de Isac Mihai | iun. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi, la Viena, că ţara sa este pregătită să recupereze toate canalele de comunicare şi cooperare cu Uniunea Europeană, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. ‘Suntem pe deplin deschişi să lucrăm împreună cu Europa’, a declarat Putin în cadrul unei conferinţe de presă la Viena cu omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, subliniind că sancţiunile economice şi diplomatice ale UE împotriva ţării sale dăunează ambelor părţi.
Totodată, Putin a afirmat că Rusia a depăşit toate dificultăţile legate de sancţiunile occidentale şi a subliniat că toate părţile implicate au interesul să ridice sancţiunile impuse Moscovei, relatează Reuters.
Bomba Gazprom-OMV
Concernul rus Gazprom și concernul austriac OMV au semnat un acord de livrare a gazului din Rusia până în anul 2040 în prezența președintelui rus Vladimir Putin și cancelarului austriac Sebastian Kurz, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Acordul de livrare a gazului între Gazprom Export și OMV Gas Marketing & Trading GmbH a fost semnat de președintele consiliului director al Gazprom, Alexei Miller (n.r.: un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin), și președintele consiliului director al concernului austriac Rayner Zele.
Luni, 4 iunie, Rusia și Austria au aniversat 50 de ani de la începutul livrărilor de gaze, în urma semnării a unui acord între întreprinderea sovietică Soyuznefteexport și compania austriacă OMV în anul 1968. În acest fel, Austria devenise prima țară din Europa Occidentală care a încheiat cu URSS un contract de livrare a gazelor.
De-a lungul acestei jumătăți de secol, Austria a importat peste 218 miliarde de metri cubi de gaz natural. În anul 2017, ponderea gazului rusesc în importul de gaze în Austria a constituit 93%.
La sfârșitul negocierilor Putin-Kurz a mai fost semnat un pachet de documente care prevăd colaborarea în domeniile inovării și gestionării fondului forestier, precum și dezvoltarea de relații la nivel regional.
Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE
Nord Stream-2, sprijinit de Austria
Austria susține planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze în Europa prin intermediul Nord Stream-2, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, citat de Sputnik.
Planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze consumatorilor europeni, inclusiv în cadrul proiectului Nord Stream-2, alte proiecte de infrastructură energetică sunt susținute de partenerii austrieci, a spus Putin după negocierile cu omologul său austriac Alexander Van der Bellen.
Ofertă de pace
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, efectuează începând de marţi o vizită în Austria, prima sa vizită bilaterală în Occident din 2018. Cu această ocazie, el a acordat luni un interviu radioteleviziunii austriece ORF, preluate de Reuters și alte agenții de presă străine, în care susţine că Moscova nu încearcă să divizeze Uniunea Europeană.
„Nu urmărim obiectivul de a diviza nimic şi pe nimeni în UE. Suntem mult mai interesaţi ca UE să fie unită şi înfloritoare, deoarece UE este cel mai important partener comercial şi economic al nostru”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Vizită strategică
Liderul rus Putin nu a mai fost într-o vizită bilaterală într-o ţară UE din iulie anul trecut, când a mers în Finlanda. Acum, el marchează oficial 50 de ani de la primul acord de furnizare a gazelor între compania rusă Gazprom şi cea austriacă OMV şi are pe agendă participarea la o conferinţă cu oameni de afaceri din ambele ţări. Latura politică va avea însă greutate în convorbirile oficiale, consideră mass-media internațională.
Relaţiile Rusiei cu UE sunt tensionate după anexarea Crimeei, urmată de sancţiuni europene împotriva Moscovei. Pe lângă rolul jucat în Siria şi în rebeliunea separatistă din estul Ucrainei, a intervenit şi episodul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal la Londra. Regatul Unit a acuzat Rusia că a folosit o substanţă neurotoxică împotriva fostului său agent secret, iar majoritatea statelor membre ale UE s-au alăturat sancţiunilor britanice impuse Moscovei după incident şi au expulzat diplomaţi ruşi. Austria face parte din minoritatea europeană care nu a luat astfel de măsuri, reaminteşte Reuters.
Falanga austriacă
Partidul Libertăţii, reprezentant al extremei drepte din Austria, are un acord cu partidul Rusia Unită al lui Putin, iar liderul formaţiunii austriece a cerut la sfârşitul săptămânii trecute ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Întrebat despre legăturile Rusiei cu extremiştii de dreapta europeni, Putin a răspuns: „Decidem pragmatic dacă cooperăm politic cu cineva. Încercăm să colaborăm cu cei care îşi exprimă public dorinţa de a colabora cu noi”.
Politica externă oficială a cancelarului austriac Sebastian Kurz, conservator, este de aliniere la poziţia UE. În iulie, Austria va prelua preşedinţia Uniunii Europene şi a făcut deja cunoscut că va încerca să joace rolul de punte de legătură între Est şi Vest.
Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO
Nerăbdare italiană
Noul şef al guvernului italian, Giuseppe Conte, a declarat marţi că ţara sa este favorabilă ‘revizuirii’ sancţiunilor economice impuse Rusiei de comunitatea internaţională. ‘Vom fi promotorii unei revizuiri a sistemului de sancţiuni”, a declarat el în faţa senatorilor în discursul său de politică generală la sfârşitul căruia va cere votul de încredere al Parlamentului.
‘Vom fi susţinătorii unei deschideri faţă de Rusia care şi-a consolidat în ultimii ani rolul internaţional în diferite crize geopolitice’ şi care reprezintă un partener economic important pentru companiile italiene, a adăugat Conte.
Noul şef al guvernului italian a insistat totuşi să sublinieze ‘apartenenţa fermă (a Italiei) la NATO’. ‘Vrem să subliniem în primul rând apartenenţa fermă a ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, cu Statele Unite ca partener privilegiat’, a mai spus Giuseppe Conte.
Italia a încercat în mai multe rânduri să obţină în cadrul Uniunii Europene, dacă nu o ridicare totală a sancţiunilor împotriva Rusiei, cel puţin o reducere a acestora.
Reduta poloneză
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a atras atenţia, luni, în timpul discursului ţinut în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, că noul gazoduc rusesc „Nord Stream 2“ reprezintă o ameninţare la adresa securităţii energetice şi a solidarităţii Europei şi este o nouă armă hibridă, care vizează UE şi NATO, reprezentând o pastilă otrăvită pentru securitatea europeană“.
Morawiecki a subliniat că Nord Stream 1 a permis Rusiei să strângă resurse financiare și politice pentru dezvoltarea armatei şi, ulterior, pentru agresiunea împotriva Ucrainei şi a Georgiei. „Situaţia actuală în materie de securitate demonstrează că decizia istorică de a detaşa trupe în regiunea noastră a fost corectă şi suntem recunoscători aliaţilor pentru contribuţia lor la securitate“ – a subliniat premierul polonez.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream este un proiect deţinut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom şi implică şi actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV şi Shell şi a generat noi tensiuni între Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Gazprom joacă tare în UE
Opoziție americană
SUA au avertizat că Moscova s-ar putea folosi de acest proiect, a cărui valoare se ridică la 11 miliarde de dolari, pentru acţiuni de spionaj în Marea Baltică. Partea rusă a dezmințit aceste acuzații. Preşedintele rus, Vladimir Putin a sugerat, în schimb, că opoziţia americană faţă de acest proiect trădează dorinţa Americii de a exporta gaz lichefiat în Europa.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ţările membre ale Alianţei nu au reuşit să ajungă la un consens în ceea ce priveşte conducta de gaz Nord Stream 2. „NATO aplică principiul consensului. Cu toate acestea, pentru moment, nu vedem un consens privind Nord Stream 2 printre membrii Alianţei. Mai multe ţări membre consideră că acest proiect este exclusiv comercial“, a declarat Jens Stoltenberg, răspunzând la întrebarea mass-media privind posibilitatea ca NATO ar putea bloca construcţia conductei. Potrivit lui Stoltenberg, NATO nu are „instrumente pentru a face nimic cu un astfel de proiect energetic“.
Reamintim că în data de 23 mai, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite sunt gata să „salveze“ Europa de dependenţa de gaze ruseşti. El a promis să depună toate eforturile pentru a se asigura că proiectul Nord Stream 2 nu va fi funcţional niciodată. (Mihai Isac/M.B.)
de Isac Mihai | ian. 10, 2018 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE
Deputatii din partidul presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pregatiti sa lanseze un jihad judiciar si politic impotriva statelor occidentale și opozantilor
Legislativul turc şi-a exprimat îngrijorarea faţă de tratamentul aplicat musulmanilor în Europa, exprimându-şi dorinţa să efectueze o anchetă asupra islamofobiei în patru ţări membre ale Uniunii Europene, între care şi Belgia, relatează ziarele flamande Het Nieuwsblad, Gazet van Antwerpen şi De Standaard, citate de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul grupului parlamentar al formațiunii de opoziție IYI Party (trad.: Partidul Bun, de centru-dreapta) au declarat, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că noua comisie, din care fac parte deputați ai partidului de guvernământ AKP și partidului naționalist MHP (deveniți aliați ai autorităților de la Ankara), este echivalentul unui tribunal inchizițional îndreptat împotriva guvernelor occidentale care se opun măsurilor implementare de președintele Erdogan pentru consolidarea propriei poziții. Parlamentarii turci citați au mai declarat că o altă țintă predilectă pentru noua comisie sunt membrii diasporei turce care militează pentru menținerea democrației și statutului de republică laică în Turcia.
Pretext umanitar
Iniţiativa parlamentară vine la puțin timp după ce naşterea primului bebeluş al anului 2018 la Viena, o fetiţă de origine turcă, a suscitat o serie de reacţii cu caracter rasist, preluate copios de mass-media din Turcia. Pe reţelele de socializare au fost difuzate numeroase comentarii xenofobe când un ziar austriac a publicat pe Facebook o fotografie cu nou-născuta şi părinţii săi la maternitate.
Acest comportament a stârnit o mică revoltă în Austria, unde Partidul Libertăţii (FPO), formaţiune a extremei drepte, a intrat recent la guvernare, și unde trăiește o importantă comunitate etnică turcă.
Conform parlamentului turc, respectivul caz reprezintă un motiv suficient pentru a iniţia o anchetă asupra islamofobiei în ţări europene, comisia începându-și activitatea în cursul acestei săptămâni. Membrii ai comisiei au declarat că vor ancheta mai multe cazuri, urmând să inițieze demersuri în justiția din Turcia pentru pedepsirea vinovaților și obținerea unor despăgubiri din partea statelor occidentale vinovate ori a unor organizații nonguvernamentale și companii care funcționează în aceste state.
Ținte occidentale
Deputaţii turci au decis ca în prima perioadă să își concentreze atenția asupra a patru ţări membre ale UE, unde, potrivit lor, islamofobia este cea mai puternică, respectiv Austria, Germania, Franţa şi Belgia. Ei doresc de asemenea să fie autorizaţi de guvernele din aceste ţări pentru a-şi efectua cercetările la faţa locului, inclusiv interviuri cu victimele care vor depune reclamații, dar și cu cei acuzați. Sursele citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că membrii comisiei vor cerceta și plângeri depuse de musulmani de altă etnie decât cea turcă, iar din a doua jumătate a anului 2018, anchetele vor fi extinse asupra altor state occidentale și din Uniunea Europeană, precum SUA, Grecia, Bulgaria, etc..
De remarcat faptul că primele 4 state vizate de comisie sunt printre cele mai importante voci critice la adresa autorităților de la Ankara, remarcându-se și prin interzicerea desfășurării, în spațiul public, a unor acțiuni electorale pro-Erdogan, organizate de autoritățile turce pentru diaspora proprie din aceste state, estimată la aproape 10 milioane (etnici turci, kurzi, asirieni, etc.), majoritatea lor absolută având drept de vot la alegerile din Turcia ori referendumul constituțional din 2017, câștigat de Erdogan. Acest referendum va permite, conform experților în drept constituțional din Turcia, citatți de KARADENIZ PRESS, președintelui turc menținerea la putere pentru cel puțin încă un deceniu.
Demersurile oficialilor turci de organizare a unor mitinguri pro-Erdogan, precum și campania declanșată împotriva opozanților din diaspora turcă a dus la declanșarea unor scandaluri de spionaj, guvernele german, belgian și olandez arestând ori expulzând mai mulți cetățeni turci sub acuzația de spionaj împotriva unor opozanți ai autorităților actuale de la Ankara, mai ales membrii ori simpatizanți ai mișcării conduse de predicatorul Gullen.
Presedintele francez Macron, nemultumit de politica omologului sau turc Erdogan
Negocieri înghețate
Răspunsul parlamentarilor AKP vine pe fondul radicalizării vizibile a poziției autorităților de la Ankara, precum și a opiniilor principalelor cancelarii occidentale în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în Turcia. La sfârșitul săptămânii trecute, după întrevederea avută la Paris cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că evoluţiile recente în domeniul drepturilor omului din Turcia exclud orice progres în negocierile de aderare a acestei ţări la Uniunea Europeană. ”În ceea ce priveşte relaţia cu Uniunea Europeană, este clar că evoluţiile şi opţiunile recente nu permit niciun avans în procesul început”, a spus şeful statului francez într-o conferinţă de presă comună cu Erdogan.
El i-a propus Turciei un ‘parteneriat cu UE’, mai degrabă decât o aderare, astfel încât ţara să rămână ‘ancorată’ în Europa. ”Trebuie să vedem dacă nu putem regândi această relaţie nu în cadrul procesului de integrare, ci poate al unuia de cooperare, al unui parteneriat cu o finalitate, pentru a păstra Turcia şi poporul turc ancorate în Europa şi a face ca Turcia să-şi construiască viitorul privind către Europa şi împreună cu Europa”, a declarat Macron.
Oficialul francez a adăugat că ţările democratice trebuie să respecte statul de drept în lupta lor contra terorismului şi, în această privinţă, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de soarta a numeroşi studenţi, profesori şi jurnalişti din Turcia. ”Democraţiile noastre trebuie să fie puternice în faţa terorismului, dar în acelaşi timp ele trebuie să protejeze complet statul de drept”, a mai precizat Emmanuel Macron.
În replică, Recep Tayyip Erdogan a estimat că o parte a jurnaliştilor occidentali alimentează terorismul prin ceea ce scriu. El a mai spus că Turcia ‘s-a săturat’ să aştepte o eventuală aderare la Uniunea Europeană. ”Nu se poate ca în permanenţă să implorăm o intrare în UE”, a declarat Erdogan în conferinţa de presă comună.
Reamintim că peste 150.000 de persoane, printre care profesori, jurnalişti şi avocaţi, au fost concediate sau suspendate din funcţie după criza din 15 iulie 2016 din Turcia. Ankara îl acuză pe predicatorul Fethullah Gulen, care trăieşte într-un exil autoimpus în statul american Pennsylvania din 1999, că a organizat tentativa de lovitură de stat, acuzaţii respinse ferm de Gulen.
Decret controversat
Un recent decret al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, conform căruia acţiunile împotriva terorismului sau tentativelor de lovitură de stat nu sunt pedepsite, ar putea incita la violenţă, oferind acoperire legală “justiţiarilor” proguvernamentali, avertizează partidele de opoziţie din Turcia, conform mass-media internațională, preluată de presa de la București.
Decretul, publicat deja în Monitorul Oficial turc, permite obţinerea imunităţii în cazul unor acţiuni împotriva terorismului sau tentativelor de lovitură de stat. Astfel, civilii nu vor suporta consecinţe legale pentru acţiunile împotriva tentativei de lovitură de stat de anul trecut sau pentru orice poate fi considerat “continuarea” tentativei.
AKP, formațiunea de guvernământ de la Ankara, îi acuză în mod regulat pe rivalii politici că îi ajută pe cei care au plănuit tentativa de anul trecut, ceea ce duce la temeri cu privire la felul în care va fi interpretat decretul.
Formaţiunile de opoziţie, cu Partidul Republican al Poporului (CHP) în frunte, afirmă că prin măsura decisă de Erdogan li se oferă imunitate nu doar celor care au contracarat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, ci şi susţinătorilor guvernului care vor să înăbuşe orice opoziţie. “Au deschis calea pentru ca orice persoană care susţine că luptă împotriva terorismului să ucidă pe oricine. Îi vor asmuţi asupra noastră pe ‘justiţiari’ şi aceştia nu vor suporta nicio consecinţă”, a declarat Ozgur Ozel, parlamentar CHP.
Război civil
Meral Aksener, fost ministru de Interne care conduce formaţiunea Iyi Parti, a scris anterior pe Twitter că decretul riscă să provoace un război civil, permiţându-le civililor să folosească arme sub pretextul suprimării rebeliunii.
In plus, decretul face ca forţele paramilitare să fie legitime, a afirmat şi Ziya Pir, reprezentant al partidului HDP, formațiune care se bucură de o largă popularitate în rândul populației kurde, segment al societății turce afectată de violența grupurilor paramilitare naționaliste ori pro-guvernamentale din Turcia. Mare parte din aceste fapte rămân nepedepsite de sistemul judiciar din Turcia, controlat de AKP.
Un alt reprezentant al HDP, Ayhan Bilgen, a întrebat autoritățile de la Ankata, de ce, dacă a fost întocmit pentru acţiunile din cele două zile, decretul prevede şi actele împotriva terorismului, o acuzație folosită permanent de autoritățile militare turce pentru justificarea măsurilor represive luate la adresa minorităților din Turcia.
Îngrijorare
La rândul său, Abdullah Gul, fost preşedinte al Turciei şi cofondator al AKP, alături de Erdogan, a avertizat că pot apărea evenimente care să afecteze toată Turcia şi a cerut ca măsura să fie revizuită. “Formularea este nepotrivită pentru limbajul juridic şi îngrijorătoare din perspectiva legislaţiei”, a notat Gul, fost aliat important al președintelui Erdogan, pe Twitter.
Mahir Unal, purtător de cuvânt al AKP, a încercat să respingă aceste acuzații, declarând că decretul este aplicabil doar pentru evenimentele care au avut loc la 15 şi 16 iulie 2016, însă în text nu apare această perioadă.
Metin Feyzioglu, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor, s-a declarat îngrozit de decret, precizând că acesta pare întocmit pentru a-i scuti pe susţinătorii puterii de consecinţe legale pentru violenţă politică. El i-a cerut lui Erdogan să anuleze de urgenţă decretul. “Oamenii vor începe să se împuşte unii pe alţii în cap pe stradă. Această lege le permite cetăţenilor să ucidă, să linşeze fără să fie pedepsiţi. Ce aţi făcut?”.
Clericul musulman moderat Fethullah Gulen, declarat dusmanul public numarul unu de catre presedintele turc Erdogan (foto: gulen movement.ca)
Apeluri internaționale
O organizație a drepturilor omului înregistrată în Statele Unite, „Purtătorii de Cuvânt ai Turciei Fără Glas” (AST), înființată, conform unor surse citate de mass-media locală, de membrii ai mișcării Gülen sau Hizmet a cerut, prin intermediul unui articol publicat pe HuffPost, guvernelor străine și organizațiilor internaționale, să asigure siguranța membrilor ori simpatizanților mișcării.
Acesștia sunt principalele ținte ale acțiunilor guvernului turc, care, potrivit articolului, se face vinovat de „acțiuni extrateritoriale și extrajudiciare ilegale … pentru a-i trece sub tăcere pe disidenții turci expatriați, care sunt exponenți ai unor ideologii contrare celei oficiale”.
Mișcarea, inspirată de învățatul musulman turc Fethullah Gülen, a fost acuzată de guvernul de la Ankara și de președintele Recep Tayyip Erdoğan de organizarea loviturii de stat din iulie 2016, o acuzație vehement negată de către Gülen.
Într-un raport din decembrie publicat de organizație, se arată următoarele: „chiar dacă măsurile guvernului turc (luate împotriva disidenților, inclusiv a celor din mișcarea Gulen) nu sunt întocmai agreate de multe țări din întreaga lume, există şi unele state care cooperează cu Turcia, încălcând drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, referindu-se la detenția ilegală și, în unele cazuri, la expulzarea adepților mișcării în Afganistan, Sudan, Kazahstan, Pakistan, Georgia, Myanmar și Malaezia.
Avertismente serioase
„Ceea ce au în comun toate aceste țări menționate mai sus este faptul că încălcările drepturilor omului și corupția sunt deja un aspect des întâlnit în cadrul procedurii guvernamentale. Nu ar fi deloc bizar să bănuim că guvernul lui Erdogan ar tinde să se infiltreze în organele guvernamentale din aceste țări, mituindu-i pe oficialii și politicienii locali„ consideră raportul AST, reluând practic unele acuzații anterioare din partea autorităților judiciare și securitate germane conform cărora oficiali turci urmăresc crearea condițiilor extrădării unor oponenți către Turcia.
„În concluzie, AST îndeamnă guvernele străine să ia toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța acestor persoane înainte de a fi prea târziu. ’Funcționarii de securitate trebuie să fie conștienți de potențialele riscuri. Funcționarii care lucrează pentru guvern în străinătate trebuie supravegheați îndeaproape, fiind necesar să fie preveniți de orice eventuale incidente. În cele din urmă, atât indivizii, cît și organizațiile considerate a fi afiliate la Hizmet ar trebui să beneficieze de protecție suplimentară atunci când există un risc iminent care îi paște”, a concluzionat AST în raportul său, citat de mass-media din Statele Unite și Uniunea Europeană.
