani, încearcă să obţină al patrulea mandat de prim-ministru, după 13 ani la putere. El a negat deja toate acuzaţiile, iar partidul său, Likud (de dreapta) a acuzat „persecuţia politică”.
Deşi era aşteptată de câteva săptămâni, confirmarea intenţiei procurorului general cu numai 40 de zile înainte de alegerile anticipate poate influenţa în mod decisiv rezultatul votului, apreciază agenţiile internaţionale de presă.
Sprijin american
Premierul israelian Benjamin Netanyahu este „dur, inteligent, puternic”, a declarat preşedintele american Donald Trump, în marja summit-ului de la Hanoi, relatează AFP, citată de KARADENIZ PRESS. „Pot să spun că el (Benjamin Netanyahu – n.r.) a făcut o treabă excelentă în calitate de premier” al Israelului, a spus liderul de la Casa Albă.
Afirmaţiile preşedintelui Donald Trump la Hanoi vin la câteva zile după prezentarea, cu uşile închise, de către Jared Kushner, ginere şi consilier al preşedintelui SUA, a extrem de aşteptatei propuneri de pace americane pentru Orientul Mijlociu. Aceasta urmează să fie prezentată oficial după alegerile din Israel.
„Toată viaţa mea am auzit spunându-se că cel mai dur dintre toate acordurile, atunci când se vorbea de acorduri dificile, ar fi menţinerea păcii între Israel şi palestinieni”, a spus Donald Trump la Hanoi. „Ei spun că este un acord imposibil. Mi-ar plăcea să îl obţin. Vom vedea ce se va întâmpla”, a adăugat el. (M.B.)
