de Isac Mihai | apr. 30, 2020 | Asia Centrală, Știri
Trump, supărat pe China
Preşedintele american Donald Trump a declarat că, în opinia sa, modul în care China gestionează criza provocată de noul coronavirus este o dovadă că Beijingul ”va face tot posibilul” pentru a-l face să piardă alegerile prezidenţiale din luna noiembrie 2020, relatează mass-media americană, citând Reuters, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă britanice în Biroul Oval, Trump a spus că analizează diferite opţiuni în ceea ce priveşte consecinţele pentru China în legătură cu COVID-19. ”Eu pot face multe”, a declarat liderul american.
Zeci de mii de morți
El consideră China vinovată pentru pandemia care a cauzat deja moartea a cel puţin 60.000 de persoane în SUA şi a aruncat economia americană într-o recesiune profundă, afectându-i speranţele în obţinerea unui nou mandat de patru ani la Casa Albă, notează Reuters.
Acuzat deseori că nu a acţionat suficient de timpuriu pentru a pregăti SUA în faţa răspândirii virusului SARS-CoV-2, Donald Trump a accentuat că el crede că Beijingul ar fi trebuit să fie mai activ în a informa restul lumii despre noul coronavirus.
Întrebat dacă ia în calcul utilizarea tarifelor ca mijloc coercitiv contra Chinei, liderul american a răspuns: ”Sunt multe lucruri pe care le pot face. Analizăm ce s-a întâmplat”. ”China va face tot ceea ce poate pentru ca eu să pierd această cursă”, a mai declarat Trump, adăugând că Beijingul vrea ca Joe Biden, contracandidatul său democrat, să câştige scrutinul prezidenţial din această toamnă pentru a se reduce presiunea pusă pe China de actualul lider de la Casa Albă în legătură cu comerţul şi cu alte subiecte.
”Chinezii folosesc constant relaţiile publice pentru a încerca să pară că sunt nevinovaţi”, a spus Donald Trump referitor la oficialii chinezi. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 21, 2020 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Premierul interimar de la Priștina, Albin Kurti, l-a acuzat luni pe Richard Grenell, unul dintre cei mai importanți oficiali din administrația Trump, că a organizat căderea, în martie, a guvernului de coaliţie alcătuit cu două luni înainte în această ţară din Balcani, pentru a deschide calea semnării unui controversat acord cu Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Albin Kurti, liderul Vetëvendosje, partid politic cunoscut pentru atacurile la adresa liderilor UE și SUA, acuzați că ar trata Republica Kosovo ca o colonie, a declarat că Richard Grenell a exercitat o puternică „presiune” asupra partenerului său din cadrul coaliţiei pentru a-l determina să o părăsească, aruncând Kosovo într-o criză politică.
Joaca de-a coaliția
Vetëvendosje a câștigat alegerile parlamentare din 2019, formând cel mai important grup de deputați din parlamentul unicameral de la Priștina. Guvernul de coaliție condus de Albin Kurti a durat doar câteva săptămâni, pe fondul rivalității politice dintre acesta și preșdintele Hashim Thaçi.
În data de 18 martie 2020, Kurti l-a concediat pe ministrul de Interne, Agim Veliu (unul din liderii Ligii Democratice din Kosovo, membru al coaliției guvernamentale), datorită sprijinului public pentru declararea stării de urgență ca parte a strategiei de gestionare a pandemiei COVID-19 pe teritoriul statului balcanic. Această decizie ar fi determinat transferarea tuturor atribuțiilor de conducere către Consiliul de Securitate al Republicii Kosovo, condus de președintele Hashim Thaçi (liderul de facto al Partidului Democratic din Kosovo). Liga Democratică din Kosovo a retaliat prin depunerea unei moțiuni de cenzură, votată în data de 25 martie 2020 de către 82 de deputați kosovari, coaliție informală formată din membrii ai Ligii Democratice din Kosovo (LDK), Partidului Democratic din Kosovo (PDK) și unele formațiuni ale minorităților naționale.
Acuzații dure
Albin Kurti a declarat, în cadrul unei videoconferinţe cu presa străină acreditată la Pristina, că emisarul american, însărcinat anul trecut de preşedintele SUA, Donald Trump, cu delicatul dosar al relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, devenită stat independent, a fost „implicat direct” în răsturnarea guvernului pentru că dorea să ajungă la un acord între cele două ţări, ce ar fi dus la modificarea frontierelor. „Guvernul condus de mine a fost răsturnat doar pentru că ambasadorul Grenell este grăbit să semneze un acord cu Serbia, despre care cred că este foarte dăunător fiindcă include un schimb de teritorii”, a declarat premierul interimar de la Priștina.
Înaltul oficial a acuzat SUA și UE că s-au folosit de pandemie pentru a forța demiterea guvernului său cu scopul venirii la putere a unei coaliții care va sprijini schimbul de teritorii cu Serbia. Noua coaliție ar urma să fie formată din PDK și LDK, surse politice de la Priștina confirmând demararea negocierilor între cele două formațiuni.
Premierul interimar Albin Kurti, îngrijorat de planurile administrației Trump în regiune
Dezmințiri americane
Emisarul SUA a dezmințit imediat acuzațiile premierului interimar kosovar. Pe Twitter, diplomatul a răspuns că „nu a avut loc absolut nicio discuţie despre schimbul de teritorii şi acest lucru nu a fost niciodată evocat de cineva în prezenţa mea”.
Acuzațiile liderului Vetëvendosje sunt cu atât mai grave cu cât preşedintele Statelor Unite l-a numit la sfârşitul lui februarie pe Richard Grenell, atunci ambasador în Germania, în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI). Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia.
Surse diplomatice americane, citate de mass-media regională, au declarat că Donald Trump dorește semnarea unui acord de pace între Priștina și Belgrad până la sfârșitul lunii august 2020, pentru a prezenta rezultatul drept un succes al administrației sale în vederea alegerilor prezidențiale din acest an din SUA.
Lupte politice
Premierul kosovar şi susţinătorii săi afirmă că sunt victime ale manevrelor preşedintelui Hashim Thaci, un fost luptător de gherilă şi figură centrală a vieţii politice din Kosovo după încheierea războiului de independenţă (1998-1999).
Legislativele din octombrie 2019 au marcat înfrângerea foştilor luptători separatişti din PDK, dar mandatul preşedintelui Thaci, liderul de facto al acestora, se încheie abia în 2021.
Albin Kurti l-a acuzat pe şeful statului kosovar că instigat la o criză politică pentru a-şi păstra controlul asupra vieţii politice şi a finaliza proiectul, sprijinit de SUA, a unui schimb de teritorii cu Serbia care să implice regiunile majoritar sârbești din nordul Republicii Kosovo. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 20, 2019 | Știri, Ucraina
Zelenski, obosit de scandalul Burisma
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat „obosit” de scandalul legat de presiunile pe care le-ar fi exercitat asupra sa administraţia preşedintelui american Donald Trump, vizat în prezent de o procedură de destituire pornită de la aceste acuzații, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Întrebat dacă ar lansa, la solicitarea lui Trump, o anchetă asupra companiei ucrainene Burisma, cu care a colaborat fiul lui Joe Biden, rivalul democrat al liderului de la Casa Albă, Zelenski a replicat: „Toată lumea din Ucraina e aşa obosită de Burisma”. „Avem ţara noastră, independenţa noastră, propriile noastre probleme”, a subliniat șeful statului, în finalul unei conferinţe de presă cu premierul ceh Andrej Babis.
Relaţiile dintre Zelenski şi Casa Albă sunt în centrul unei furtuni politice la Washington, care a dus la declanşarea unei proceduri de destituire împotriva lui Trump.
Democraţii îl acuză pe preşedinte că a abuzat de putere în scopuri politice proprii, condiţionând un ajutor militar de circa 400 de milioane de dolari către Ucraina de deschiderea de către Kiev a unei anchete vizându-l pe fiul lui Joe Biden, Hunter Biden, mai exact activităţile acestuia în perioada când s-a aflat în consiliul de supraveghere al companiei de gaz Burisma, între 2014 şi 2019. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 20, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri
Cosmosul, noul câmp de bătălie Putin-Trump
NATO îşi extinde ”aria de acţiune” în spaţiul cosmic, care devine al cincilea domeniu operaţional, după sol, apă, aer şi mai recent ciberspaţiu, au declarat surse NATO, citate de mass-media occidentală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Spaţiul este esenţial pentru capacităţile de apărare şi descurajare ale Alianţei, pentru avertizarea timpurie şi navigaţie”, a explicat marţi la Bruxelles secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte ca reprezentanţii celor 29 de aliaţi să-şi dea acordul asupra acestei extinderi.
Circa jumătate dintre cei 2000 de sateliţi de pe orbita terestră aparţin statelor membre ale NATO, a menţionat Stoltenberg. El a dat asigurări că Alianţa „nu intenţionează să trimită arme în spaţiu” şi că noul pas va respecta legislaţia internaţională.
Atac spațial
Ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, a atenţionat însă, tot marţi, că un atac asupra unui satelit aparţinând unui stat membru al Alianţei ar putea constitui „o provocare la care va trebui să se răspundă”.
Articolul 5 al tratatului NATO prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaţilor, cu toate că a fost transpus în practică doar o dată, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA.
Or, cu toate că un atac asupra unui satelit nu ar echivala – susţine Hutchison – cu invadarea unei ţări, o incursiune împotriva unei reţele de comunicaţii poate duce la un conflict. „Cu siguranţă, va fi o problemă care trebuie analizată în viitor”, a spus ambasadoarea americană, insistând totuşi că scopul includerii spaţiului cosmic între domeniile de operaţiuni ale NATO se limitează la descurajare şi apărare.
Summit cu năbădăi
Decizia NATO vine în contextul apropiatului summit londonez al Alianței de la începutul lunii decembrie și a deciziei din august a preşedintelui american Donald Trump privind lansarea Comandamentului Spaţial al Statelor Unite. Prin adoptarea Space Policy Directive, noua divizie din cadrul Departamentului american al apărării va sta la baza înfiinţării unei forţe militare spaţiale, ca al şaselea corp al forţelor militare ale SUA.
NATO a adoptat la finele lunii iunie a.c. prima sa politică spaţială în vederea coordonării eforturilor aliate de contracarare a provocărilor apărute în spaţiu, anunţându-se atunci că mai târziu în cursul anului NATO ar putea adăuga spaţiul pe lista sa de domenii operaţionale, alături de domeniile terestru, maritim, aerian şi de cel cibernetic, care a fost adăugat în 2016. Aceasta va permite Alianţei să aloce resurse suplimentare şi să trateze atacurile spaţiale similar celorlalte domenii.
China are un program spațial ambițios
China, noua problemă spațială a NATO?
Decizia NATO, care va fi consolidată de alte acțiuni la summitul liderilor din 3-4 decembrie de la Londra la care este aşteptat şi Trump, va recunoaşte oficial că pot fi duse războaie şi în spaţiul cosmic şi că nu există doar confruntări terestre, aeriene, maritime sau cibernetice. „Există un acord conform căruia spaţiul cosmic ar trebui declarat domeniu, iar summitul de la Londra este cel mai bun loc de a oficializa acest lucru”, a declarat anterior un înalt diplomat al NATO implicat în pregătirea documentației, care a atras totuşi atenţia că munca tehnică este încă în desfăşurare.
Diplomaţii NATO neagă că Alianţa ar fi pe picior de război în spaţiul cosmic, dar spun că a-l declara pe acesta ca fiind un domeniu ar declanşa o dezbatere în jurul ideii dacă NATO ar trebui în cele din urmă să folosească arme spaţiale care pot doborî rachete inamice sau sisteme de apărare aeriană sau care pot distruge sateliţi.
Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare ar putea ajuta la a-l convinge pe Trump că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, au precizat diplomaţii.
Deşi ţările membre NATO deţin în prezent 65% din sateliţii din spaţiu, China ia în considerare dezvoltarea de constelaţii masive de sateliţi comerciali care pot oferi servicii variind de la internet de mare viteză pentru avioane până la urmărire de rachete şi de forţe armate la sol.
China dezvoltă arme pe care le poate folosi pe orbită şi a devenit anul trecut prima ţară care a ajuns pe partea îndepărtată a Lunii.
Riposta rusă
Federația Rusă, fost partener strategic al NATO, este de asemenea o forţă în spaţiu şi una dintre puţinele ţări care pot lansa sateliţi pe orbită.
„Poate să existe un război exclusiv în spaţiu, însă cine controlează spaţiul controlează şi ce se întâmplă pe uscat, pe mare şi în aer”, a spus Jamie Shea, fost înalt oficial al NATO, în prezent analist la think-tank-ul Friends of Europe de la Bruxelles. „Dacă nu controlezi spaţiul, nu controlezi nici celelalte domenii”, a mai afirmat el.
Anterior, autoritățile de la Moscova au amenințat că Rusia va fi nevoită să ia măsuri reciproce şi asimetrice în replică la posibilele ameninţări ce rezultă din intenţiile SUA de a folosi spaţiul cosmic în scopuri militare.
Potrivit şefului Statului Major General al Forţelor Armate Ruse, Valeri Gherasimov, intenţiile SUA de a folosi spaţiul cosmic în scopuri militare, în particular decizia de a forma o Forţă Spaţială, creează premisele militarizării spaţiului cosmic. „Toate aceste acţiuni ar putea duce la o agravare semnificativă a situaţiei militare şi politice, iar Rusia va trebui să răspundă emergenţei ameninţărilor militare cu măsuri similare şi asimetrice”, a declarat Gherasimov, citat de grupul media rus Sputnik, controlat de Kremlin, la o conferinţă privind strategia apărării. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 15, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Relațiile SUA-Ucraina, zguduite de scandalul Burisma
Noul procuror general al Ucrainei a anunțat că va fi demis procurorul care conducerea ancheta legată de firma energetică Burisma, de care este legată și activitatea lui Hunter Biden în Ucraina (în timp ce tatăl său era vicepreședintele Statelor Unite), relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursele citate au mai precizat că motivul oficial este neprezentarea procurorului de caz Konstantin Kulik la un test de integritate pe care trebuie să-l treacă toți angajații procuraturii.
Procurorul general a mai declarat postului de televiziune Current Times că această decizie nu are nici o legătură cu Burisma sau cu familia Biden și că nu se simte „presat în această investigație nici de președinție, nici de vreo parte străină”,
Trump anchetat
La Washington, în Camera Reprezentanților s-a deschis ancheta publică în vederea suspendării din funcție a președintelui Donald Trump, în legătură cu dosarul ucrainean.
Trump este acuzat că ar fi blocat un ajutor militar important pentru Ucraina (care era deja aprobat de Congres) și ar fi condiționat o întâlnire la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski de deschiderea unei anchete oficiale în Ucraina privind activitatea fostului vicepreședinte democrat Joe Biden și a fiului acestuia Hunter în Ucraina.
Biden este unul din principalii contracandidați ai lui Trump pentru președinție iar până acum nu există nici un indiciu că Biden sau fiul său ar fi comis vreo ilegalitate în Ucraina.
La baza dosarului ucrainean din Statele Unite se află o discuție telefonică din iulie între Trump și Zelenski. Donald Trump susține că nu a greșit cu nimic iar strategia de apărare a republicanilor este că președintele oricum nu a comis nici o ilegalitate care să justifice suspendarea din funcție.
Joe Biden, 600 de mii anual
Trump riscă să-și piardă funcția cu mult timp înainte de scrutinul prezidențial din noiembrie 2020, fiind acuzat că-și sabotează principalul contracandidat prin căutarea unor informații compromițătoare tocmai în Ucraina. Fiul lui Joe Biden ar fi luat, în calitate de consilier și membru al Consiliului de Administrație la firma Burisma Holdings, 600.000 de dolari anual din partea mogulului Mikola Zlocevski, anchetat pentru fapte de corupție și fugit la un moment dat din țară.
Hunter Biden a figurat drept angajat pe postul de consilier la firmele lui Zlocevski, în perioada 2014-2019, timp în care s-ar fi ales cu 3 milioane de dolari.
Mai nou, conform declarației făcute la postul american de televiziune Fox News, apropiat de președintele Trump, avocatul acestuia, Rudolph Giuliani, a lăsat de înțeles că fiul lui Biden e implicat în afaceri ilegale și în România. Asta după ce „New York Times” titrase, în luna mai a acestui an, că Hunter Biden a fost consilier pe probleme de afaceri la firmele lui Puiu Popoviciu.
Portret de oligarh
Mikola Zlocevski ocupa în 2015 ocupa locul 24 în topul bogaților din Ucraina, cu o avere de 178 de milioane de dolari. În 2019 figurează cu o avere de peste 900 de milioane de dolari.
Oligarhul a plecat din Ucraina în 2014, după ce a fost anchetat de Parchetul Anticorupție pentru abuz în serviciu. În calitate de ministru al Protecției Mediului și Resurselor Naturale, a acordat licențe pentru transportul de gaz numai firmelor sale, fără licitație. În 2017, Burisma Holdings s-a ales cu un miliard de metri cubi de gaz, subminând concurența.
Zlocevski controlează firma Burisma Holdings printr-o serie de societăți off-shore înființate în Cipru și l-a angajat pe Hunter Biden pentru a reface imaginea conglomeratului său acuzat de acte de corupție. Acesta și-a dezvoltat imperiul din domeniul gazelor datorită apropierii de fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici.
Pavăză politică
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că prin angajarea lui Hunter Biden, oligarhul ucrainean a exercitat presiuni asupra vicepreședintelui SUA de a interveni pentru încetarea anchetei penale împotriva sa. În 2016, președintele Petro Poroșenko l-a demis, în urma votului din Rada Supremă pe procurorul ce s-a ocupat de caz, Viktor Șokin.
În luna octombrie 2019, în urma presiunilor societății civile și a unor parteneri internaționali ai noii puteri de la Kiev, procuratura ucraineană a anunţat că verifică dosarele clasate privind grupul Burisma, din domeniul gazelor, care a avut la un moment dat legături cu Hunter Biden, fiul fostului vicepreşedinte american Joe Biden.
Procurorul Ruslan Riaboşapka a declarat presei că este vorba de un audit în care ar putea fi implicaţi Mikola Zlocevski, cofondator şi fost director al Burisma, şi omul de afaceri ucrainean Serghei Kurcenko, însă cele aproximativ 15 dosare verificate nu par să se refere şi la Hunter Biden, care a făcut parte în 2014 din consiliul de administraţie al firmei, iar în perioada 2014-2019 din consiliul de supraveghere. Magistratul a insistat că decizia de a verifica dacă s-a procedat legal în anchete nu a fost luată în urma unor presiuni. „Niciun politician străin sau ucrainean nu mi-a telefonat şi nu a încercat să îmi influenţeze deciziile”, a mai declarat el. (N.G./Daniyar Nauryz)
