de Isac Mihai | ian. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Turcia, UE
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, multumit de rezultatul ofensivei militare din Siria
Recep Tayyip Erdogan consideră că operaţiunea militară turcă din provincia siriană Afrin va fi încheiată „în foarte scurt timp”. Confruntările militare s-au soldat cu morți și răniți din ambele tabere. Între timp, reprezentanții kurzilor acuză Rusia de trădare și nu exclud confruntări și cu militarii ruși.
„Forţele noastre armate vor finaliza în curând operaţiunea din Afrin … se vor asigura că teroriştii fug din Afrin. Este o problemă naţională. Vom strivi pe oricine se va opune. Nu există compromisuri sau o toleranţă în această privinţă. În ultimii 15 ani, am tot spus `Într-o noapte, putem ajunge prin surprindere`. Am aşteptat, am aşteptat şi am făcut asta în cele din urmă. Avem mult mai multe lucruri de făcut”, a spus Erdogan. Preşedintele Turciei a subliniat faptul că populaţia din provincia Afrin este formată din arabi (55%), kurzi (35%) şi turkmeni (6-7%), transmite Mediafax, care citează agenţia Anadolu.
„Acum scopul este să predăm (provincia) Afrin adevăraţilor conducători. Care este scopul nostru? Avem 3,5 milioane de cetăţeni sirieni pe teritoriile noastre. Vrem să îi trimitem înapoi în ţările lor”, a mai spus Erdogan.
Zeci de morți și răniți
Un soldat turc a fost ucis luni în Siria, prima victimă de partea turcă înregistrată în cea ce-a treia zi a ofensivei Ankarei contra luptătorilor kurzi din nordul Siriei, a anunţat armata turcă, potrivti Agerpres. „Unul dintre soldaţii noştri eroici a murit ca martir în timpul confruntărilor” cu miliţia kurdă siriană „Unităţile de apărare a Poporului (YPG)”, considerată de Ankara drept „teroristă”, la sud-est de oraşul de graniţă Gulbaba, a anunţat armata turcă într-un comunicat.
Intitulată „Ramura de măslin”, ofensiva, lansată sâmbătă de armata turcă şi efectuată cu rebelii sirieni pro-Ankara, vizează dislocarea YPG din regiunea Afrin, de la graniţa cu Turcia. Este cea de-a doua intervenţie turcă în Siria de la începutul războiului, în 2011. Circa 72 de militari turci au fost ucişi în precedenta operaţiune, numită „Scutul Eufratului”, între august 2016 şi martie 2017.
În afara soldatului turc, de sâmbătă, de la începutul ofensivei, cel puţin 54 de luptători, dintre care 26 kurzi şi 19 rebeli sirieni pro-Ankara, au fost ucişi, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Conform sursei citate, 22 de civili şi-au pierdut viaţa în aceeaşi perioadă, Ankara negând însă uciderea civililor şi denunţând o „propagandă” a YPG.
Cel puţin 54 de combatanţi kurzi şi rebeli sirieni pro-turci au fost ucişi în cele trei zile de confruntări în nord-vestul Siriei, unde Turcia a lansat sâmbătă o ofensivă împotriva enclavei kurde Afrin, a anunţat luni Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO), citat de AFP. ”Loviturile aeriene turceşti şi confruntările au ucis 26 de combatanţi în tabăra kurdă”, a indicat directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane, adăugând că 19 combatanţi au pierit de partea turcă, între care rebeli sirieni susţinuţi de Ankara. Potrivit acestuia, ”nouă corpuri sunt în continuare neindentificate”.
Kurzii acuză Rusia de trădare
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a asigurat luni că Turcia nu va da înapoi în ce priveşte ofensiva împotriva YPG în enclava Afrin, afirmând că aceasta se desfăşoară în acord cu Moscova, actor-cheie în conflictul din Siria, notează Agerpres. Moscova nu a confirmat oficial existenţa unui acord cu Ankara, dar analiştii apreciază că o ofensivă majoră nu ar fi putut fi desfăşurată în Siria fără acceptul Rusiei, care controlează în special spaţiul aerian din nordul ţării.
Comandantul suprem al miliţiilor YPG, Sipan Hemo, a acuzat luni Rusia de trădare pentru că nu a descurajat Ankara să atace regiunea Afrin, conform unui comunicat postat pe site-ul oficial al YPG (www.ypgrojava.org), citat de portalul rusesc Lenta.ru. ”Rusia în prezent este aliat al statului turc (…) şi se află la un pas de război cu noi (…). Noi am avut înţelegeri cu Rusia, dar ea le-a ignorat, trădându-ne”, subliniază comandantul kurzilor în comunicat. El a adăugat că acum kurzii au văzut faţa adevărată a Moscovei, iar Rusia a devenit un ”un stat fără principii”.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, s-a limitat să afirme că Moscova urmăreşte acţiunile armatei turce în regiunea Afrin. Secretarul de stat american Rex Tillerson a reiterat luni la Londra apelul SUA la ”reţinere” pentru ”toate părţile” în Siria, după ofensiva turcă în enclava kurdă, recunoscând totuşi ”dreptul legitim al Turciei” de a se ”proteja”. Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească luni la apelul Franţei în problema acestui nou front deschis în conflictul din Siria. (M.A.B.)
de Isac Mihai | ian. 23, 2018 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina
Sistemele S-400, furnizate Turciei, sunt folosite pentru protecția forțelor militare din Crimeea
Rusia confirmă că va furniza Ankarei sistemul de rachete anti-aeriene S-400. Astfel, prin contractul de peste 2 miliarde de dolari, Turcia ar deveni al doilea stat NATO care își va dota forțele armate cu tehnologie militară dezvoltată de Moscova, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Turcia a semnat un contract cu Rusia pentru a primi sisteme anti-aeriene de tip S-400, au informat oficialii ruşi, aflaţi în vizită în Asia de Sud-Est, adăugând că este a doua ţară din NATO care va achiziţiona sisteme antibalistice ruseşti. „Două sisteme S-400 există deja în Siria, asigurând securitatea bazelor Hmeymim şi Tartus. Acestea sunt sisteme unice cu capacităţi de performanţă de neegalat. Acesta este motivul pentru care a fost încheiat un contract privind livrarea complexelor S-400 către Turcia, membru al NATO”, a declarat Serghei Şoigu, în timpul vizitei sale în statele din Asia de Sud-Est, transmite Mediafax, care citează agenții de presă rusești. „Alte ţări şi-au exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziţionarea sistemelor S-400, inclusiv state din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est”, a subliniat Șoigu. „Negocierile relevante sunt în curs de desfăşurare”, a adăugat el.
Surse din delegaţia rusă au subliniat faptul că Turcia este al doilea membru NATO care a achiziţionat sistemele anti-aeriane create de ruşi. Până de curând, Grecia a fost singurul membru al alianţei care a intensificat cooperarea militară cu Rusia, având sisteme S-300. Ministrul rus al Apărării a menţionat că Moscova este pregătită să împărtăşească experienţa sa în utilizarea armamentului şi a hardware-ului militar în lupta împotriva terorismului internaţional din Siria.
„În primul rând, acest lucru se referă la războaiele noastre, armele folosite de Forţele Terestre şi forţele speciale de operaţiuni, precum şi sistemele noastre de apărare, care nu includ doar sistemele Pantsyr, ci şi sistemele S-300 şi S-400”, a declarat Şoigu.
Contract de peste 2 miliarde de dolari
Contractul cu Turcia pentru achiziția de către aceasta a unor sisteme rusești de apărare sol-aer S-400 depășește suma de două miliarde de dolari, a confirmat ,în 2017, compania de stat Rostec. Oficialități din domeniul militar și politicieni americani și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu intențiile Turciei, ca stat membru al NATO, de a achiziționa sisteme de apărare din Rusia, pe fondul altor semne privind o apropiere între Ankara și Moscova anul trecut. Sistemul S-400, incompatibil cu sistemele NATO, poate distruge ținte aeriene pe o distanță de până la 400 kilometri.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat în septembrie că țara sa a semnat acordul cu Federația Rusă și a făcut o primă plată. La momentul semnării contractului cu partea rusă nu a fost dezvăluită o sumă concretă, însă presa turcă avansa suma de 2,5 miliarde de dolari. Decizia Ankarei de a cumpăra sisteme de rachete S-400 este considerată în unele capitale occidentale drept un afront la adresa NATO, având în vedere tensiunile cu Moscova în legătură cu Ucraina și Siria. Acordul turco-rus provoacă îngrijorări pentru că armele nu pot fi integrate în sistemul de apărare al Alianței. (M.A.B.)
de Isac Mihai | ian. 19, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Sisteme Javelin, motiv de escaladare a conflictului din Donbass
Rusia caută motive să reaprindă războiul în estul Ucrainei, dar acuză Kievul că îngroapă acordurile de la Minsk și că folosește armament american. Acuzațiile vin după ce Parlamentul ucrainean a votat joi o lege care califică drept ‘ocupaţie temporară rusă’ conflictul armat ce afectează de patru ani estul ţării. Legea a provocat indignarea separatiştilor ruşi şi proteste la Moscova, unde MAE rus a acuzat Kievul că se pregăteşte pentru ‘un nou război’.
Legea, aprobată de 280 de deputaţi ucraineni, denunţă o ‘agresiune armată rusă’ şi califică ‘teritorii temporar ocupate’ republicile populare autoproclamate Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR) în estul Ucrainei, transmite Agerpres, care citează agenții de presă internaționale și locale. Votat la mai puţin de o lună după decizia Washingtonului de a autoriza livrarea de arme letale Ucrainei, textul prevede ca armata ucraineană să preia de acum conducerea operaţiunilor în zona de conflict, care era până acum încredinţată serviciilor de securitate. ‘Vom continua să deschidem calea pentru reintegrarea teritoriilor ucrainene ocupate’, a scris pe Twitter preşedintele ucrainean Petro Poroşenko după adoptarea legii.
Pregătiri pentru război
Rebelii şi Rusia au criticat cu fermitate textul adoptat. Această lege ‘contrazice toate acordurile de la Minsk (…) şi va permite să se lase mână liberă clicii militare ucrainene’, a declarat presei liderul DNR, Alexandr Zaharcenko.
‘Parlamentul ucrainean (…) a pus practic capăt acordurilor de la Minsk votând această lege greşită’, a afirmat, la rândul său, Konstantin Kossatcev, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus.
Cu adoptarea acestei legi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ‘se dotează cu puteri nelimitate apropiate de cele ale unui dictator pentru a reprima orice acţiune de contestare’, se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul Afacerilor de Externe rus. ‘Nu se poate numi aceasta altfel decât pregătiri pentru un nou război’, se mai arată în comunicatul MAE rus, care avertizează împotriva unei ‘escaladări periculoase’ a situaţiei din Ucraina şi a ‘consecinţelor imprevizibile pentru pacea şi securitatea în lume’. ‘Kievul îngroapă astfel acordurile de la Minsk şi toate mecanismele disponibile pentru căutare de soluţii reciproc acceptabile în vederea soluţionării crizei ucrainene’, acuză diplomaţia rusă.
Acordurile semnate la Minsk în februarie 2015 cu medierea Rusiei, a Franţei şi Germaniei, au condus la o scădere a intensităţii luptelor, dar fără progrese spre o soluţionare politică a conflictului. Armistiţiile anunţate în mod constant sunt încălcate aproape întotdeauna, cele două părţi acuzându-se reciproc de încălcarea lor.
Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni
Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse..
Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei. (M.A.B.)
de Razvan Iorga | ian. 19, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Ucraina, UE
Tensiunile dintre Kiev și Moscova intră într-o nouă fază a declarațiilor belicoase menite să suscite o atenție și mai mare asupra dezvoltărilor ce ar putea avea loc în regiune. Rada Supremă de la Kiev a adoptat, joi, o nouă lege controversată denumită „Legea reintegrării Donbasului”. În document se stipulează că regiunile Doneţk și Luhansk aflate sub ocupaţie temporară „sunt recunoscute drept părți ale Ucrainei în care formațiuni armate ale Federației Ruse și administrația de ocupație rusească au stabilit şi exercită un control general”.
De asemenea, Rusia este catalogată drept „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.
Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă.
Poate cel mai nevralgic punct al legii votată de 280 de parlamentari, după numai trei zile de discuții și care nu a avut decât un amendament admis din 675, face referire la statului armatei ucrainene în regiune. Aceasta oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul linie de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.
Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la „luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk”.
Conform legii, pentru exercitarea controlului asupra operaţiunii de respingere a agresiunii armate ruse, Kievul urmează să înfiinţeze un comandament operativ special al Forțelor Armate ale Ucraina.
Mai multă putere pentru Poroșenko
Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei „zone sigure” adiacentă zonei de operațiuni militare.
Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.
Acest lucru va putea oferi lui Poroșenko noi oportunități de redresare a imaginii sale extrem de scăzute în Ucraina, ținând cont că anul viitor, în Ucraina, vor avea loc alegeri atât prezidențiale, cât și parlamentare.
Prin noua lege, autoritățile de la Kiev vor recunoaște doar două documente emise pe teritoriul ocupat – certificate de naștere și deces.
Înarmare de peste Ocean
Legea vine la o zi după ce șeful statului major ucrainean, generalul Viktor Muzenko, declara la o reuniune a NATO de la Bruxelles că forțele armate ucrainene se vor înarma în circa șase luni cu rachete anti-tanc de tip Javelin din SUA.
Rachete anti-tanc Javelin sunt o generație avansată de armament portabil de generația a treia și este cunoscută pentru orientarea automată a țintei în infraroșu, care îi eliberează pe operatorul său de necesitatea de a ghida în mod activ un proiectil într-o țintă printr-o rază laser sau un fir după împușcare.
Focosul rachetelor Javelin este capabil să distrugă tancurile moderne atacându-le de deasupra și poate fi folosit și pentru a distruge fortificațiile inamice.
Wall Street Journal scria pe 9 noiembrie că administrația președintelui SUA, Donald Trump a dat undă verde Ucrainei pentru primirea unui astfel de armament, ca parte a ajutorului militar pentru Ucraina care se luptă cu rebelii proruși din estul țării din aprilie 2014.
Ulterior, postul american ABC relata pe 24 decembrie, citând surse din Departamentul de Stat al SUA că pachetul total de apărare a Ucrainei în valoare de 47 milioane dolari ar include 35 de lansatoare de tip Javelin și 210 de rachete anti-tanc.
Asta după ce pe 21 decembrie, Trump a semnat, de asemenea, un proiect de lege privind creditele de apărare din SUA pentru anul fiscal 2018, care alocă în special pachetului de ajutor militar de 350 milioane de dolari american pentru Ucraina.
Acuze belicoase dinspre Moscova
Acest lucru nu a făcut decât să sporească retorica Moscovei privind pregătirea de război a Kievului și încalcarea Acordurilor de la Minsk privind încetarea focului în estul Ucrainei. Diplomația rusă a venit imediat, joi, cu o reacție în care a precizat că legea privind reintegrarea Donbasului ar o dovadă că Ucraina se pregătește de război. În declarație se mai spune că legea reprezintă o „escaladare a situaţiei cu consecinţe impredictibile pentru pacea și securitatea lumii”.
„În esență, Poroșenko obține puteri aproape restrictive, aproape dictatoriale, pentru a suprima dizidența și nemulțumirea. Acest lucru nu poate fi numit altfel decât pregătirile pentru un nou război”, se spune în comunicatul MAE rus.
Moscova vede legea ca o îndepartare și mai tare a cetățenilor din Donbas de restul Ucrainei și că „îngroapă Acordului de la Minsk”. Moscova acuză autoritățile de la Kiev că, prin blamarea Rusiei, pentru Ucraina încearcă să se absolve de toată vină privind suferințele cetățenilor din Donbas.
Abil, Rusia nu lovește numai în Kiev pentru această lege, ci o leagă ca pe o consecință directă a anunțul SUA că va livra armament letal Ucrainei. Cu toate acestea, și alte țări, precum Canada și-au exprimat dorința de a vinde Ucrainei, în caz că există dorință de cumpărare, astfel de armament letal.
Conflictul din estul Ucrainei s-ar putea muta în câteva luni la un cu totul al nivel, fapt ce va angrena și mai mult Vestul și Estul în acest conflict. Regiunea Mării Negre va deveni un câmp strategic ce va fi folosit de părți pentru a-și crea un avantaj. De acest lucru nu va fi străină nici România ca aliat al SUA și al NATO la Marea Neagră.
Pe lângă contractele mari din România și Polonia, SUA vor înarma Ucraina și a convenit deja un contract de livrare de armament cu Georgia în valoare de 75 de milioane de dolari.
Corespondență de Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press
de Isac Mihai | ian. 17, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Minoritați, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Fortele kurde din Siria, aliate ale SUA
Forţele kurde din nordul Siriei vor „curăţa” zona de „flagelul” turc, a declarat Sipan Hemo, liderul miliţiei kurde Unităţile de Protecţie Populară (YPG), citat de agenția KARADENIZ PRESS. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a promis marţi că va termina cu ‘cuiburile de terorişti’ în regiunile din nordul Siriei controlate de grupările kurde considerate drept ‘teroriste’ de către Ankara. ‘Mâine, în ziua următoare, în scurt timp, ne vom debarasa de cuiburile teroriste din Siria, începând cu Minbej şi Afrin’, a declarat Erdogan într-un discurs adresat deputaţilor din partidul său la Ankara.
Moscova și Ankara nu au reușit să ajungă la un numitor comun privind participarea kurzilor în procesul de negocieri de la Soci, reuniune programată între 29 şi 30 ianuarie 2018.
Armată teroristă
Minbej şi Afrin sunt două regiuni controlate de Unităţile de Apărare a Poporului Kurd (YPG), considerate de Turcia drept o extensie în Siria a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizaţie calificată drept ‘teroristă’ de Ankara şi aliaţii ei occidental, transmite Agerpres. Turcia a reacţionat vehement la anunţul făcut duminică de către SUA privind crearea unei ‘forţe frontaliere’, compusă în parte din YPG, pentru a ‘împiedica o recrudescenţă a jihadiştilor’ Statului Islamic în nordul Siriei.
Erdogan, de teama că aceste grupuri kurde se vor stabili pentru o lungă perioadă la porţile Turciei, a ameninţat luni că va ‘ucide în faşă această armată teroristă’, care ar urma să numere circa 30.000 de combatanţi, potrivit SUA. El a asigurat de asemenea că armata turcă este ‘pregătită’ să lanseze o operaţiune ‘în orice moment’ împotriva miliţiilor kurde la Afrin şi Minbej. Întrebat marţi de jurnalişti despre o posibilă colaborare a armatei turce cu rebeli sirieni într-o astfel de operaţiune, Erdogan a răspuns afirmativ, fără a oferi mai multe detalii.
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan forteaza mana lui Vladimir Putin
Erdogan părăște SUA, la NATO
Mai mult, el a cerut marţi NATO, organizaţie din care fac parte Turcia şi SUA, să se pronunţe în această problemă. ‘Trebuie să luaţi poziţie pentru unul din partenerii voştri în caz de agresiune la frontieră. Dar până acum, ce atitudine aţi adoptat?’, s-a arătat deranjat preşedintele Erdogan, afirmând că şeful Statului Major turc, Hulusi Akar, va aborda acest subiect marţi cu aliaţii Turciei în timpul unei întâlniri a NATO la Bruxelles.
Potrivit agenţiei de presă Anadolu, o întâlnire bilaterală va avea loc între Akar şi omologul său american Joseph Dunford pentru a discuta despre această ‘forţă frontalieră’. ‘Nu vom permite ca YPG (…) să fie sprijinită şi înarmată sub pretextul unui ‘parteneriat operaţional”, a declarat Akar marţi, potrivit Anadolu.
Sfidarea kurdă: Erdogan e DAESH
Forţele kurde din nordul Siriei vor „curăţa” zona de „flagelul” turc, a declarat Sipan Hemo, liderul miliţiei kurde Unităţile de Protecţie Populară (YPG), după ce liderul de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, a ameninţat că va lansa o operaţiune militară împotriva kurzilor sirieni, informează mass-media regională. Hemo a declarat într-un interviu pentru agenţia kurdă de ştiri ANF că miliţia YPG este pregătită să apere nordul Siriei în faţa eventualei ofensive turce.
”Forţele noastre vor reuşi să cureţe zona de flagelul de Erdogan la fel cum am reuşit să o curăţăm de Daesh”, a afirmat liderul kurd, folosind acronimul în limba arabă pentru reţeaua teroristă Stat Islamic. „Aşa va fi războiul în Afrin”, a adăugat Hemo.
„Vom dejuca planurile spurcate ale lui Erdogan. Vom transforma aceste planuri în victorii majore pentru poporul acestei regiuni, pentru kurzi, sirieni şi turci”, a făgăduit liderul YPG.
Administraţia Donald Trump a anunţat duminică un plan de creare a unei „forţe pentru protecţia frontierelor”, în scopul apărării teritoriilor din nordul Siriei aflate sub controlul grupurilor insurgente kurde susţinute de Statele Unite în campania împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Recep Tayyip Erdogan a acuzat luni Statele Unite că intenţionează să creeze o „armată teroristă” în Siria, avertizând că Turcia va distruge un contingent kurd susţinut de Washington.
Acuzații dure
Turcia a acuzat recent regimul sirian că îi are drept ţintă pe rebelii ‘moderaţi’ sub pretextul unei ofensive împotriva jihadiştilor, apreciind că o astfel de evoluţie riscă să ‘saboteze’ procesul de negocieri destinat să pună capăt conflictului în Siria. ‘Sub masca luptelor împotriva (ex-Frontului) Al Nusra, forţele regimului lovesc de asemenea în rebelii moderaţi’ în provincia Idlib (nord-vest), a declarat şeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, citat de agenţia de presă Anadolu, preluată de KARADENIZ PRESS.
‘Această atitudine ar putea sabota procesul de reglementare politică’ a conflictului, a adăugat ministrul de externe turc, întrebat cu privire la ofensiva regimului sirian, desfăşurată cu sprijinul aviaţiei ruse, în sud-estul provinciei Idlib. Această provincie de la frontiera cu Turcia, care se teme de un aflux de refugiaţi, este singura care a scăpat în totalitate controlului din partea Damascului şi este dominată de Jabhat Fateh al Sham, fostul Front al-Nusra (ex-afiliatul sirian al al-Qaida).
Negocieri de pace amenințate
Ofensiva Damascului survine cu câteva săptămâni înainte de o reuniune programată între 29 şi 30 ianuarie, la care ar urma să participe reprezentanţi ai regimului şi opozanţi sirieni, în staţiunea balneară rusă Soci, în vederea găsirii unei soluţii la conflictul soldat din 2011 cu peste 340.000 de morţi.
‘Cei care se vor duce la Soci nu ar trebui să facă aşa ceva’, a afirmat Cavusoglu.
Înainte de lansarea acestei operaţiuni, Turcia a desfăşurat trupe în provincia Idlib pentru a instala puncte de observare în cadrul creării ‘zonelor de detensionare’ negociate de Moscova, Ankara şi Teheran.
Turcia, care susţine o parte a opoziţiei siriene, s-a apropiat în ultimele luni de Rusia, iar aceasta din urmă – împreună cu Iranul – sprijină regimul lui Bashar al-Assad.
Liderul-sirian-Bashar-al-Assad-poate-conta-pe-sprijinul-militar-și-diplomatic-al-omologului-său-rus-Vladimir-Putin
Interzis pentru kurzi
Profunde dezacorduri există însă între Moscova şi Ankara cu privire la Siria, inclusiv refuzul Turciei de a accepta participarea grupurilor kurde siriene – Partidul Uniunii Democratice (PYD) şi Unitatea de Protecţie a Poporului Kurd (YPG) – la discuţiile de la Soci.
‘Vom finaliza acest proces prin continuarea pasului pe care l-am făcut cu operaţiunea Scutul Eufratului în Afrin şi Manbij, şi apoi vom aduce securitatea şi pacea la toate frontierele’ (Turciei), a declarat recent Erdogan în faţa membrilor partidului său aflat la putere, ‘Dreptate şi dezvoltare’ (AKP).
Turcia a lansat operaţiunea transfrontalieră în 2016, pentru a combate organizaţia Stat Islamic de-a lungul frontierei cu Siria şi a contracara YPG, miliţiile kurde din Siria care controlează în prezent Afrin. La randul sau, Manbij se află sub controlul Forţelor Democrate Siriene (SDF), o coaliţie formată din diferite grupări susţinute de SUA şi dominată de YPG.
Potrivit Ankarei, atât YPG, cât şi SDF sunt ramuri ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în Turcia, şi prin urmare sunt ‘teroriste’. ‘Acum este timpul să distrugem total proiectul organizaţiei separatiste de a stabili un coridor terorist în Siria’, a mai declarat Erdogan.
Bashar al-Assad, amenințat de Erdogan
Un alt punct de dezacord se referă la soarta lui Bashar al-Assad, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan susţinând în continuare că nu există, în opinia lui, o soluţie în Siria cu preşedintele sirian la putere, pe care l-a descris recent drept ‘terorist’. Surse apropiate autorităților de la Damasc acuză periodic serviciile de securitate turce de conceperea unor operațiuni care au drept scop lichiderea fizică a liderului de la Damasc, Bashar al-Assad, în colaborare cu reprezentanți ai unor organizații islamiste radicale. Aceste acuzații nu au putut fi dovedite. (M.A.B./M.I.)
de Isac Mihai | ian. 17, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Problemele etnice si teritoriale din Balcani, întreținute de retorica paramilitară
Balcanii devin din nou butoiul cu pulbere al Europei, iar fitilul se află în mâna Moscovei. Asasinarea principalului lider al sârbilor kosovari, Oliver Ivanovic, este, conform unor experți regionali, citați de KARADENIZ PRESS, cea mai recentă păpușă scoasă din matrioșka rusească de combatere a extinderii NATO și influenței democratice occidentale în cea mai volatilă zonă europeană. Incidentul se alătură tensiunilor privind tendințele centrifuge ale Republicii Srpska, din cadrul statului Bosnia și Herțegovina, dar și dovezilor din ultima veme privind activitatea intensă a unor organizații paramilitare din regiune.
Atentat suspect
Unul din principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, Oliver Ivanovic, a fost împuşcat mortal marţi dimineaţa în faţa biroului său din Kosovska Mitrovica, în nordul Kosovo, transmit agențiile de presă sârbești și internaționale. Decesul politicianului a fost confirmat de avocatul său, Nebojsa Vlajic, transmite Agerpres. Ivanovic, în vârstă de 64 de ani, a fost împuşcat de patru ori în piept, în jurul orei locale 08:15 (07:15 GMT) de atacatori care se aflau într-un automobil. Politicianul a fost transportat de urgenţă la un spital din Kosovska Mitrovica, unde a murit.
Poliţia a găsit trei cartuşe în faţa biroului său, a declarat Ksenija Bozovic, o oficialitate a partidului social-democrat local SPD, condus de Ivanovic. Poliţia a izolat partea de nord a oraşului, declanşând operaţiunea de căutare a atacatorilor. Ivanovic era considerat un politician sârb moderat în oraşul Kosovska Mitrovica, divizat în continuare între partea de nord, locuită de sârbi, şi cea de sud, cu populaţie albaneză. Deschiderea lui pentru colaborare cu autoritățile de la Priștina a fost aspru criticată anterior de o parte a liderilor sârbi.
Eliberat anticipat, după o condamnare pentru crime de război
Ivanovic, fost secretar de stat sârb pentru Kosovo şi ales consilier municipal în alegerile locale din 2013 în nordul Kosovska Mitrovica, a fost încarcerat timp de doi ani după ce a fost găsit vinovat de crime de război de un tribunal al Misiunii Uniunii Europene în Kosovo. Curtea de apel de la Pristina i-a anulat ulterior condamnarea de 9 ani închisoare şi a dispus rejudecarea cazului.
În luna iulie, maşina lui Oliver Ivanovic a fost incendiată în Kosovska Mitrovica.
Serbia vrea acces la anchetă și promite răzbunare
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat marţi că asasinarea lui Oliver Ivanovic, unul dintre principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, este un ‘act terorist’ îndreptat împotriva tuturor sârbilor şi care nu va rămâne nepedepsit. De asemenea, preşedintele sârb a cerut misiunilor Uniunii Europene şi ONU în Kosovo să permită autorităţilor sârbe să participe la investigarea asasinării lui Oliver Ivanovic.
‘Dacă ei nu o vor soluţiona, o vom face noi’, a indicat Aleksandar Vucic, făcând referire la autorităţile kosovare. ‘Serbia va lua toate măsurile necesare şi vom găsi asasinul sau asasinii’, a promis şeful statului sârb, care a insistat că atacul, indiferent de naţionalitatea autorului, este o crimă împotriva sârbilor din Kosovo şi a Serbiei în întregul ei.
Prima decizie luată de autorităţile sârbe după acest asasinat a fost suspendarea participării la noua rundă de contacte ce urma să se desfăşoare la Bruxelles cu liderii kosovari în vederea îmbunătăţirii raporturilor dintre Belgrad şi Pristina.
Sârbii boniaci vor independență, sub oblăduirea Moscovei
Independenţa entităţii sârbilor din Bosnia este ”un obiectiv politic legitim”, a estimat liderul său politic Milorad Dodik. De la încheierea războiului intercomunitar din 1992-1995, Bosnia-Herţegovina este divizată în două entităţi principale: Federaţia Croato-Musulmană (croaţi şi musulmani) şi Republica Srpska (sârbi). Ele sunt unite prin instituţii comune slabe, a căror autoritate este din ce în ce mai puţin respectată.
Mai întâi favorit al occidentalilor, înainte de a se îndepărta de ei şi de a se afişa în apropierea preşedintelui rus Vladimir Putin, Milorad Dodik are o atitudine ambiguă. El evocă în mod constant aspiraţiile de independenţă ale entităţii sale. ”Scopul nostru este cel mai înalt grad de independenţă posibil pentru Republica Srpska. Ne îndreptăm către această direcţie, acesta este un obiectiv politic legitim”, a declarat Dodik într-un interviu la televiziunea de stat sârbă RTS. În trecut, el afirma că Bosnia este ”un concept ratat”, ”un loc pe care nimeni nu-l doreşte”.
”Trebuie să luptăm pentru a ne păstra drepturile pe care noi le-am obţinut”, a afirmat Dodik. Puţin mai târziu, cu ocazia manifestărilor de ”ziua naţională”, el a estimat că ”poporul sârb are două state: Republica Serbia şi Republica Srpska”. Potrivit ultimului recensământ, care datează din 2013, Bosnia are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dintre care jumătate sunt bosniaci (musulmani), o treime sârbi şi aproximativ 15 % – croaţi.
Balcanii, împânziți de organizații paramilitare finanțate de Moscova
Pe baza unor rapoarte venite de la serviciile secrete, ministrul Securității din Bosnia susține că Moscova pregătește mercenari sârbi care au misiunea de a înființa o unitate paramilitară la Sarajevo. Într-un articol apărut în The Guardian, se scrie că Dragan Mektić, ministrul bosniac al Securității, afirmă că Rusiei face eforturi de a destabiliza Balcanii și de a opri Bosnia să adere la valorile militare nord-atlantice. Piedica prin care Sarajevo este forțată să nu facă parte din structurile NATO o reprezintă Republica Srpska.
În Republica Srpska activează miliția paramilitară „Onoarea sârbă” condusă de Milorad Dodik. Membrii miliției paramilitare au fost instruiți într-un „centru umanitar” înființat și finanțat de Moscova. Mai mult decât atât, unul dintre liderii grupului, Bojan Stojković, a fost antrenat direct în Rusia, primind inclusiv distincții din partea generalului rus Valeriy Kalyakin. Conform șefului securității bosniace, rolul grupării paramilitare este acela de a recruta membri din lumea interlopă sârbă, care vor fi instruiți militar dar și ideologic, astfel încât să fie loiali lui Milorad Dodik.
Ministrul bosniac al Securității mai spune că, din documentele adunate de-a lungul timpului, reiese că una dintre misiunile formațiunii „Onoarea sârbă” este „o eventuală intervenție în cazul în care opoziția încearcă să obstrucționeze funcționarea autorităților”. O parte dintre cei implicați sunt acuzați și de participare la mișcarea secesionistă pro-rusă din estul Ucrainei.
Apariția paramilitarilor în Bosnia vine la 15 luni după ce serviciile secrete ruse au fost implicate într-o lovitură de stat în Muntenegru, în care mercenarii intenționau să atace Parlamentul, să-l asasineze pe Milo Đukanović, liderul pro-occidental al țării și să împiedice aderarea la NATO. Lovitura de stat a fost dejucată și Muntenegru a devenit membru NATO în iunie 2017. (M.A.B.)
