România, pregătită pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului UE

România, pregătită pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului UE

Romania se pregateste diplomatic de preluarea Presedintiei Consiliului UE

Romania se pregateste diplomatic de preluarea Presedintiei Consiliului UE

Ministrul român al afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, i-a asigurat pe ambasadorii statelor membre UE la Bucureşti că România este pregătită de preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, în cadrul unui dejun de lucru organizat de Ambasada Republicii Austria în România, în contextul exercitării Preşedinţiei austriece a Consiliului, se precizează într-un comunicat al MAE de la București, citat de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, oficialul român a salutat obiectivele Preşedinţiei austriece a Consiliului UE şi a reiterat sprijinul României pentru eforturile depuse în atingerea priorităţilor stabilite de aceasta.

MAE, rol de coordonare

„A asigurat ambasadorii statelor membre UE la Bucureşti că România este pregătită de preluarea mandatului de Preşedinţie a Consiliului UE, menţionând rolul de coordonare al Ministerului Afacerilor Externe la nivel naţional în pregătirea exercitării acestei responsabilităţi. A evidenţiat buna cooperare cu actuala Preşedinţie austriacă a Consiliului UE în vederea asigurării unei bune tranziţii între Trioul de preşedinţii din care aceasta face parte şi cel care va fi inaugurat de România, de la 1 ianuarie 2019”, se arată în comunicat.

Priorități românești

Sursa citată menţionează că ministrul afacerilor externe a vorbit despre priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE, punând accentul asupra obiectivului asigurării unităţii la nivel european.
„Demnitarul român a subliniat importanţa Summitului informal de la Sibiu, din 9 mai 2019, pentru consolidarea proiectului european, pe baza unei coeziuni sporite şi a încrederii reînnoite a cetăţenilor în Uniunea Europeană. Ministrul Teodor Meleşcanu a accentuat în mod deosebit obiectivele circumscrise agendei externe a UE pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE, exprimând susţinere pentru consolidarea proiectului european, inclusiv din perspectiva asumării de către Uniunea Europeană a unui rol proeminent pe scena globală. A reafirmat faptul că România va sprijini Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate în urmărirea obiectivelor Strategiei Globale a UE”, informează MAE.

Parteneriatul Estic, angajament european

Meleşcanu a reiterat angajamentul României pentru avansarea politicii de extindere, evidenţiind, în acelaşi timp, necesitatea menţinerii angajamentului european faţă de Parteneriatul Estic. „A subliniat, în context, necesitatea dezvoltării relaţiilor cu partenerii estici care au încheiat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeană – Republica Moldova, Georgia, Ucraina”, conform comunicatului.
De asemenea, ministrul afacerilor externe a menţionat interesul viitoarei Preşedinţii române a Consiliului pentru o implicare sporită a UE în regiunea Mării Negre, precum şi pentru dezvoltarea relaţiei UE-Asia Centrală.
Ministrul de externe a subliniat, totodată, interesul României, ca viitoare Preşedinţie a Consiliului, în direcţia dezvoltării relaţiei transatlantice, a cooperării UE-NATO, precum şi a susţinerii multilateralismului şi a cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite”, se mai menţionează în comunicat. (N.G.)

Share our work
Austria: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă. Platforma Viena, soluția cancelarului Kurz pentru conflictul din Donbass

Austria: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă. Platforma Viena, soluția cancelarului Kurz pentru conflictul din Donbass

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, si ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, au relatie apropiata

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, si ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, au relatie apropiata

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a denunţat ‘agresiunea rusă’ în estul separatist al Ucrainei, într-o declaraţie neobişnuit de puternică făcută în cadrul vizitei pe care o efectuează la Kiev, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kurz a lansat un apel către Moscova să revină la masa negocierilor pentru a rezolva situaţia din Donbas, pe fondul controversatei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria, când a dansat cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl, fiind invitat la nunta acesteia, la care a participat şi cancelarul Kurz.

Avertisment ori jocuri diplomatice

‘Nu vorbesc doar în calitate de cancelar (austriac), ci şi în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă’, a afirmat Kurz într-o conferinţă de presă comună susţinută cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la Kiev, în care a evocat că, în luna iunie, UE a prelungit sancţiunile împotriva Rusiei.
‘Vreau să subliniez că suntem foarte preocupaţi de faptul că situaţia (din Donbas) rămâne dificilă, ca înainte’, a spus cancelarul austriac în finalul discuţiilor purtate la Kiev, potrivit comunicatului dat publicităţii de preşedinţia ucraineană.

Format depășit

În acelaşi timp, Sebastian Kurz a invitat Rusia să revină la ‘masa negocierilor’ în cadrul aşa-numitului ‘format Normandia’ (Ucraina, Germania, Franţa, Rusia). ‘Chiar dacă va fi un progres nesemnificativ, negocierile trebuie continuate, deoarece acesta este singurul format pe care îl avem deocamdată, reprezentând şi singura posibilitate de a negocia pentru ca, într-o bună zi, să ajungem la o soluţie paşnică”, a concluzionat Kurtz, citat de mass-media din Ucraina.
Demersurile cancelarului vin pe fondul speculațiilor din mass-media austriacă privind intențiile cancelarului Kurz de a propune unei noi formule de negocieri pentru rezolvarea conflictului separatist din Ucraina, sub genericul de Platforma Viena.

Nuntă cu năbădăi

Vizita cancelarului austriac survine într-un moment delicat al relaţiilor între Viena şi Kiev. Autorităţile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită în Austria a preşedintelui Vladimir Putin, care a asistat la 18 august la nunta şefei diplomaţiei austriece Karin Kneissl, cu care a şi dansat, aminteşte AFP.
Referitor la această vizită, care a provocat o polemică acerbă în Austria, Putin a spus că a fost o călătorie ‘strict privată’ la invitaţia ministrului de externe austriac. Şeful statului rus a plecat apoi la Berlin pentru negocieri cu cancelarul german Angela Merkel.
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că ‘nunţile’ nu ajută la ‘oprirea agresorului rus’ în Ucraina, mulţumind Vienei pentru ‘sprijinul puternic’, conform mass-media franceze.

Federatia-Rusa-vrea-ridicarea-sanctiunilor-economice

Federatia-Rusa-vrea-ridicarea-sanctiunilor-economice

Dans catastrofal

Dansul de luna trecută al preşedintelui rus Vladimir Putin cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl la nunta acesteia este văzut ca „o catastrofă”, a declarat recent ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin, relatează mass-media austriacă. „Este o chestiune de încredere”, a spus Klimkin, care s-a întâlnit cu cancelarul austriac Sebastian Kurz marţi la Kiev, în comentarii difuzate de agenţia austriacă de presă APA. „Sebastian este un prieten al Ucrainei şi un diplomat inteligent. Am încredere în el”, a adăugat Klimkin.
Luna trecută, Putin a fost oaspete de onoare la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl. Ei au fost filmaţi dansând în timpul festivităţilor desfăşurate într-un sat viticol din sud-estul Austriei.
Aproximativ 100 de invitaţi au fost la nuntă, inclusiv Kurz. Putin a adus cu el un cor tradiţional rusesc, a cărui prestaţie a fost cadoul său de nuntă.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină s-au prăbuşit la un nivel istoric în ultimii ani de când Rusia a anexat de la Ucraina regiunea de sud Crimeea, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici în 2014, în favoarea unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană.

Jocuri austriece

Deşi UE a impus sancţiuni împotriva Rusiei de la anexarea Crimeii, unele state membre, inclusiv Austria și Ungaria, au relaţii calde cu Moscova.
Austria deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, calitate în care oficialii austrieci au cerut de mai multe ori suspendarea sancțiunilor împotriva Moscovei, demersuri care au îngrijorat cancelariile europene. Existenta in Viena a unui puternic pol de interese ale Federatiei Ruse a fost semnalat, in mod repetat, de serviciile de informatii occidentale si austriece (N.G.)

Share our work
Kurz: „trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei“. Cancelarul austriac cere „noi canale de negocieri cu Rusia“. Președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene, preluată de România

Kurz: „trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei“. Cancelarul austriac cere „noi canale de negocieri cu Rusia“. Președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene, preluată de România

Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european

Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european

Premierul austriac Sebastian Kurz a anunţat recent, la Strasbourg, că ţara sa are trei priorităţi pentru preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care a preluat-o la 1 iulie de la Bulgaria şi o va preda la 1 ianuarie 2019 României.  Liderul conservator de la Viena şi-a început discursul în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, în Franţa, cu mesajul că Europa este „o evidenţă“. Apoi a prezentat priorităţile preşedinţiei rotative a UE din mandatul Austriei, mizând pe „O Europă care protejează“.

Priorități austriece

Potrivit premierului austriac, Guvernul de la Viena se va concentra pe chestiunea sensibilă a migraţiei, pe securitatea economică a europenilor şi pe relaţii mai bune cu vecinii. „Trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei pentru a ne asigura că nu vor exista frontiere în interiorul Europei“, a spus Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani. El a pledat totodată pentru apărarea competitivităţii Europei. În opinia sa, prosperitatea economică şi stilul de viaţă din UE depind în mare parte de capacitatea sa de a ţine pasul cu alte zone din lume pe măsură ce tehnologia avansează. În ceea ce priveşte vecinii UE, Kurz a apreciat că ţările din Balcanii de Vest şi-au câştigat dreptul de a se alătura acestui bloc. În plus, a făcut apel „pentru noi canale de negocieri cu Rusia“, vizată de sancţiuni europene după anexarea peninsulei Crimeea, în martie 2014.

Președinția ”din umbră”

România asigură, începând de la 1 iulie, președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene pe perioada președinției Austriei la Consiliul UE, cu șase luni înainte de a prelua mandatul primei sale președinții, la 1 ianuarie 2019.

Președinția ”din umbră” reprezintă o cutumă la nivelul administrației europene în care fiecare stat ce urmează să dețină președinția Consiliului este implicat mai mult la nivelul proceselor de negociere cu Parlamentul European și în trilogurile Consiliu-Parlament-Comisie pentru stabilirea legislației la nivelul Uniunii Europene.

„Pentru a asigura un start pozitiv și puternic al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, suntem pregătiţi să ne asumăm Preşedinţia din umbră, în timpul mandatului ce va fi deţinut de Austria, în a doua jumătate a acestui an, ceea ce implică un plus de responsabilitate şi pragmatism în urmărirea proceselor de negociere, inclusiv la nivel de trialog cu Parlamentul European şi Comisia Europeană”, a declarat și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, în timpul Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie, ultima astfel de reuniune sub președinția Bulgariei.

4 piloni

Cu 184 de zile înainte de a prelua președinția Consiliului UE și de a deschide trio-ul de președinții cu Finlanda și Croația, România a anunțat, până în prezent, patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și care vizează „Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.

„Preşedinţia României are patru axe importante: economică, a siguranţei, acţiunii globale şi socială. Plecând de la aceste patru axe, cu siguranţă putem să vorbim în perioada următoare despre ce putem să facem împreună pentru a vorbi despre potenţialul sectorului energetic. Preşedinţia austriacă începe cu 170 de dosare legislative, iar România va trebui să finalizeze dosarele restante. Avem nevoie pentru o preşedinţie de succes de un dialog constant, de maturitate, profesionalism”, a afirmat Victor Negrescu. (N.G.)

Share our work
România demarează implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. București-ul preia Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Paisprezece state pentru Dunăre

România demarează implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. București-ul preia Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Paisprezece state pentru Dunăre

Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene

Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene

Executivului de la București a adoptat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern (HG) privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel naţional a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care stabileşte structura de guvernare a strategiei la nivel naţional modul de funcţionare şi coordonare a procesului de implementare, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Actul normativ stipulează responsabilităţile de coordonare, la nivel naţional, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi sarcinile de implementare a obiectivelor celor 11 Arii Prioritare de către ministerele sectoriale.

SUERD, obiectiv strategic

„În perspectiva preluării Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, asigurarea coerenţei procesului interinstituţional de cooperare este esenţială pentru reuşita acestui mandat. România îşi propune ca această formă de colaborare regională, o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european, să cunoască o revigorare în perioada următoare. Deblocarea acestui act normativ, la peste trei ani de la primele discuţii privind iniţierea sa, este extrem de importantă pentru a creşte eficienţa coordonării, în plan naţional şi a cooperării, în plan european, în vederea unei implementări eficiente a strategiei“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

În acest sens, Hotărârea stipulează următoarele structuri: Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de preşedinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de preşedinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de vicepreşedinte, cu o participare largă de actori cu responsabilităţi şi interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

Ambiții instituționale

Potrivit sursei citate, prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării şi Inovării; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.

Președinție românească

România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia, şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-iniţiată de România şi Austria şi reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.

Ca şi celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). (M.B.)

Share our work
Putin, vizită triumfală la Viena. Gazprom sparge unitatea Uniunii Europene. „Nord Stream 2“, amenințare hibridă la adresa unității NATO

Putin, vizită triumfală la Viena. Gazprom sparge unitatea Uniunii Europene. „Nord Stream 2“, amenințare hibridă la adresa unității NATO

Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse

Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi, la Viena, că ţara sa este pregătită să recupereze toate canalele de comunicare şi cooperare cu Uniunea Europeană, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. ‘Suntem pe deplin deschişi să lucrăm împreună cu Europa’, a declarat Putin în cadrul unei conferinţe de presă la Viena cu omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, subliniind că sancţiunile economice şi diplomatice ale UE împotriva ţării sale dăunează ambelor părţi.
Totodată, Putin a afirmat că Rusia a depăşit toate dificultăţile legate de sancţiunile occidentale şi a subliniat că toate părţile implicate au interesul să ridice sancţiunile impuse Moscovei, relatează Reuters.

Bomba Gazprom-OMV

Concernul rus Gazprom și concernul austriac OMV au semnat un acord de livrare a gazului din Rusia până în anul 2040 în prezența președintelui rus Vladimir Putin și cancelarului austriac Sebastian Kurz, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Acordul de livrare a gazului între Gazprom Export și OMV Gas Marketing & Trading GmbH a fost semnat de președintele consiliului director al Gazprom, Alexei Miller (n.r.: un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin), și președintele consiliului director al concernului austriac Rayner Zele.
Luni, 4 iunie, Rusia și Austria au aniversat 50 de ani de la începutul livrărilor de gaze, în urma semnării a unui acord între întreprinderea sovietică Soyuznefteexport și compania austriacă OMV în anul 1968. În acest fel, Austria devenise prima țară din Europa Occidentală care a încheiat cu URSS un contract de livrare a gazelor.
De-a lungul acestei jumătăți de secol, Austria a importat peste 218 miliarde de metri cubi de gaz natural. În anul 2017, ponderea gazului rusesc în importul de gaze în Austria a constituit 93%.
La sfârșitul negocierilor Putin-Kurz a mai fost semnat un pachet de documente care prevăd colaborarea în domeniile inovării și gestionării fondului forestier, precum și dezvoltarea de relații la nivel regional.

Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE

Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE

Nord Stream-2, sprijinit de Austria

Austria susține planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze în Europa prin intermediul Nord Stream-2, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, citat de Sputnik.
Planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze consumatorilor europeni, inclusiv în cadrul proiectului Nord Stream-2, alte proiecte de infrastructură energetică sunt susținute de partenerii austrieci, a spus Putin după negocierile cu omologul său austriac Alexander Van der Bellen.

Ofertă de pace

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, efectuează începând de marţi o vizită în Austria, prima sa vizită bilaterală în Occident din 2018. Cu această ocazie, el a acordat luni un interviu radioteleviziunii austriece ORF, preluate de Reuters și alte agenții de presă străine, în care susţine că Moscova nu încearcă să divizeze Uniunea Europeană.
„Nu urmărim obiectivul de a diviza nimic şi pe nimeni în UE. Suntem mult mai interesaţi ca UE să fie unită şi înfloritoare, deoarece UE este cel mai important partener comercial şi economic al nostru”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Vizită strategică

Liderul rus Putin nu a mai fost într-o vizită bilaterală într-o ţară UE din iulie anul trecut, când a mers în Finlanda. Acum, el marchează oficial 50 de ani de la primul acord de furnizare a gazelor între compania rusă Gazprom şi cea austriacă OMV şi are pe agendă participarea la o conferinţă cu oameni de afaceri din ambele ţări. Latura politică va avea însă greutate în convorbirile oficiale, consideră mass-media internațională.
Relaţiile Rusiei cu UE sunt tensionate după anexarea Crimeei, urmată de sancţiuni europene împotriva Moscovei. Pe lângă rolul jucat în Siria şi în rebeliunea separatistă din estul Ucrainei, a intervenit şi episodul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal la Londra. Regatul Unit a acuzat Rusia că a folosit o substanţă neurotoxică împotriva fostului său agent secret, iar majoritatea statelor membre ale UE s-au alăturat sancţiunilor britanice impuse Moscovei după incident şi au expulzat diplomaţi ruşi. Austria face parte din minoritatea europeană care nu a luat astfel de măsuri, reaminteşte Reuters.

Falanga austriacă

Partidul Libertăţii, reprezentant al extremei drepte din Austria, are un acord cu partidul Rusia Unită al lui Putin, iar liderul formaţiunii austriece a cerut la sfârşitul săptămânii trecute ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Întrebat despre legăturile Rusiei cu extremiştii de dreapta europeni, Putin a răspuns: „Decidem pragmatic dacă cooperăm politic cu cineva. Încercăm să colaborăm cu cei care îşi exprimă public dorinţa de a colabora cu noi”.
Politica externă oficială a cancelarului austriac Sebastian Kurz, conservator, este de aliniere la poziţia UE. În iulie, Austria va prelua preşedinţia Uniunii Europene şi a făcut deja cunoscut că va încerca să joace rolul de punte de legătură între Est şi Vest.

Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO

Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO

Nerăbdare italiană

Noul şef al guvernului italian, Giuseppe Conte, a declarat marţi că ţara sa este favorabilă ‘revizuirii’ sancţiunilor economice impuse Rusiei de comunitatea internaţională. ‘Vom fi promotorii unei revizuiri a sistemului de sancţiuni”, a declarat el în faţa senatorilor în discursul său de politică generală la sfârşitul căruia va cere votul de încredere al Parlamentului.
‘Vom fi susţinătorii unei deschideri faţă de Rusia care şi-a consolidat în ultimii ani rolul internaţional în diferite crize geopolitice’ şi care reprezintă un partener economic important pentru companiile italiene, a adăugat Conte.
Noul şef al guvernului italian a insistat totuşi să sublinieze ‘apartenenţa fermă (a Italiei) la NATO’. ‘Vrem să subliniem în primul rând apartenenţa fermă a ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, cu Statele Unite ca partener privilegiat’, a mai spus Giuseppe Conte.
Italia a încercat în mai multe rânduri să obţină în cadrul Uniunii Europene, dacă nu o ridicare totală a sancţiunilor împotriva Rusiei, cel puţin o reducere a acestora.

Reduta poloneză

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a atras atenţia, luni, în timpul discursului ţinut în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, că noul gazoduc rusesc „Nord Stream 2“ reprezintă o ameninţare la adresa securităţii energetice şi a solidarităţii Europei şi este o nouă armă hibridă, care vizează UE şi NATO, reprezentând o pastilă otrăvită pentru securitatea europeană“.
Morawiecki a subliniat că Nord Stream 1 a permis Rusiei să strângă resurse financiare și politice pentru dezvoltarea armatei şi, ulterior, pentru agresiunea împotriva Ucrainei şi a Georgiei. „Situaţia actuală în materie de securitate demonstrează că decizia istorică de a detaşa trupe în regiunea noastră a fost corectă şi suntem recunoscători aliaţilor pentru contribuţia lor la securitate“ – a subliniat premierul polonez.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream este un proiect deţinut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom şi implică şi actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV şi Shell şi a generat noi tensiuni între Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Gazprom joacă tare în UE

Gazprom joacă tare în UE

Opoziție americană

SUA au avertizat că Moscova s-ar putea folosi de acest proiect, a cărui valoare se ridică la 11 miliarde de dolari, pentru acţiuni de spionaj în Marea Baltică. Partea rusă a dezmințit aceste acuzații. Preşedintele rus, Vladimir Putin a sugerat, în schimb, că opoziţia americană faţă de acest proiect trădează dorinţa Americii de a exporta gaz lichefiat în Europa.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ţările membre ale Alianţei nu au reuşit să ajungă la un consens în ceea ce priveşte conducta de gaz Nord Stream 2. „NATO aplică principiul consensului. Cu toate acestea, pentru moment, nu vedem un consens privind Nord Stream 2 printre membrii Alianţei. Mai multe ţări membre consideră că acest proiect este exclusiv comercial“, a declarat Jens Stoltenberg, răspunzând la întrebarea mass-media privind posibilitatea ca NATO ar putea bloca construcţia conductei. Potrivit lui Stoltenberg, NATO nu are „instrumente pentru a face nimic cu un astfel de proiect energetic“.
Reamintim că în data de 23 mai, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite sunt gata să „salveze“ Europa de dependenţa de gaze ruseşti. El a promis să depună toate eforturile pentru a se asigura că proiectul Nord Stream 2 nu va fi funcţional niciodată. (Mihai Isac/M.B.)

Share our work