de Razvan Iorga | nov. 8, 2011 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Luni si marti, oficiali din tarile riverane Dunarii se intalnesc la Bucuresti pentru a discuta despre punerea in aplicare a „Strategiei Dunarii”, instrument al UE care se refera la dezvoltarea zonele de pe cursul Dunarii, de la izvor pana la varsare. Vicecancelarul austriac Michael Spindelegger a apreciat luni ca Bucurestiul a devenit o adevarata capitala a Dunarii, iar reprezentantii Comisiei Europene au dat asigurari in privinta sprijinului pentru Strategia Dunarii, cu ocazia unei reuniuni informale gazduite de Romania. Vicecancelarul si ministrul federal de externe al Austriei, Michael Spindelegger, i-a multumit lui Teodor Baconschi „pentru implicarea sa directa in sprijinirea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii”, subliniind faptul ca „Bucurestiul a devenit o adevarata capitala a Dunarii”, arata un comunicat al MAE. intrebat cum se va proceda in ceea ce priveste colaborarea cu autoritatile locale, in contextul in care acestea au diferite culori politice, el a mai spus ca „se intelege ca implementarea proiectelor incluse in Strategia UE pentru bazinul danubian nu trebuie sa aiba culoare politica”. „Este vorba de fonduri europene sau de bani de la BEI sau de la BERD sau din parteneriate public-privat care sunt menite sa scoata din subdezvoltare, sa interconecteze malurile Dunarii, pe tot parcursul, si comunitatile locale pe tot firul apei. si Guvernul roman, atunci cand va selectiona proiectele, de la cele soft, de traseu cultural, turistic, pana la cele legate de introducerea internetului broadband in comunitatile riverane sau proiectele de infrasctructura si de modernizare a porturilor sau cele legate de ameliorarea conditiilor de navigabilitate… toate acestea sunt bunuri commune si sunt evindent fixate ca obiective si proiecte prioritare dincolo de orice logica partizana”, a adaugat seful diplomatiei romanesti. Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, a deschis luni, alaturi de vicecancelarul si ministrul federal de externe al Austriei, Michael Spindelegger, lucrarile reuniunii informale a ministrilor de externe din statele riverane Dunarii, eveniment organizat la Bucuresti, sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei. „Trebuie sa utilizam toate instrumentele noastre, pentru a revitaliza economia europeana si calitatea vietii cetatenilor nostri. Strategia UE pentru Regiunea Dunarii reprezinta un instrument important, o oportunitate pentru macroregiune”, a declarat, in deschidere, ministrul Teodor Baconschi, referindu-se la obligatiile ce revin partenerilor implicati in implementarea proiectului dunarean.Comisia Europeana, prin consilierul directorului general DG Regio, Kadri Uustal, a dat asigurari celor prezenti cu privire la sprijinul si implicarea Comisiei Europene in procesul de management al Strategiei. Sesiunea dedicata sefilor diplomatiilor din regiunea dunareana va fi urmata marti de un Forum Economic la care participa reprezentanti ai societatii civile, mediului de afaceri si academic din statele riverane Dunarii, care vor continua dezbaterile privind dezvoltarea durabila in spatiul dunarean.
Plan de bataie
Cu acest prilej, reprezentantii celor 16 delegatii prezente la eveniment, au abordat o serie de aspecte privind semnificatia Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii in actualul context european, managementul si modalitatile de finantare a proiectelor, precum si strategia de comunicare a SUERD. Ministrul bulgar al afacerilor externe, Nikolai Mladenov, a evocat sprijinul Bulgariei pentru propunerea Romaniei de a organiza in fiecare an o reuniune a ministrilor de externe din regiunea Dunarii, astfel incat sa existe un sprijin politic constant si sustinut pentru Strategie. Participantii la reuniune au convenit asupra faptului ca SUERD a devenit un instrument crucial pentru imbunatatirea competitivitatii companiilor din macroregiune, in contextul actualei crize financiare. Programele si instrumentele financiare europene joaca un rol important in dezvoltarea economica a regiunii. in marja reuniunii, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a avut o intalnire cu omologul austriac, Michael Spindelegger, in contextul in care Romania si Austria sunt initiatoare ale proiectului. Cei doi ministri au trecut in revista stadiul excelent al relatiilor bilaterale si au avut un schimb de opinii cu privire la dosare de actualitate de pe agenda europeana, respectiv: guvernanta economica in zona euro, extinderea UE si evolutiile recente din cadrul Parteneriatului Estic, cu accent pe relatia UE – Republica Moldova.
Sprijin pentru Republica Moldova
In ceea ce priveste SUERD, cei doi oficiali au convenit ca accentul sa fie pus in continuare pe proiecte concrete, realiste, si au apreciat ca reuniunea de luni a identificat deja o serie de directii de actiune, care sa permita valorificarea potentialului economic si social al regiunii dunarene. De asemenea, ministrul Teodor Baconschi a avut o intrevedere cu viceprim-ministrul si ministru al afacerilor externe si integrarii europene al Republicii Moldova, Iurie Leanca. Cei doi ministri au analizat stadiul proiectelor de cooperare bilaterala si au apreciat progresele inregistrate pana in prezent. Cu acest prilej, ministrul roman a reiterat sprijinul Romaniei pentru o perspectiva europeana clara pentru Republica Moldova si a transmis un mesaj de incurajare pentru intensificarea ritmului reformelor asumate de guvernarea pro-europeana. sefii celor doua diplomatii au agreat continuarea dialogului in cadrul celei de-a V-a Reuniuni a Grupului pentru Actiunea Europeana a Republicii Moldova, care va fi gazduita de Romania, alaturi de Franta, in marja reuniunii CAE din 14 noiembrie 2011. Reuniunea informala de la Bucuresti reprezinta o continuare fireasca a intalnirilor la nivel inalt a reprezentantilor statelor riverane Dunarii, care a debutat odata cu Reuniunea de la Ulm (2009) si marcheaza un an de la Summit-ul de la Bucuresti din 8 noiembrie 2010, in cadrul caruia au trasate orientarile majore ale structurii Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD), precizeaza MAE. Evenimentul de la Bucuresti reuneste delegatii reprezentand statele riverane Dunarii, Comisia Europeana, presedintia Consiliului UE si UNESCO. Agenda se va axa pe cooperarea macro-regionala, semnificativa pentru aplicarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) in faza decisiva a implementarii proiectelor.
de Vitalie Goncearov | oct. 30, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele turkmen, Gurbangulî Berdâmuhamedov, curtat asiduu de statele UE
Uniunea Europeană şi Republica Turkmenistan au început elaborarea bazei legislative pentru livrările de gaz turkmen spre Europa, a anunţat recent preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov, în timpul negocierilor cu preşedintele federal al Austriei, Heinz Fischer. La Aşhabad, Fischer a venit după scurta sa vizită la Baku, unde a discutat de asemeni pe marginea cooperării energetice. Conform mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, această primă vizită a preşedintelui austriac în Azerbaidjan şi Turkmenistan a fost una reuşită. Chiar dacă liderul azer Ilham Aliev nu a dat un răspuns concret în privinţa participării la proiectul de gazoduct Nabucco, declarând că ţara urmează să aleagă cea mai bună variantă dintre cele trei propuneri existente /Nabucco, gazoductul transadriatic TAP şi proiectul Turcia-Grecia-Italia (TGI)/, liderul turkmen a declarat că Turkmenistanul este deschis să înceapă, cu ajutorul UE, elaborarea bazei legislative pentru livrările de combustibili în direcţia europeană.
Reevaluare strategica
“Deja a fost înfiinţat un grup special de lucru, format din experţi ai structurilor energetice ale părţilor interesate”, a spus Berdâmuhamedov. Potrivit liderului de la Aşhabad, “Turkmenistanul doreşte un dialog constructiv cu Europa în domeniul energetic”.
În acest context, nu este întâmplătoare reevaluarea rezervelor de gaz turkmen, care s-ar ridica în total la peste 26 de trilioane de metri cubi de gaz. În ajunul vizitei preşedintelui austriac, compania britanică de audit Gaffney, Cline&Associates /GCA/ a declarat că zăcământul South Yolotan din Turkmenistan se află pe locul doi în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz, după cel iranian Pars. Potrivit datelor concretizate ale GCA, rezervele din South Yolotan s-ar ridica la minim 13 trilioane de metri cubi şi la maxim 21 de trilioane.
Heinz Fischer a luat notă de aceste informaţii şi a subliniat că Turkmenistanul este “o importantă ţară-furnizor, iar Europa – un consumator sigur”. Potrivit lui Fisher, este necesar să se stabilească o legătură în condiţii reciproc avantajoase între oferta din partea Turkmenistanului şi cererea din partea UE. De asemenea, liderul austriac a subliniat că, în condiţiile în care ţările din UE renunţă la utilizarea energiei nucleare, cererea la gaz natural va creşte.
Razboi pe gaz
În opinia experţilor regionali, reevaluarea rezervelor de gaz turkmene s-ar putea răsfrânge tocmai asupra proiectului South Stream: Nabucco va fi dat în mod sigur în exploatare, iar gazoductul transadriatic şi TGI vor fi pe planul doi. De fapt, vizita preşedintelui austriac are legătură tocmai cu acest aspect. “Până de curând, membrii consorţiului Nabucco, printre care se numără şi compania austriacă OMV, abordau acest proiect doar din punct de vedere comercial, considerând de prisos sprijinul politic acordat de guvernele lor. Aceasta a fost o abordare greşită”, declară analistul Rovşan Ibraghimov, citat de mass-media.
În afară de aceasta, în UE şi în consorţiul Nabucco a început să se conştientizeze că pentru realizarea acestui proiect este nevoie de garanţii şi sprijin din partea statului. De aceea, preşedintele Austriei a venit în persoană să promoveze interesele OMV. Mass-media regionala remarcă faptul că, discutând detaliile privind livrările de gaz turkmen în Occident, preşedintele Berdâmuhamedov nu şi-a schimbat decizia şi a reiterat că vinde gaz turkmen la preţurile practicate la nivel mondial. Fischer a recunoscut că această decizie este una justă.
Mandat european
Experţii nu exclud că UE i-ar putea delega preşedintelui austriac împuternicirea de a iniţia negocieri între Azerbaidjan şi Turkmenistan pe marginea construirii gazoductului prin Marea Caspică. Împotriva unui asemenea traseu se pronunţă Rusia, care invocă caracterul neregelementat al statutului Mării Caspice.
Liderii de la Bruxelles afirmă că în timpul negocierilor cu Turkmenistanul şi Azerbaidjanul nu va fi abordată problema delimitării spaţiilor maritime: în condiţiile în care gazoductul va trece exclusiv pe teritoriul azer şi turkmen, alte state de la Marea Caspică nu vor avea dreptul să blocheze acest proiect.
de Vitalie Goncearov | aug. 30, 2011 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul german Ursula von der Leyen, portstindard al federalismului european
Ministrul german al muncii, Ursula von der Leyen, a declarat ca actuala criza din zona euro poate fi depasita numai prin formarea Statelor Unite ale Europei. „Obiectivul meu este formarea Statelor Unite ale Europei dupa exemplul altor state federale, ca Elvetia, Germania sau SUA” a declarat aceasta, citata de mass-media germana. Potrivit ministrului, o uniune politica ar unifica chestiuni importante in politica financiara, economica si de taxe „profitand de avantajul maretiei Europei”, pentru ca moneda comuna nu este suficienta pentru UE in a face fata competitiei globale. Ministrul a recunoscut ca pozitia sa nu este sustinuta oficial de Cabinetul Merkel, dar a insistat ca politica Germaniei pe criza din zona euro se orienteaza tot mai mult spre guvernanta comuna economica.
Probleme europene
Potrivit fostului ministru austriac de externe, Benita Ferrero-Waldner, in pofida faptului ca europenii au deja probleme in a lucra impreuna, scenariul unei federatii pare tot mai necesar. La randul sau, presedintele Traian Basescu a explicat recent necesitatea crearii unor „State Unite ale Europei”, afirmand ca ideea avansata de el merge exact pe „directia” propunerilor Frantei si Germaniei privind guvernul zonei euro si a subliniat nevoia cedarii suveranitatii in domeniul fiscal.
Intrebat daca masurile propuse de Angela Merkel si Nicolas Sarkozy, privind taxele pe tranzactiile financiare si un guvern al zonei euro, sunt in acelasi sens cu ideile sale privind Statele Unite ale Europei, Traian Basescu a raspuns ca ele vin „exact pe aceasta directie”. In ceea ce priveste riscul „impartirii” Uniunii Europene in doua prin crearea unui astfel de Guvern, seful statului a precizat ca prevenirea acestei situatii este si motivul pentru care Romania nu renunta la obiectivul de a intra in zona euro in 2015. „Nu vrem sa nu facem parte din aceasta familie europeana, iar crearea unui guvern al zonei euro este altfel spus decat am exprimat-o eu. Este clar ca un guvern al zonei euro va avea ca obiectiv in primul rand politicile monetare care vor fi gestionate in continuare de Banca Centrala Europeana, dar si politicile fiscale ale fiecarui stat”, a spus Basescu. El a explicat ca politicile fiscale sunt in acest moment un element total de suveranitate, dar situatia nu poate continua asa, deoarece exista o „contradictie majora” intre politica monetara unica si politicile fiscale nationale.
Realitati economice
„Aici au intrat realitatile economice in coliziune. Nu se poate urmari o politica monetara unica fara sa existe si o politica fiscala care sa acompanieze aceasta politica monetara. Rezultatul este guvern la nivelul zonei euro, ca prima propunere”, a completat presedintele. In ceea ce priveste ideea sa privind Statele Unite ale Europei, Traian Basescu a explicat ca „in situatii de criza trebuiesc masuri indraznete” si a subliniat necesitatea ca UE sa fie competitiva economic, mai ales ca guvernele din Europa au dovedit ca „pot fi infrante de piata”. Seful statului mai explica necesitatea crearii unui astfel de organism prin faptul ca statele nu detin resurse in cantitatea de care au nevoie, iar cei mai mari detinatori de resurse sunt acum in sectorul privat.
de Vitalie Goncearov | aug. 4, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Jandarmii romani, pregatiti sa tempereze conflictele sarbo-albaneze
550 de militari germani şi 150 de militari austrieci vor ateriza la Pristina, pentru a suplimenta contingentul KFOR din Kosovo, relateaza surse militare NATO, citate de mass-media regionala. Oficialii romani au respins momentan posibilitatea suplimentarii contingentului militar romanesc din regiunea separatista din sudul Serbiei.
Un prim avion, la bordul căruia se află primele trupe suplimentare ale NATO, a aterizat miercuri pe aeroportul din Pristina, relateaza sursele citate anterior. Misiunea NATO în Kosovo (KFOR) a anunţat marţi că a solicitat trupe suplimentare, respectiv un batalion. Militarii vor fi detaşaţi în zilele următoare, a declarat un purtător de cuvânt al armatei germane.
KFOR a justificat trimiterea acestor efective suplimentare pentru a “susţine” contingentele deja staţionate în regiune şi care au fost mobilizate în prezent în nordul Kosovo, unde situaţia este extrem de tensionată. Înainterea suplimentării, KFOR avea în Kosovo 5.900 de militari.
Pristina respinge acordul KFOR-Serbia
Misiunea NATO din Kosovo a ajuns miercuri seara la un acord cu reprezentanţi sârbi în baza căruia KFOR îşi va menţine cel puţin până la jumătatea lunii septembrie controlul asupra a două posturi de frontieră din nordul Kosovo aflate la originea crizei actuale. Acest acord a fost respins de Pristina, care consideră că nu ţinea seama de ”obiectivul său principal” de a desfăşura în teren poliţişti şi vameşi sub autoritatea sa. Tocmai o astfel de desfăşurare a provocat pe 25 iulie actuala criză. ”Sistemul actual de control (de către KFOR) va rămâne neschimbat până la jumătatea lunii septembrie” la posturile de frontieră Jarinje şi Brnjak, din nordul Kosovo, la frontiera cu Serbia, a indicat KFOR într-un comunicat, precizând că acest termen ar putea fi prelungit în timp, dacă va fi necesar, şi că misiunea KFOR îşi va menţine comandamentul şi controlul la cele două posturi de frontieră, mai relateaza mass-media regionala. Acordul a fost încheiat între comandantul KFOR, Ehrard Buhler, şi doi reprezentanţi sârbi: Goran Bogdanovic, ministru în problema Kosovo, şi Borko Stefanovic, negociatorul şef pentru dialogul dintre Belgrad şi Pristina.
NATO la anaghie
NATO consideră că este necesară suplimentarea numărului de militari din kosovo, deşi crede că, deocamdată, controlează situaţia. În regiune, în ultima săptămână, situaţia este extrem de tensionată între sârbi şi kosovari, a declarat, marţi, Hans Dieter Wichter, un purtător de cuvânt al KFOR, citat de AFP. “Da, confirm acest lucru”, a precizat purtătorul de cuvânt, răspunzând unei întrebări puse de reprezentanţii presei care doreau să ştie dacă au fost cerute trupe suplimentare. “Putem controla situaţia. Dispunem de suficiente trupe. Cererea nu a fost făcută din cauza incapacităţii noastre de a controla situaţia”, a mai adăugat el. Un poliţist kosovar a decedat, iar alţi patru au fost răniţi uşor într-o operaţiune a forţelor speciale trimise, săptămâna trecută, de Pristina pentru a impune controlul asupra posturilor de frontieră cu Serbia din nordul Kosovo. Pristina doreşte ca prin această operaţiune să fie întărit embargoul pe care l-a instituit asupra importului de produse sârbe în Kosovo, ca răspuns la embargoul declarat de Belgrad asupra importului de produse kosovare de la proclamarea independenţei acestei foste provincii iugoslave în 2008. În replică, sârbii din nordul Kosovo au blocat accesul la două puncte vamale, dintre care cel de la Jarinje a fost incendiat, miercuri seara, de mai mulţi tineri cu cagule.
Politisti romani din Kosovo, decorati
Reamintim ca recent, treizeci şi unu de poliţişti români, care s-au remarcat prin modul de executare a misiunilor încredinţate, au fost decoraţi, la sediul central al Misiunii EULEX Kosovo din Priştina, cu medalia “PRO PACE UNUM”. De asemenea, aceştia au fost felicitaţi personal de şeful Misiunii EULEX Kosovo, Xavier Bout de Marnhac. Misiunea Uniunii Europene – EULEX este o misiune de experţi selecţionaţi din toate statele membre, la care se adaugă alte cinci state contributoare, mandatul acesteia fiind implementarea legii (“rule of law”) şi monitorizarea, supervizarea şi îndrumarea (“monitoring, mentoring and advising”) autorităţilor locale pe componentele de poliţie, vamă si justiţie, în vederea formării unor instituţii la nivel şi standarde europene în Kosovo. În prezent, România contribuie la această misiune cu un contingent alcătuit din 60 de poliţişti care îşi desfăşoară activitatea în toate departamentele misiunii: poliţie specială, poliţie cu puteri executive şi componenta de monitorizare. Dovadă a profesionalismului şi experienţei ofiţerilor români, o parte dintre aceştia au fost desemnaţi în importante funcţii de conducere şi supervizare, cum ar fi şef de regiune (regional commander supervisor), şefi de echipe (team leader) şi investigatori şefi (leading investigators) în diferite dosare din sfera crimei organizate, traficului de persoane, infracţiuni economice şi corupţie. Potrivit MAI, acordarea medaliilor “PRO PACE UNUM” poliţiştilor români confirmă preţuirea şi aprecierea de care se bucură aceştia în Kosovo şi reprezintă o recunoaştere a contribuţiei lor la îndeplinirea obiectivelor misiunii.
Romania, lider in UE
România este principalul contribuitor cu personal la misiunile civile de menţinere a păcii derulate sub egida Uniunii Europene, având un număr total de 227 participanţi în cele 8 misiuni. “Ţara noastră a devenit prin Ministerul de Interne nu numai un partener solid al ţărilor aliate, ci şi un factor important de decizie în stabilirea liniilor directoare în politica externă a Uniunii Europene. Meritul pentru această performanţă revine în cea mai mare măsură Jandarmeriei Române.” a declarat recent secretarul de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, chestorul de poliţie Ioan Dascălu. Cel de-al treisprezecelea contingent, format din 115 luptători ai Detaşamentului de Jandarmi Români, a plecat recent în provincia Kosovo, urmând să înlocuiască contingentul aflat acum în teatrul de operaţiuni. Ceremonialul Apelului Solemn al Detaşamentului de Jandarmi s-a desfăşurat la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în prezenţa chestorului de poliţie Ioan Dascălu. Oficialul le-a mulţumit jandarmilor români în numele conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru misiunea pe care au ales să o îndeplinească şi a subliniat faptul că profesionalismul de care a dat dovadă Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române din Kosovo, în misiunile desfăşurate pe durata a mai bine de opt ani de zile, a contribuit la eforturile internaţionale de menţinere a păcii. „Doresc să vă asigur că ştiu foarte bine ce înseamnă această zi pentru dumneavoastră. Misiunea în care vă deplasaţi este una nobilă, este una care aduce cinste şi onoare dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră şi nu în ultimul rând aduce prestigiu internaţional României. Pe durata misiunii, fiecare dintre dumneavoastră este practic un ambasador al ţării noastre în teatrul de operaţiuni”, a precizat secretarul de stat. Recent, colonelul Marian Petre a obtinut postul de sef al Departamentului de Politie speciala in cadrul misiunii EULEX Kosovo, in urma selectiei realizate la nivelul Capacitatii de Planificare si Conducere a misiunilor civile UE, unitate din structura Serviciului European de Actiune Externa. Aceasta reprezinta cea mai inalta pozitie in organigrama EULEX Kosovo pe dimensiunea de planificare a activitatilor de politie. Numirea sa a fost contestata de autoritatile kosovare si de presa de la Pristina.
Din cauza Kosovo, Romania a boicotat summitul de la Varsovia
Totodata, presedintele Traian Basescu a explicat recent, la postul public de radio de la Bucuresti, ca Romania nu participa la reuniunea de la Varsovia pentru ca ar insemna sa stea la masa cu reprezentantul unui stat pe care nu-l recunoaste, creandu-se precedentul ca pe viitor sa se trezeasca la reuniuni unde sta la masa cu Igor Smirnov. “Polonia a recunoscut Kosovo, Romania n-a recunoscut Kosovo. Polonia, ca tara organizatoare si care a recunoscut Kosovo, poate sa invite alt stat pe care l-a recunoscut, chiar daca acest stat nu este recunoscut la ONU, pentru ca ONU are circa 190 de state si doar 65 de state din lumea asta au recunoscut Kosovo. Deci inca nu este un stat ONU, un stat recunoscut la ONU, dar cei care l-au recunoscut isi pot lua libertatea sa-i invite. Romania nu poate sta la aceeasi masa cu un stat care nu este recunoscut de ea insasi. Cand Kosovo va fi recunoscut de ONU, vom vedea ce pozitie va adopta Romania, dar nu vom fi printre cei care vor vota pentru recunoastere, asta in mod cert”, a explicat presedintele.
de Anatol Terzi | iul. 31, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Generalul bosniac Jovan Divjak, in colimatorul justitiei sarbe
Solicitarea Serbiei de extradare a fostului general bosniac de origine sarba Jovan Divjak, suspectat de crime de razboi, a fost respinsa, anunta purtatorul de cuvant al Tribunalului din Korneuburg, Christa Zemanek, citata de mass-media internationala. „Solicitarea a fost respinsa”, a declarat purtatorul de cuvant, precizand ca decizia poate fi contestata in apel in termen de doua saptamani.
Reamintim ca Jovan Divjak este suspectat de implicare intr-un atac impotriva unei coloane a fostei armate iugoslave. Incidentul s-a soldat cu 18 morti, conform autoritatilor sarbe, si cu sase morti, potrivit autoritatilor bosniace. Jovan Divjak, in varsta de 74 de ani, a fost retinut pe 3 martie, pe aeroportul din Viena, ulterior fiind eliberat pe cautiune.
