„Akademik Lomonosov”, prima centrala nucleara plutitoare din lume
„Akademik Lomonosov”, prima nava-centrala din lume, ar putea fi lansata la apa in trei ani, curentul electric general fiind suficient pentru nevoile a 200.000 de oameni, relateaza mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRSS. Energie electrica, termina si apa potabila, acestea sunt „produsele” pe care le va oferi prima nava-centrala nucleara din lume, care va fi construita pana in 2016, pentru a putea fi expusa la International Naval Show care va avea loc la St. Peterburg.
„Akademik Lomonosov”, care va fi folosita in regiunea siberiana Kamcheatka, este prima nava dintr-o flota de mici dimensiuni care va deservi orasele indepartate de pe teritoriul Federatiei Ruse. Prima ambarcatiune va cantari 21.500 de tone, va avea un echipaj de 69 de persoane, dar nu va avea sistem de autopropulsie, singura modalitate de deplasare catre destinatie fiind tractarea.
Interes international
Folosindu-se de doua reactoare KLT-40 modificate, Akademik Lomonosov va putea alimenta asezari cu populatii de pana la 200.000 de locuitori. Cele doua reactoare, livrate in anul 2009, pot dezvolta 70 de MW de energie electrica sau 300 de MW de energie termica. De asemenea, nava-centrala poate produce 240.000 de metri cubi de apa potabila zilnic.
Conform unor surse oficiale, pana in acest moment, autoritati si investitori din aproximativ 18 tari si-au exprimat interesul pentru o astfel de tehnologie, printre care Canada, India, China, Indonezia, Argentina, Chile si Brazilia.
Colonizarea economica chineza poate provoaca tulburari in Kirghizstan
Premierul kârgâz, Jantor Satîbaldiev, a dispus începerea negocierilor cu compania chineză Tebian Electric Apparatus Stock Co (TBEA) pentru modernizarea centralei termoelectrice (CET) din Bișkek, relateaza surse oficiale locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În prezent, din fondurile puse la dispozitie de partea chineza, în fosta republică sovietica se construiește o rafinărie de petrol, linii de tensiune înaltă, China investind în economia kârgâză peste 1 miliard de dolari.
Centrala termo-electrică din capitală, inaugurată în 1961, este cel mai mare producător de energie electrică din nordul țării. După destrămarea URSS întreprinderea a intrat în declin. Inițial CET putea produce 666 MWt pe oră, dar în prezent producția ei maximă nu depășește 270 MWt pe oră. Din 24 de cazane funcționează doar 13, iar 85 % din utilaj este uzat în totalitate și necesită înclocuire.
Investitii strategice
Principalul investitor în infrastructura Kîrgîzstanului, este, conform datelor oficiale, China, iar in fiecare an prezența capitalului chinezesc este tot mai simțită. Totodata, minerii chinezi exploateză depozitele de resurse minerale, iar muncitorii chinezi construiesc autostrada spre Issyk Kul, precum si diferite uzine.
CET din Bișkek va fi modernizată de către compania TBEA din banii obținuți dintr-un credit preferențial de 500 mln dolari (pentru 20 ani cu o rată a dobânzii de 2% anual), oferiți de catre Banca de Export-Import din China autoritatilor din fosta republica sovietica.
Acesta nu va fi singurul proiect major care este realizat de chinezi în Kârgâzstan. Aceeași TBEA modernizează liniile de transportare a energiei electrice, constuiește stații de distribuții, precum si linia de transportare a energiei electrice „Datka-Kemin”, care va lega producătorii de energie electrică din sudul țării cu zona de nord, care este deficitară la capitolul energie electrică. Costul proiectului este estimat la peste 600 de milioane de dolari, finantarea fiind oferita tot de catre Banca de Export-Import din China.
Independenta energetica
Rafinaria din Kara-Balta (nordul Kârgâzstanului), realizata de catre China Petrol Company Zhongda, cu o capacitate de aproximativ 850 mii tone de petrol, va fi terminata in urmatoarele luni. Datorita faptului ca Republica Kârgâzstan nu are resurse proprii de petrol, materia primă pentru rafinărie va fi adusă pe cale ferată din Kazahstan și Rusia. Conform planului, rafinăria va asigura până la 65 % din necesitățile Kârgâzstanului în domeniul carburanților si lubrifianților, reducând astfel dependența țării de importurile din Rusia.
Alt proiect important al Chinei, construcția căii ferate ce va lega China de Kârgâzstan si Uzbekistan, este blocat, in acest moment, la faza de acorduri și identificarea resurselor financiare necesare. Devizul de cheltuieli al proiectului a crescut, treptat, de la 2 miliarde la aproximativ 6 milirade de dolari.
Colonizare sau cooperare?
Planurile de implementare ale proiectelor partii chineze s-au ciocnit de un baraj de critici dure din partea experților și a reprezentanților societății civile din statul central-asiatic. Unii critică pericolul asimilării chineze, alții necesitatea proiectelor pentru țară și costurile crescânde. O trasatura predominanta a proiectelor realizate de China în Kârâgzstan, criticata de expertii de la Biskek, este faptul că toate sunt legate, fie de infrastructură, sau de dobândirea resurselor și exportarea lor ulterioară în China.
La randul lor, oficiali din serviciile de securitate locale au avertizat ca pericolul expansiunii chineze exista cu adevarat, subliniind ca in fiecare an crește numărul de cetățeni chinezi care locuiesc si activeaza în Kârgâzstan. Diaspora chineză a ajuns până la 300 mii de persoane, din populația totală de 6 milioane a țării. Deși, in mod oficial, pentru un emigrant chinez, este extrem de dificilă obținerea cetățeniei kârgâze, totul se rezolvă prin mită sau prin căsătorii fictive.
Premierul Victor Ponta se va in perioada imediat urmatoare intr-un turneu in Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan si China. Agenda intalnirilor va cuprinde in special subiecte energetice si posibile investitii reciproce. „Este o vizita indelung asteptata a sefului Guvernului roman in tara mea, pentru ca agenda cooperarii noastre bilaterale este foarte larga si trebuie sa discutam o multime de aspecte, incepand cu subiectele energetice si incheind cu investitiile reciproce”, a declarat pentru Agerpres insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Kazahstanului in Romania, Talgat Kaliyev. El a spus ca Rompetrol, care apartine companiei nationale kazahe KazMunaiGaz, are o strategie de crestere a investitiilor in Romania, iar in viitorul apropiat ar putea fi anuntate proiecte concrete. Diplomatul a evocat contactele bilaterale dintre Romania si Kazahstan si si-a exprimat increderea ca vizita premierului Victor Ponta va intensifica schimburile comerciale si cooperarea economica, in general. „Am inceput acest an de o maniera dinamica: mai intai au avut loc consultari pe linia Ministerelor Afacerilor Externe. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a efectuat o vizita la Astana, recent presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a participat la Forumul Economic de la Astana. Cred ca este un inceput bun – acum avem vizita premierului, care, din punctul meu de vedere, va stimula relatiile noastre bilaterale, in special in ceea ce priveste comertul si economia”, a spus Talgat Kaliyev.
Kazahstan vrea relansarea relatiilor economice cu Occidentul
Intrebat daca reuseste Kazahstanul sa aiba relatii bune, echilibrate si cu Estul si cu Occidentul, el a aratat ca tara este deschisa negocierilor privind aspecte comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania. „Acesta este sensul situatiei actuale pe arena internationala, pe pietele mondiale. Kazahstanul vrea sa fie implicat in tot felul de organizatii la toate nivelurile. Nu vedem nicio problema in faptul ca suntem membri ai Uniunii Vamale (cu Rusia si Belarus – n.r.) si, in acelasi timp, intensificam relatiile comerciale cu restul lumii, in special cu Europa. Uniunea Europeana se afla pe primul loc in clasamentul partenerilor nostri comerciali. China ocupa locul al treilea. Acest lucru nu impiedica cresterea comertului intre Rusia, Kazahstan si Belarus. in acelasi timp, suntem deschisi sa negociem pe teme comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania. Romania este, pentru noi, o tara foarte interesanta: este membru al Uniunii Europene, tinand cont si de pozitia sa geostrategica, aici in regiunea Marii Negre. Este apropiata de Ucraina, Turcia, Orientul Mijlociu”, a punctat diplomatul. Referindu-se la necesitatea economiei kazahe de a se diversifica, el a mentionat ca autoritatile din tara sa vor actiona conform sloganului „tehnologie in schimbul resurselor energetice”. In timpul vizitei premierului Victor Ponta la Astana va fi semnat un acord intre Ministerul Apararii Nationale din Romania si Ministerul Apararii Nationale din Republica Kazahstan privind cooperarea in domeniul pregatirii personalului militar pe baza de reciprocitate. De asemenea, va fi semnat un acord de cooperare in domeniul culturii intre Ministerul Culturii din Romania si Ministerul Culturii si Informatiei al Republicii Kazahstan.
Patriarhul rus Kiril (stanga), impreuna cu presedintele chinez Xi Jinping
In ultimii ani, Kremlinul a incercat tot mai intens o apropiere de China iar contactele diplomatice intre cele doua state s-au inmultit. Moscova si-a trimis inclusiv seful bisericii pentru o a promova o mai stransa relatie intre cele doua capitale. Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, Kirill, care a inceput la sfarsitul saptamanii trecute o vizita ecumenica de patru zile in China, prima in aceasta tara din partea unui conducator al Bisericii Ortodoxe Ruse, a urcat pe Marele zid chinezesc pe un segment al acestuia situat in apropiere de Beijing, exprimandu-si admiratia pentru acest ‘remarcabil monument de arhitectura veche, impresionant prin dimensiunea sa’, dupa cum a afirmat intr-o declaratie facuta sambata ziaristilor care il insoteau, potrivit Interfax. Acest minunat monument arhitectural, un simbol al maretiei spirituale a poporului chinez genereaza un sentiment de respect pentru marele nostru vecin’, a afirmat patriarhul rus, comparand constructia Marelui Zid Chinezesc cu efortul de explorare a Siberiei de catre Rusia.
Invitatie la cooperare in Extremul Orient
in opinia sa, constructia Marelui Zid Chinezesc si explorarea Siberiei, care a necesitat de asemenea un efort extraordinar, sunt o marturie a vointei puternice a celor doua natiuni, care acum ar trebui sa conlucreze pentru un viitor mai bun al lumii. ‘Aici in Extremul Orient, cele doua tari se intrepatrund; doua tari mari, doua natiuni puternice. Prin urmare, prin multiplicarea eforturilor noastre, ar trebui sa actionam impreuna pentru un viitor mai bun al popoarelor noastre si al intregii lumi’, a declarat patriarhul Kirill. in prima zi a vizitei sale in China, conducatorul Bisericii Ruse a putut sa admire vineri Palatul Imperial si a avut o intrevedere cu presedintele chinez Xi Jinping, urmand ca pana la finalul vizitei sa se deplaseze in comunitatile crestine din Harbin si Shanghai. Marele Zid Chinezesc este considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii, datand din secolul al III-lea i.Hr., a carui constructie a durat pana in secolul al XVII-lea. La un moment, acesta se intindea de la un capat la altul pe mai mult de 2.500 km si trecea peste varfurile unor masive montane pana la Marea Galbena.
Piata mondiala a vanzarilor de armament sufera noi modificari. China a devenit al cincilea exportator de arme din lume, cu 5% din comertul mondial in acest sector, surclasand astfel Marea Britanie, potrivit unui raport publicat luni de Institutul International de Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Stockholm. Pentru prima data din 1950, Marea Britanie nu mai figureaza printre primele cinci locuri mondiale, potrivit acestui institut. Exporturile chineze de armament au crescut cu 162% in perioada 2008-2012, fata de precedentii cinci ani, 55% dintre ele mergand in Pakistan. ‘Ascensiunea Chinei a fost determinata, in principal, de achizitii importante de arme din Pakistan’, a declarat intr-un comunicat Paul Holtom, director de cercetare la SIPRI. ‘Un anumit numar de contracte recente indica faptul ca China a devenit un furnizor semnificativ pentru un numar in crestere de state importante’, potrivit expertului citat. Cel mai mare importator de armament chinez ramane Pakistanul, un aliat cheie de lunga durata al Chinei in Asia de Sud, urmat de Myanmar si Bangladesh, precum si Venezuela, in America Latina. Comertul mondial de arme a crescut cu 17% in perioada 2008-2012, fata de precedentii cinci ani, potrivit raportului, care adauga ca SUA si Rusia au ramas principalii exportatori, cu 30% si, respectiv, 26% din piata, urmate de Germania si Franta. intr-un alt raport publicat luna trecuta, SIPRI a notat ca austeritatea bugetara a determinat, in 2011, pentru prima data in aproape 20 de ani, scaderea vanzarilor celor mai mari 100 companii de armament din lume, insa acest studiu nu a inclus si China. Aceasta tara si-a consolidat sectorul armamentului de cand importurile sale de arme sunt vizate de restrictii stricte instituite de tarile occidentale dupa represiunea sangeroasa a miscarii pentru democratie din piata Tiananmen de catre Armata populara de eliberare, in 1989.
