de Isac Mihai | nov. 19, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, UE, Uncategorized @ro
Mistral, sinbol al colaborarii militare ruso-franceze
Autorităţile franceze sunt pregătite să ofere Rusiei acces nelimitat la secretele tehnologice ale navelor de desant din clasa „Mistral”, inclusiv sistemul de luptă informativ-operațional SENIT-9, dacă Kremlinul garantează achiziţionarea a încă două nave, au declarat surse de la Paris, citate de mass-media de specialitate. „În momentul semnării contractului pentru primele două nave s-a stipulat că vor fi transmise datele tehnice ale tuturor sistemelor navei, pentru transferul cărora a insistat partea rusă, doar în cazul garantării achiziționării a încă două nave de clasa „Mistral””, a menționat sursa. Acesta a declarat că în timpul negocierilor, Rusia a insistat să obțină tehnologiile a două sisteme de comandă standard NATO – sistemul informațional-operativ de luptă SENIT-9 și sistemul de comandă a flotei SIC-21.
Nave de miliarde
Contractul în valoare de 1,15 miliarde euro pentru construcția a două nave de clasa „Mistral” pentru flota rusă a fost semnat în iunie 2011, la Sankt-Petersburg. Contractul prevede construcția primelor două nave la șantierul STX din Saint-Nazaire. Prima navă, „Vladivostoc” a fost finalizată și va fi transmisă flotei rusești în 2014, iar a doua navă, „Sevastopol” va fi terminată în 2015.
În data de 15 octombrie 2013, în cadrul ceremoniei de lansare la apă a primului „Mistral”, șeful departamentului achizițiilor de stat al ministerului apărării din Rusia, Andrei Vernigora, a declarat că decizia de a comanda încă două nave de clasa „Mistral” poate fi luată doar după cde Rusia va obține experiența necesară în exploatarea navelor de acest gen. „Întâi să primim prima navă și să căpătăm experiența necesară la exploatarea ei”, a subliniat acesta.
Flotă modernizată
În afară de două nave de desant suplimentare, ministerul rus al apărării va mai comanda și două șalupe pentru navele de clasa „Mistral”. Conform surselor citate, Rusia a cerut, în vederea efectuării unor teste, două nave specializate pentru debarcarea desantului la țărm – șalupa de mare viteză, STM și catamaranul, L-CAT. Aceasta a mai subliniat că la bordul navelor „Mistral” pot fi amplasate patru STM sau două L-CAT, fiind posibilă amplasarea mixtă a acestora – un L-Cat și două STM.
„Cel mai probabil partea rusă va alege ultima variantă, dar, până în acest moment Rusia încă nu a prezentat Franței o solicitare clară de dotare a navei de clasa „Mistral” cu mijloace de debarcare a desantului”, a adăugat interlocutorul.
Reamintim că navele din clasa „Mistral” au un deplasament de 21 mii tone, lungimea de 210 m, viteza maximă de 18 noduri, autonomie de până la 20 mii mile. Echipajul este format din 170 persoane, portelicopterul mai putând încă 450 de militari. Gruparea aeriană include 16 elicoptere de luptă ori transport, dintre care șase pot fi amplasate concomitent pe puntea de decolare. Pe puntea inferioară pot fi amplasate până la 40 tancuri sau 70 de automobile militare. „Mistral”-ul poate îndeplini concomitent patru sarcini: portelicopter, desantarea trupelor la țărm, centru de comandă ori spital plutitor.
de Isac Mihai | nov. 12, 2013 | Info Militar, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Portavionul militar nuclear Gerald Ford, noua speranta geopolitica americana
Portavionul cu propulsie nucleara „Gerald Ford”, primul din clasa care îi va purta numele, a fost lansat în cadrul unei ceremonii la șantierul naval din Newport News, Virginia, relatează mass-media americană, citată de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Etapa tradițională a acestor ceremonii, spargerea unei sticle de șampanie de bordul navei, a fost încredințată lui Susan Ford, fiica celui de al 38-lea președinte american, al cărui nume portavionul îl va purta, Gerald Ford.
Lucrările de construcție ale portavionului „Gerald Ford” sunt practic terminate, iar nava va fi dată în exploatare în 2015, după o serie de testări. Portavionul va intra în componența flotei militare americane în anul 2016, care va dispune de un total de zece portavioane din clasa „Gerald Ford”, care vor înlocui treptat portavioanele mai vechi de tip „Nimitz” și „Enterprise”.
Doua miliarde USD
„Gerald Ford” va fi primul portavion dintr-o nouă clasă care va intra în componența flotei americane în ultimii 40 de ani. Una din caracteristicile sale de bază este capacitatea sa de a primi la bord avioane fără pilot. Pentru proiectul „Gerald Ford” au fost cheltuiți cu două miliarde de dolari mai mult decât au fost planificați, şi anume 42,5 miliarde în locul a 40,3 miliarde. Dar, conform estimarilor specialistilor, cheltuielile mai mari pentru construcția portavionului vor fi compensate printr-un const mai mic al exploatării, nava urmând să fie deservită de un echipaj mai mic, preconizându-se că, în cei 50 de ani în care nava va fi activă, vor fi economisiți aproximativ patru miliarde dolari.
„Gerald Ford” are un deplasament de peste 112 mii tone, fiind dotat cu două reactoare nucleare, portavionul putând atinge o viteză de 30 noduri. Cele 25 punți ale sale vor găzdui aproximativ 5000 de membri ai echipajului și peste 75 de elicoptere și avioane. Portavionul mai este dotat cu un nou model de catapultă, electromagnetică.
Flotă mai mică
Reamintim că anterior oficiali militari ai SUA au declarat că intenționează să reducă numărul portavioanelor aflate în serviciu activ. Din cele 11 care sunt, în prezent, în dotarea flotei militare americane, vor rămâne doar opt sau nouă.
După cum se preconizează, Pentagonul va renunța la portavioanele „Harry Truman”, „John K. Stennis” și „George Washington”, chiar dacă aceste nave nu sunt cele mai vechi reprezentante ale clasei lor. Acestea au intrat în componența flotei în anii ’90, dar „George Washington”, de exemplu, își va epuiza, în anul 2015, rezerva de combustibil nuclear și, din motive financiare, în locul modernizării sale, acest portavion va fi trecut în rezervă.
de Isac Mihai | nov. 12, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Crucisatorul rus Varyag, pregatit sa intre in Marea Mediterana
Rusia și Egiptul au ajuns la un acord în urma căruia Rusia va vinde statului arab „orice sistem de armament, fără nicio restricție”, în valoare de aproximativ 4 miliarde de dolari SUA, urmand ca Rusia sa infiinteze baze militare maritime la Port Said și Suez, relateaza surse militare de la Cairo, citate de portalul de stiri iordanian Saraya News, preluat de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, cele patru miliarde de dolari vor fi achitați Rusiei de către un al treilea stat arab musulman, „un stat din Golful Persic”.
Totodată, unul din ziarile principale din Egipt, al-Watan, a preciyat, citând surse oficiale de la Cairo, că spre portul Alexandria se îndreaptă o armadă militară rusească, compusă din 16 nave, în frunte cu nava-amiral a Flotei Pacificului, „Variag”. Conform informațiilor publicate de al-Watan, printre posibilele locații pentru viitoarele baze militare rusești se află Alexandria, Port Said, Damietta sau Rosetta, baze care vor mari semnificativ capacitatea de manevra a flotei militare rusesti, care mai dispune de o baza navala in portul sirian Tartus.
Bomba „Fraţii Musulmani”
Reamintim ca autorităţile egiptene nu au ținut cont de încercările americane de a bloca acordul cu Rusia în schimbul normalizării relațiilor bilaterale cu SUA. Noul regim de la Cairo au imputat SUA amestecul în afacerile interne ale statului, precum și susținerea acordată „Fraților Musulmani”, conduşi de fostul preşedinte Mohamed Morsi.
Destituit în urmă cu patru luni de către armata egipteană, acesta a ajuns ieri la tribunalul din Cairo, unde va fi judecat pentru „instigare la omor”. Morsi, primul șef de stat ales democratic în Egipt, este deținut într-un loc secret de către armată după înlăturarea sa de la putere în 3 iulie 2013.
El a fost adus cu un elicopter la tribunalul, unde va compărea împreună cu alți 14 responsabili ai regimului său pentru „instigarea” forțelor de ordine la uciderea protestatarilor în timpul manifestației din 5 decembrie 2012, a anunțat șeful poliției din Cairo, Osama al-Saghayar.
Mohamed Morsi este judecat în aceeași sală de ședințe unde fostul președinte Hosni Mubarak, constrâns să demisioneze la începutul anului 2011 în urma unei revolte populare, este judecat pentru presupusa implicare în moartea mai multor manifestanți.
de Isac Mihai | nov. 8, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Știri, UE, Uncategorized @ro
Terorismul, combatut in comun de NATO si Kremlin
Un dispozitiv elaborat în comun de NATO și Rusia va permite depistarea de la distanță a bombelor ascunse pe corpul teroriștilor, relatează mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sistemul de detectare la distanță a explozivelor STANDEX garantează depistarea bombelor pe corpurile teroriștilor și va fi utilizat în locurile unde sunt aglomerații de oameni. Dispozitivul a fost elaborat de specialiștii din Rusia împreună cu cei din statele NATO – Marea Britanie, Franța, Italia, Turcia și SUA, costul proiectului fiind estimat la aproximativ 2,8 milioane de USD.
Într-un comunicat oficial al NATO se arată că „sistemul de detectare la distanță a susbstanțelor explozive STANDEX va ajuta NATO și Rusia să prevină atentatele teroriste, de genul cărora au avut loc în ultimul deceniu în transportul în comun din Londra, Madrid și Moscova”.
Test reuşit
Prima testare a sistemului STANDEX a avut loc în luna iunie 2013 la o stație de metro într-unul din principalele orașe europene. Conform afirmațiilor cercetătorilor, sistemul garantează detecția explozivelor în regim real de timp, fără blocarea circuitului pasagerilor. Principiul de acțiune al STANDEX se bazează pe utilizarea de sensori speciali și tehnologii care la nivel molecular depistează structuri anormale, prin scanarea cu microunde. Activitatea sistemului sorespunde normelor internaționale de securitate.
Prima testare a STANDEX în Rusia va avea loc la metroul din Sankt-Petersburg. Producția în serie a STANDEX este planificată până la deschiderea Jocurilor Olimpici de la Soci în 2014. Conform prognozelor companiei americane de consulting, Homeland Security Market Research, până în anul 2014, față de 2009, cererea pentru asemenea tehnologii va crește de șase ori. Anterior, ministerele de externe ale țărilor participante în proiect au declarat că proiectul STANDEX poate fi prima și cea mai de succes experiență de colaborare NATO-Rusia.
de Vitalie Goncearov | oct. 28, 2013 | Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului
Adjunctul ministrului israelian al Apărării, Danny Danon, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene, suspectând că regimul islamist de la Teheran ar putea produce în circa o lună uraniu înalt îmbogăţit la nivelul necesar fabricării unei bombe atomice, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul israelian afirmă că Iranul lucrează la dezvoltarea unor centrifuge noi şi avansate ceea ce va permite regimului de la Teheran să obţină foarte rapid uraniu îmbogăţit. În sprijinul spuselor sale, Danon citează un studiu făcut public joi de Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, în care se susţine că Iranul, dacă şi-ar folosi toate centrifugele şi rezervele de uraniu slab şi mediu îmbogăţit ar putea obţine uraniu înalt îmbogăţit într-un interval de 1 – 1,6 luni.
Raport strategic
Raportul a fost publicat în timp ce Casa Albă încearcă să îi convingă pe membrii Congresului să oprească pentru moment programul de înăsprire a sancţiunilor faţă de Iran având ca scop forţarea regimul de la Teheran de a permite accesul inspectorilor ONU la instalaţiile nucleare, pentru a da o şansă negocierilor amiabile, ce se vor finaliza luna viitoare.
În discuţiile pe tema dosarului nuclear iranian, preşedintele Obama a afirmat că Iranul ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a obţine suficient uraniu îmbogăţit încât să fie în măsură să producă bomba atomică.
La randul sau, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că ţara sa nu este interesată să producă arme nucleare, dar producţia de combustibil nuclear este un drept al Iranului. Deşi neagă că ţara sa ar dezvolta bomba nuclerară, regimul de la Teheran a blocat accesul inspectorilor internaţionali la anumite facilităţi nucleare suspecte, ceea ce face imposibil să se afle dacă acestea sunt sau nu în conformitate cu Tratatul de neproliferare nucleară pe care Iranul l-a semnat.
Avertisment israelian
În acest context, Danny Danon, adjunctul ministrului israelian al Apărării, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. „Noi am spus foarte clar de fiecare dată că Israelul nu va sta să privească la modul în care Iranul va dezvolta armament care să aşeze Israelul, întregul Orient Mijlociu şi chiar întreaga lume sub umbrela de teroare iraniană”, a atras atenţia Danny Danon.
Reamintim ca in perioada 15-16 octombrie, la Geneva au avut loc negocieri ale grupului 5+1 cu Iranul (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania), pe tema programului nuclear. După finalizarea primei runde de discuţii, negociatoarea SUA, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran.
Mulţi congresmeni însă, în asentiment cu Israelul, cu Iordania şi Arabia Saudită nu sunt de acord cu relaxarea sancţiunilor, suspectând Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.
Miscare americana
„Credem că a venit vremea să facem o pauză, pentru a vedea dacă negocierile pot lua amploare” a declarat anterior Wendy Sherman, reprezentanta Washingtonului la negocierile dintre grupul P5 + 1 (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germani), într-o intervenţie pentru postul de televiziune public american Voice of America. „Începem să ne înţelegem, să ne înţelegem nevoile şi să percepem aspiraţiile popoarelor din ţările noastre”, a mai explicat Sherman, făcând referire la concluziile discuţiilor ce au avut loc recent la Geneva între grupul P5 + 1 şi Iran.
După finalul primei runde de negocieri purtate la Geneva în perioada 15 – 16 octombrie, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran. În context, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki a precizat că executivul lucrează cu aleşii americani în vederea suspendării procesului legislativ în curs, informează Agerpres.
„Congresul are prerogativele sale pe care nu le controlăm, însă avem discuţii foarte serioase cu aleşii din Congres. Lucrăm în parteneriat cu ei . Este nevoie ca această colaborare să continue, pentru a ajunge la o concluzie satisfăcătoare. Şi eu sunt sigură că acest lucru se va întâmpla „, a declarat Wendy Sherman, dând dovadă de optimism în privinţa deschiderii Congresului faţă de relaxarea sancţiunilor impuse regimului de la Teherean.
Sanctiuni economice
Deşi în ziua începerii negocierilor de la Geneva, administraţia Obama anunţa că este pregătită să ridice „rapid” sancţiunile împotriva Iranului, dacă ţara răspunde temerilor comunităţii internaţionale cu privire la programul său nuclear, numeroşi congresmeni atât republicani cât şi democraţi par să se fi pus de acord că presiunea asupra Iranului trebuie întărită, nu scăzută.
În asentiment atât cu Israelul, cât şi cu Iordania şi Arabia Saudită, o serie de congresmeni sunt de părere că sancţiunile nu trebuie suspendate decât după ce Iranul acceptă să oprească imediat producţia de uraniu imbogatit. Abia atunci se va putea vorbi despre ridicarea sancţiunilor economice faţă de regimul de la Teheran, informează mass-media regionala.
Reamintim ca Legislativul american a adoptat în iulie 2013 sancţiuni foarte dure vizând mai ales sectorul auto. Senatul, controlat de democraţi, va propune la rândul său o serie de măsuri, cele două versiuni urmând să fuzioneze într-un final. Nu a fost făcut public un calendar oficial al acestui demers legislativ.
„Am spus că orice acţiune parlamentară trebuie aliniată cu strategia noastră de negociere pe viitor”, a declarat anterior purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki. „‘Înţelegem că este posibil ca Congresul să examineze noi sancţiuni. Noi credem totuşi că este momentul să facă o pauză”.
Rusia „nu are motive să aplaude”
Federatia Rusa consideră că negocierile privind dosarul nuclear iranian încheiate miercuri la Geneva ar fi putut să aibă rezultate mai bune şi nu sunt motive pentru a „aplauda”, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rezultatele sunt mai bune decât ale rundei precedente de la Alma-Aty, dar aceasta nu garantează progrese ulterioare. Nu există motive să aplaudăm. S-ar fi putut lucra mai bine”, a declarat adjunctul ministrului de externe rus Serghei Riabkov.
Reacţia Rusiei vine după ce negociatorul şef al Iranului, Abbas Araghchi, a anunţat anterior la Geneva că va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, corectând astfel o declaraţie anterioară.
Potrivit lui Riabkov, distanţa de parcurs între poziţiile Iranului şi ale celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania – „se calculează în kilometri, în timp ce progresele pe această cale nu sunt echivalente decât cu o jumătate de metru”. Conform oficialului rus, principala dificultate o constituie „absenţa încrederii reciproce între participanţii la negocieri”. Acesta a calificat negocierile de la Geneva drept „dificile, uneori tensionate, uneori imprevizibile din punct de vedere al rezultatelor”.
Contacte diplomatice
Reamintim că preşedintele american Barack Obama şi preşedintele iranian Hassan Rohani au discutat la telefon la sfârşitul lunii septembrie, acesta fiind primul contact la nivel înalt între Statele Unite şi Iran de la Revoluţia islamică din 1979.
Secretarul de stat american John Kerry a reconfirmat ulterior dorinţa Statelor Unite de a soluţiona pe cale diplomatică dosarul nuclear iranian. „La ora actuală, fereastra diplomatică se deschide din ce în ce mai mult”, a declarat Kerry în timpul unui discurs susţinut la Londra, cu două zile înainte de începerea negocierilor internaţionale de la Geneva privind dosarul nuclear iranian.
John Kerry s-a mai întâlnit la Londra cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, în centrul discuţiilor aflându-se dosarul nuclear iranian, în perspectiva negocierilor ce au avut loc la Geneva marţi şi miercuri.
Surprize iraniene
Republica Islamica Iran va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, a declarat, in timpul ultimei runde de negocieri, reprezentantul Iranului, Abbas Araghchi, corectând astfel o declaraţie anterioară. „Aceste lucruri nu sunt incluse în prima etapă a planului nostru, dar fac parte din faza finală”, a spus Araghchi referindu-se la inspecţiile inopinate. Anterior, Araghchi declarase că în pachetul de propuneri, Iranul nu a oferit posibilitatea efectuării de inspecţii inopinate pe site-urile nucleare din ţară. „Detaliile acestui plan sunt confidenţiale şi vor rămâne aşa până când acestea vor ajunge la un acord, dar subiectul despre care vorbiţi nu este inclus” a spus el ca răspuns la întrebările jurnaliştilor iranieni dacă documentul cuprinde şi Protocolul adiţional la Tratatul de neproliferare, care include inspecţii surpriză la siturile nucleare.
O întâlnire privată între Ministrul adjunct de Externe iranian Abbas Araghchi şi negociatorul şef american, Wendy Sherman, sugerează o schimbare de ton, comparativ cu şedinţele precedente. Un membru al uneia dintre delegaţiile care s-au întâlnit cu reprezentanţii Iranului, a declarat în anonimat pentru Associated Press, că propunerea Teheranului include reducerea nivelurilor de îmbogăţire a uraniului şi a dispozitivelor utilizate în acest scop, aceasta fiind una dintre cerinţele principale ale grupului 5+1.
Razboiul turco-israelian al spionilor
Reamintim ca, in urma cu cateva saptamani, ofiţeri israelieni de rang înalt, citati de cotidianului Yediot Aharonot, au acuzat Turcia că a deconspirat Teheranului o reţea de spionaj a statului evreu în Iran, acţiune care a condus la arestarea mai multor membri ai acestei reţele. ‘Întotdeauna am ştiut că şeful serviciilor secrete turce transmitea informaţii iranienilor’, afirmă unul dintre ofiţerii citaţi, după ce cu o zi în urmă publicaţia americană Washington Post a scris că Iranul a capturat mai mulţi spioni israelieni. Aceşti agenţi, cel mai probabil kurzi, acţionau de pe teritoriul turc, profitând de traversarea facilă a frontierei cu Iranul, şi ar fi fost arestaţi anul trecut.
Deocamdată, guvernul israelian nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia. Potrivit ofiţerilor citaţi, care s-au exprimat sub acoperirea anonimatului, relaţiile strânse din trecut dintre serviciile secrete israeliene şi cele turce au avut în cele din urmă un efect de bumerang, întrucât informaţiile sensibile obţinute de Turcia în urma acestei colaborări au ajuns în posesia Iranului.
Acuze reciproce
Cu trei ani în urmă, ministrul israelian al apărării de la acea vreme, Ehud Barak, a afirmat, într-o reuniune cu uşile închise, că există riscul ca informaţii sensibile obţinute de Turcia în urma cooperării cu Israelul, cum ar fi tehnologii ale echipamentelor militare avansate, să ajungă în Iran şi l-a acuzat pe şeful spionajului turc, Hakan Fidan, că este sursa unor scurgeri de informaţii către Teheran. ‘Este un simpatizant al Iranului. Turcii ştiu multe din secretele noastre şi numai ideea că de ele ar putea afla şi Iranul ne preocupă foarte mult’, spunea atunci Barak.
Serviciile secrete israeliene şi turce au cooperat timp de zeci de ani, ţările lor având inamici comuni în regiune, iar la jumătatea anilor ’90 Turcia şi Israelul au oficializat o alianţă strategică, însă relaţiile lor bilaterale s-au înrăutăţit începând din anul 2003, când Recep Tayyip Erdogan a devenit prim-ministru. Tensiunile au culminat în anul 2010, când marina militară israeliană a atacat o flotilă turcă ce transporta ajutoare umanitare şi care a încercat să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, nouă activişti turci fiind ucişi atunci.
Alte surse au declarat cotidianului Yediot Aharonot că Israelul a suspendat cooperarea cu Turcia şi vânzarea de tehnică militară avansată către aceasta după ce a descoperit jocul dublu al Ankarei. Dar, conform unor surse citate de mass-media regionala, Mosadul, serviciul israelian de spionaj extern, a mai colaborat recent cu servicul omolog turc în chestiuni de interes comun, precum riscurile legate de războiul civil din Siria.
de Vitalie Goncearov | oct. 28, 2013 | Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului
Adjunctul ministrului israelian al Apărării, Danny Danon, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene, suspectând că regimul islamist de la Teheran ar putea produce în circa o lună uraniu înalt îmbogăţit la nivelul necesar fabricării unei bombe atomice, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul israelian afirmă că Iranul lucrează la dezvoltarea unor centrifuge noi şi avansate ceea ce va permite regimului de la Teheran să obţină foarte rapid uraniu îmbogăţit. În sprijinul spuselor sale, Danon citează un studiu făcut public joi de Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, în care se susţine că Iranul, dacă şi-ar folosi toate centrifugele şi rezervele de uraniu slab şi mediu îmbogăţit ar putea obţine uraniu înalt îmbogăţit într-un interval de 1 – 1,6 luni.
Raport strategic
Raportul a fost publicat în timp ce Casa Albă încearcă să îi convingă pe membrii Congresului să oprească pentru moment programul de înăsprire a sancţiunilor faţă de Iran având ca scop forţarea regimul de la Teheran de a permite accesul inspectorilor ONU la instalaţiile nucleare, pentru a da o şansă negocierilor amiabile, ce se vor finaliza luna viitoare.
În discuţiile pe tema dosarului nuclear iranian, preşedintele Obama a afirmat că Iranul ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a obţine suficient uraniu îmbogăţit încât să fie în măsură să producă bomba atomică.
La randul sau, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că ţara sa nu este interesată să producă arme nucleare, dar producţia de combustibil nuclear este un drept al Iranului. Deşi neagă că ţara sa ar dezvolta bomba nuclerară, regimul de la Teheran a blocat accesul inspectorilor internaţionali la anumite facilităţi nucleare suspecte, ceea ce face imposibil să se afle dacă acestea sunt sau nu în conformitate cu Tratatul de neproliferare nucleară pe care Iranul l-a semnat.
Avertisment israelian
În acest context, Danny Danon, adjunctul ministrului israelian al Apărării, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. „Noi am spus foarte clar de fiecare dată că Israelul nu va sta să privească la modul în care Iranul va dezvolta armament care să aşeze Israelul, întregul Orient Mijlociu şi chiar întreaga lume sub umbrela de teroare iraniană”, a atras atenţia Danny Danon.
Reamintim ca in perioada 15-16 octombrie, la Geneva au avut loc negocieri ale grupului 5+1 cu Iranul (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania), pe tema programului nuclear. După finalizarea primei runde de discuţii, negociatoarea SUA, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran.
Mulţi congresmeni însă, în asentiment cu Israelul, cu Iordania şi Arabia Saudită nu sunt de acord cu relaxarea sancţiunilor, suspectând Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.
Miscare americana
„Credem că a venit vremea să facem o pauză, pentru a vedea dacă negocierile pot lua amploare” a declarat anterior Wendy Sherman, reprezentanta Washingtonului la negocierile dintre grupul P5 + 1 (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germani), într-o intervenţie pentru postul de televiziune public american Voice of America. „Începem să ne înţelegem, să ne înţelegem nevoile şi să percepem aspiraţiile popoarelor din ţările noastre”, a mai explicat Sherman, făcând referire la concluziile discuţiilor ce au avut loc recent la Geneva între grupul P5 + 1 şi Iran.
După finalul primei runde de negocieri purtate la Geneva în perioada 15 – 16 octombrie, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran. În context, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki a precizat că executivul lucrează cu aleşii americani în vederea suspendării procesului legislativ în curs, informează Agerpres.
„Congresul are prerogativele sale pe care nu le controlăm, însă avem discuţii foarte serioase cu aleşii din Congres. Lucrăm în parteneriat cu ei . Este nevoie ca această colaborare să continue, pentru a ajunge la o concluzie satisfăcătoare. Şi eu sunt sigură că acest lucru se va întâmpla „, a declarat Wendy Sherman, dând dovadă de optimism în privinţa deschiderii Congresului faţă de relaxarea sancţiunilor impuse regimului de la Teherean.
Sanctiuni economice
Deşi în ziua începerii negocierilor de la Geneva, administraţia Obama anunţa că este pregătită să ridice „rapid” sancţiunile împotriva Iranului, dacă ţara răspunde temerilor comunităţii internaţionale cu privire la programul său nuclear, numeroşi congresmeni atât republicani cât şi democraţi par să se fi pus de acord că presiunea asupra Iranului trebuie întărită, nu scăzută.
În asentiment atât cu Israelul, cât şi cu Iordania şi Arabia Saudită, o serie de congresmeni sunt de părere că sancţiunile nu trebuie suspendate decât după ce Iranul acceptă să oprească imediat producţia de uraniu imbogatit. Abia atunci se va putea vorbi despre ridicarea sancţiunilor economice faţă de regimul de la Teheran, informează mass-media regionala.
Reamintim ca Legislativul american a adoptat în iulie 2013 sancţiuni foarte dure vizând mai ales sectorul auto. Senatul, controlat de democraţi, va propune la rândul său o serie de măsuri, cele două versiuni urmând să fuzioneze într-un final. Nu a fost făcut public un calendar oficial al acestui demers legislativ.
„Am spus că orice acţiune parlamentară trebuie aliniată cu strategia noastră de negociere pe viitor”, a declarat anterior purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki. „‘Înţelegem că este posibil ca Congresul să examineze noi sancţiuni. Noi credem totuşi că este momentul să facă o pauză”.
Rusia „nu are motive să aplaude”
Federatia Rusa consideră că negocierile privind dosarul nuclear iranian încheiate miercuri la Geneva ar fi putut să aibă rezultate mai bune şi nu sunt motive pentru a „aplauda”, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rezultatele sunt mai bune decât ale rundei precedente de la Alma-Aty, dar aceasta nu garantează progrese ulterioare. Nu există motive să aplaudăm. S-ar fi putut lucra mai bine”, a declarat adjunctul ministrului de externe rus Serghei Riabkov.
Reacţia Rusiei vine după ce negociatorul şef al Iranului, Abbas Araghchi, a anunţat anterior la Geneva că va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, corectând astfel o declaraţie anterioară.
Potrivit lui Riabkov, distanţa de parcurs între poziţiile Iranului şi ale celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania – „se calculează în kilometri, în timp ce progresele pe această cale nu sunt echivalente decât cu o jumătate de metru”. Conform oficialului rus, principala dificultate o constituie „absenţa încrederii reciproce între participanţii la negocieri”. Acesta a calificat negocierile de la Geneva drept „dificile, uneori tensionate, uneori imprevizibile din punct de vedere al rezultatelor”.
Contacte diplomatice
Reamintim că preşedintele american Barack Obama şi preşedintele iranian Hassan Rohani au discutat la telefon la sfârşitul lunii septembrie, acesta fiind primul contact la nivel înalt între Statele Unite şi Iran de la Revoluţia islamică din 1979.
Secretarul de stat american John Kerry a reconfirmat ulterior dorinţa Statelor Unite de a soluţiona pe cale diplomatică dosarul nuclear iranian. „La ora actuală, fereastra diplomatică se deschide din ce în ce mai mult”, a declarat Kerry în timpul unui discurs susţinut la Londra, cu două zile înainte de începerea negocierilor internaţionale de la Geneva privind dosarul nuclear iranian.
John Kerry s-a mai întâlnit la Londra cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, în centrul discuţiilor aflându-se dosarul nuclear iranian, în perspectiva negocierilor ce au avut loc la Geneva marţi şi miercuri.
Surprize iraniene
Republica Islamica Iran va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, a declarat, in timpul ultimei runde de negocieri, reprezentantul Iranului, Abbas Araghchi, corectând astfel o declaraţie anterioară. „Aceste lucruri nu sunt incluse în prima etapă a planului nostru, dar fac parte din faza finală”, a spus Araghchi referindu-se la inspecţiile inopinate. Anterior, Araghchi declarase că în pachetul de propuneri, Iranul nu a oferit posibilitatea efectuării de inspecţii inopinate pe site-urile nucleare din ţară. „Detaliile acestui plan sunt confidenţiale şi vor rămâne aşa până când acestea vor ajunge la un acord, dar subiectul despre care vorbiţi nu este inclus” a spus el ca răspuns la întrebările jurnaliştilor iranieni dacă documentul cuprinde şi Protocolul adiţional la Tratatul de neproliferare, care include inspecţii surpriză la siturile nucleare.
O întâlnire privată între Ministrul adjunct de Externe iranian Abbas Araghchi şi negociatorul şef american, Wendy Sherman, sugerează o schimbare de ton, comparativ cu şedinţele precedente. Un membru al uneia dintre delegaţiile care s-au întâlnit cu reprezentanţii Iranului, a declarat în anonimat pentru Associated Press, că propunerea Teheranului include reducerea nivelurilor de îmbogăţire a uraniului şi a dispozitivelor utilizate în acest scop, aceasta fiind una dintre cerinţele principale ale grupului 5+1.
Razboiul turco-israelian al spionilor
Reamintim ca, in urma cu cateva saptamani, ofiţeri israelieni de rang înalt, citati de cotidianului Yediot Aharonot, au acuzat Turcia că a deconspirat Teheranului o reţea de spionaj a statului evreu în Iran, acţiune care a condus la arestarea mai multor membri ai acestei reţele. ‘Întotdeauna am ştiut că şeful serviciilor secrete turce transmitea informaţii iranienilor’, afirmă unul dintre ofiţerii citaţi, după ce cu o zi în urmă publicaţia americană Washington Post a scris că Iranul a capturat mai mulţi spioni israelieni. Aceşti agenţi, cel mai probabil kurzi, acţionau de pe teritoriul turc, profitând de traversarea facilă a frontierei cu Iranul, şi ar fi fost arestaţi anul trecut.
Deocamdată, guvernul israelian nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia. Potrivit ofiţerilor citaţi, care s-au exprimat sub acoperirea anonimatului, relaţiile strânse din trecut dintre serviciile secrete israeliene şi cele turce au avut în cele din urmă un efect de bumerang, întrucât informaţiile sensibile obţinute de Turcia în urma acestei colaborări au ajuns în posesia Iranului.
Acuze reciproce
Cu trei ani în urmă, ministrul israelian al apărării de la acea vreme, Ehud Barak, a afirmat, într-o reuniune cu uşile închise, că există riscul ca informaţii sensibile obţinute de Turcia în urma cooperării cu Israelul, cum ar fi tehnologii ale echipamentelor militare avansate, să ajungă în Iran şi l-a acuzat pe şeful spionajului turc, Hakan Fidan, că este sursa unor scurgeri de informaţii către Teheran. ‘Este un simpatizant al Iranului. Turcii ştiu multe din secretele noastre şi numai ideea că de ele ar putea afla şi Iranul ne preocupă foarte mult’, spunea atunci Barak.
Serviciile secrete israeliene şi turce au cooperat timp de zeci de ani, ţările lor având inamici comuni în regiune, iar la jumătatea anilor ’90 Turcia şi Israelul au oficializat o alianţă strategică, însă relaţiile lor bilaterale s-au înrăutăţit începând din anul 2003, când Recep Tayyip Erdogan a devenit prim-ministru. Tensiunile au culminat în anul 2010, când marina militară israeliană a atacat o flotilă turcă ce transporta ajutoare umanitare şi care a încercat să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, nouă activişti turci fiind ucişi atunci.
Alte surse au declarat cotidianului Yediot Aharonot că Israelul a suspendat cooperarea cu Turcia şi vânzarea de tehnică militară avansată către aceasta după ce a descoperit jocul dublu al Ankarei. Dar, conform unor surse citate de mass-media regionala, Mosadul, serviciul israelian de spionaj extern, a mai colaborat recent cu servicul omolog turc în chestiuni de interes comun, precum riscurile legate de războiul civil din Siria.
