de Isac Mihai | mart. 26, 2016 | Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
UE, ingrijorata de proliferarea terorismului islamic
Miniştrii pentru Securitate şi ai Justiţiei din statele UE s-au angajat să intensifice lupta împotriva terorismului, după atacurile de marţi de la Bruxelles, despre care mai multi inalti oficiali considera că ar fi putut fi evitate printr-un schimb de informatii mai eficient intre autoritatile de profil si adoptarea unor masuri legislative clare, relateaza mass-media europeana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„A venit vremea să trecem de la vorbe la fapte”, a îndemnat comisarul UE însărcinat cu Afacerile Interne Dimitris Avramopoulos. „Viaţa cetăţenilor noştri, securitatea cetăţenilor noştri sunt în pericol”, a subliniat el.
Miniştrii au stabilit, într-o declaraţie comună, zece priorităţi, inclusiv promisiunea de ancheta, „ca o problemă urgentă”, cu privire la reţele teroriste implicate în atacurile sângeroase de marţi din capitala belgiană şi la atacurile sângeroase de la Paris de anul trecut.
Interoperabilitate europeana
Ei se angajează, de asemenea, să intensifice eforturile ţărilor lor în vederea unui schimb de informaţii, inclusiv veghind la „o alimentare sistematică, o utilizare compatibilă şi o interoperabilitate a bazelor de date europene şi internaţionale în domeniile securtăţii, transporturilor şi migraţiei”.
Ministrul suedez de Interne Anders Ygeman a afirmat că schimbul de informatii s-a îmbunătăţit deja, dar a recunoscut că există „o mică neîncredere între serviciile din diverse state din Europa”.
„Multe autorităţi naţionale nu vor să-şi împărtăşească informaţiile cu toţi ceilalţi”, a declarat si ministrul german de Interne Thomas de Maiziere. „Această mentalitate trebuie schimbată”, a îndemnat el.
„Avem nevoie să ne aşezăm cu toţii, într-un loc, la aceeaşi masă, pentru a schimba informaţii, chiar şi informal, fără prea multe proceduri”, a declarat, la randul sau, ministrul italian de Interne Angelino Alfano.
Miniştrii afirmă totodată că Uniunea Europeană va accelera ritmul noilor măsuri antiteroriste care urmează să fie finalizate – inclusiv o mai veche propunere în vederea începerii storcării datelor pasagerilor companiilor aeriene care călătoresc către, în afara şi în interiorul blocului european.
Planificare riguroasa
Desene şi o hartă a aeroportului din Bruxelles au fost găsite într-un computer şi într-un un stick de memorie USB într-un apartament din Atena, unde Abdelhamid Abaaoud, considerat a fi coordonatorul atentatelor din noiembrie trecut de la Paris, a stat în ianuarie 2015, a anunţat vineri site-ul grec Skai.gr, citând surse din cadrul serviciilor de ingormatii elene..
Conform ziarului belgian Le Soir, jurnaliştii greci au calificat drept „problematic” modul în care a decurs schimbul de informaţii între autorităţile belgiene şi cele elene cu privire la acest caz. Parchetul din Grecia nu a confirmat aceste informaţii, dar surse interne, preluate de mass-media de la Atena, au precizat ca au fost lansate mai multe anchete pentru identificarea punctelor slabe in procesul de schimb de informatii dintre autoritatile de profil elene si cele din alte state UE .
Profil de lider terorist
Abdelhamid Abaaoud este descris de asemenea ca lider al celulei teroriste Verviers (oraş din Belgia situat în apropiere de graniţa cu Germania), care a fost formată în aceeaşi lună ianuarie din 2015.
În februarie 2015, în timpul unei operaţiuni antiteroriste în Belgia, poliţiştii au găsit documente care relevau pregătirea unor atentate de anvergură pe teritoriul belgian. Abaaoud a scăpat de arestare atunci, întrucât se afla în Siria. Tot el este suspectat de a fi coordonatorul atentatelor de la Paris şi Ile-de-France din 13 noiembrie anul trecut. Acesta reuşise iniţial să fugă, dar a fost ucis apoi într-o operaţiune a poliţiei 18 noiembrie 2015 în Saint-Denis, o suburbie din nordul capitalei franceze.
FBI european
Danny Yatom, fost şef al serviciului israelian de informaţii externe, Mossad, recunoscut pentru rolul jucat in reducerea amenintarilor teroriste la adresa statului Israel a declarat, intr-un interviu pentru cotidianul La Repubblica ca „este nevoie de un FBI european”.
Potrivit fostului şef al Mossad, ar fi nevoie de un FBI european cu o comandă unică, consacrat doar luptei împotriva terorismului islamist, deoarece, precizează Danny Yatom, pentru Europa, aceasta va fi o luptă lungă şi trebuie să acţioneze imediat atat in domeniul intelligence, al războiul cibernetic, dar şi cu agenţi capabili să monitorizeze comunităţile, să se infiltreze în grupurile musulmane cu activităţi suspecte.
„Există o relaţie directă între calitatea vieţii, drepturile omului şi viaţa însăşi, care este mult mai importantă decât calitatea vieţii. Fără om, nici măcar nu mai este nevoie de drepturile omului. Aşadar, în lipsa unei alte opţiuni, este necesară limitarea acestora pentru a apăra viaţa” considera Danny Yatom.
Black Net
„Ne aflăm în faţa unei campanii care, probabil, va fi foarte lungă, iar Europa este într-o situaţie foarte dificilă, deoarece majoritatea teroriştilor sunt fii ai Europei însăşi. De aceea, nu există altă opţiune decât de a consolida intelligence-ul, de a pătrunde în comunităţile musulmane din Europa din care provin, de a urmări activităţile din interiorul lor, şi nu doar prin intermediul HUMINT, ci cu toate instrumentele de intelligence electronic, cibernetic, reţele sociale, cele folosite în mod special de jihadişti precum „Black Net”, care sunt mai greu de monitorizat” a mai precizat fostul sef al Mossad.
Patriot Act european
Danny Yatom mai considera ca „trebuie să existe un gen de „Patriot Act” european, o legislaţie care să le permită serviciilor de securitate să acţioneze, să aresteze suspecţi, să desfăşoare cercetări imediate şi să continue să investigheze şi să interogheze şi într-o fază ulterioară, să recurgă la „detenţii administrative”. Teroriştii Statului Islamic trebuie să fie atacaţi pe teritoriul lor, în taberele lor de antrenament. Fără o armată terestră care să lupte împotriva Statului Islamic, atentatele de genul celor la care am asistat în Belgia vor continua”.
„Laxism” al UE
Unul dintre cei mai importanti ministri din Guvernul de la Ierusalim, Israel Katz, s-a alăturat recent altor oficiali israelieni care acuză Europa de un „laxism” în faţa terorismului, şi a luat în derâdere pasiunea belgienilor pentru ciocolată, o mândrie naţională, la o zi după atacurile de la Bruxelles, relatează mass-media internationala. „Dacă, în Belgia, continuă să-şi mănânce ciocolata, să profite de viaţă, să se prezinte ca mari liberali şi democraţi şi să nu ţină cont că o parte a musulmanilor care se află acolo organizează acte teroriste, nu vor fi capabili să se bată împotriva lor”, a declarat Israel Katz, ministrul Transporturilor şi Informaţiilor, într-un interviu pentru postul public israelian de radio.
Katz le-a reproşat de asemenea „preşedintelui american” şi „liderilor europeni” că nu sunt pregătiţi „să spună că lupta este împotriva terorismului islamic”. „Atunci când nu-ţi defineşti inamicul, nu poţi purta un război mondial”, a apreciat ministrul, unul dintre principalii rivali ai premierului Benjamin Netanyahu în cadrul Likudului (de dreapta, la putere).
Katz este recunoscut drept un susţinător al unei politici dure faţă de actualele atacuri palestiniene (asa numita „Intifada a Cutitelor”) şi preconizează să trimită în Fâşia Gaza familiile autorilor acestor atacuri, majoritatea fiind arabi palestinieni rezidenti in Israel ori cetateni ai acestui stat.
Sprijin european
„Teroriştii au vrut să atace Europa în centrul său. De ce să fi vrut să comită acte condamnabile atât de aproape de sediul instituţiilor europene dacă nu ar fi dorit, prin aceasta, să arate că atacă principiile Europei?”, a declarat şeful executivului european într-un interviu acordat cotidianului belgian Le Soir, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Acesta nu este de acord cu atitudinea dispreţuitoare manifestată faţă de Belgia, prezentată în ultimele zile ca „un cuib de jihadişti”. „Cei care nu au nicio vină să arunce primii cu piatra. Cine e fără vină în domeniul terorismului? A existat un terorism dur şi copleşitor în Marea Britanie, altul în anii ’80 – ’90 în Germania, Spania, Italia, etc. Să nu începem să le dăm lecţii belgienilor. Nu împărtăşesc acest dispreţ. Sunt 40 de naţionalităţi printre victime, ceea ce demonstrează că Bruxelles-ul este poliglot, multinaţional, participă la toate curentele. Observ curajul cu care poporul belgian face faţă acestei provocări, iar autorităţile belgiene, structurile de securitate reacţionează cu un profesionalism care lasă în urmă amatorismul pe care îl putem vedea în alte părţi”, a subliniat Juncker.
Decizii neaplicate
Referitor la aspectele de coordonare între statele membre, preşedintele Comisiei Europene a declarat că ar dori să se aplice deciziile luate. „Am asistat în calitate de premier la un consiliu european în Finlanda, în 1999, în cadrul căruia am convenit că schimbul de informaţii între serviciile secrete va fi deplin. Am asistat, după atentatele din 2001, la un consiliu european, unde am jurat solemn că schimbul de informaţii între servicii va fi perfect. Constat, în prezent, că aceste schimburi sunt reduse. Aş dori să se aplice deciziile pe care le-am luat sau să transformăm în acte legislative propunerile Comisiei”.
„Propunerile pe care le-am făcut, deciziile luate, în mare parte aplicate, nu sunt decât verigile unui lanţ care trebuie să fie mai solid decât textul legilor. În societatea noastră există o energie criminală, fără a fi marginală, pe care avem datoria de a o combate”, a considerat Juncker.
Acesta s-a poziţionat diferit faţă de fostul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, care a pledat pentru integrarea valorilor creştine în Constituţia Europeană. „Sunt un creştin democrat, însă nu-mi place să mă refer la lucruri privind credinţa. Am mulţi prieteni musulmani, atei, creştini şi niciodată atunci când discutăm despre aspecte esenţiale ale vieţii, nu văd nicio diferenţă între unii şi alţii. A da impresia că problema noastră este aceea că nu se insistă suficient asupra valorilor creştine, mi se pare o simplificare periculoasă”, a declarat şeful executivului european.
de Ihor Lubyanov | aug. 28, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, România, Ucraina, Uncategorized @ro
Sectorul de Dreapta. o amenintare la adresa securitatii Ucrainei?
Acum 2 ani „Sectorul de Dreaptă” a fost doar una dintre organizaţii mici radical-naţionaliste din Ucraina, neînsemnată printre altele. Ca şi în alte ţări, naţionaliştii radicali nu prea sunt mulţi – unii dintre aceştia reprezintă nişte romanici care cred că ar putea schimba politica propriei ţări, să o facă mai corectă şi cu mai multe dreptate naţională şi socială, alţii pur şi simplu vor adrenalina în viaţa lor cotidiană destul de plictisitoare. Mai sunt şi fanii echipelor de fotbal, de dreaptă şi ei, şi foarte tineri, unii susţinători ai luptei marţiale, boxului şi armelor.
Transnistria, Abhazia, Cecenia
Forţele de dreaptă din Ucraina îşi încep activităţile încă de la începutul anilor ’90. Una dintre cele mai cunoscute dintre acestea atunci era Asambleea naţională ucraineană (UNA) cu tot cu aripa ei paramilitară – UNSO (Auto-Apărarea Naţională Ucraineană), fiind un fel de brigăzi de asalt. UNSO participa în anii nouăzeci la mai multe conflicte militare, – în primul rând, în Abhazia şi în Transnistria. Ideologia ultra-naţionalistă a organizaţiei prevedea crearea Ucrainei Mari, aşadar UNSO a luptat în Transnistria cot la cot cu cazacii ruşi şi cu armata rusească, împotriva românilor. Naţionaliştii sperau că autonomia transnistreană va intra drept regiune în corpul Ucrainei. Dar nu s-a întâmplat cum s-a gândit… În schimb, în Georgia, naţionaliştii ucraineni au dus lupta crâncenă deja împotriva ruşilor pentru întărirea statului georgian, pe care o vedeau drept viitorul aliat al Ucrainei. Au participat şi în Cecenia. Sute şi mii de tineri ucraineni au fost ucişi timp de câţiva ani în aceste războaie. Iar în Ucraina însăşi UNA s-a aflat sub înterzicerea statului, mai ales după anul 1996 cu aprobarea noii Constituţii care nu permitea categorii crearea organizaţiilor paramilitare ale partidelor şi ale organizaţiilor civile (nu o permite nici acum, dar cine o mai întreabă?..).
Renastere politica
După interzicerea mişcării UNA, ultra-naţionalişti ucraineni au fost câţiva ani dezorientaţi, după ce au creat la Liov Partidul Social-Naţional cu gruparea de asalt „Patriotul Ucrainei”. Acest partid, după mai multe perturbări istorice a devenit în anii 2000 „Svoboda” cu Oleh Tiahnybok, prefăcându-se într-o mişcare mai moderată, gen Front National în Franţa sau Partidul România Mare. Tinerii ultraşi iarăşi s-au aflat de pe altă parte a procesului politic.
Însă, după venirea la putere în Ucraina a lui Viktor Ianukovici cu partidul lui clar prorus, organizaţii mici ultra-naţionaliste s-au bucurat de înmulţire considerabilă a membrilor. S-a renăscut UNA-UNSO, au devenit mai active organizaţiile paramilitare Tryzub (Tridentul, după stema naţională a Ucrainei) şi „Patriotul Ucrainei”, dar şi organizaţii mai mici şi mai radicale, precum Sicea din Carpaţi, Ciocanul Alb, Comitetul Negru etc. La începutul Euromaidanului (mai exact – pe 28 noiembrie 2013) aceştia s-au unit creând organizaţia civilă para-militară „Sectorul de Dreaptă”.
Eroi ai Revolutiei
Ideologia Dreptei a fost clar ultra-naţionalistă şi militaristă. Cu toate că până acum organizaţii para-militare sunt interzise în ţară, Sectorul de la bun început sublinia în documentele şi declaraţiile proprii că regimul lui Ianukovici şi organele de securitate ale acestuia nu reprezintă pentru ei nicio autoritate, şi ei se simt obligaţi să se lupte împotriva lor utilizând toate mijloacele posibile (inclusiv armele). Adversarii mişcării au fost proclamaţi duşmanii naţiunii ucrainene, iar însuşi Sectorul a făcut mobilizarea membrilor având ca scop răscoală care trebuia să se prefacă într-o revoluţie naţională, împotriva opresiunii străine, a oligarhilor, a liberalismului ş.a.m.d. Nu seamănă oare cu începuturile Mişcării legionare în timpurile lui Carol al II-lea?
Dar nu numai. Tocmai Sectorul de Dreaptă a început război pe străzi împotriva miliţiei, luând în asediu administraţia prezidenţială. Atunci, în decembrie 2013, preşedintele de astăzi, Petro Poroşenko, venea personal la administraţie, ca să prevină asaltul. I-a numit pe cei de la Sector „provocatori care doresc vărsare a sângelui”. Însă, după aceste evenimente, conflictul pe Maidan a intrat într-o fază mai caldă, şi cei de la Sector, fiind gata să se lupte, au fost proclamaţi eroi şi susţinuţi de liderii opoziţiei. Seamănă şi asta cu pactul între legionarii şi Antonescu.
După victoria Euromaidanului, Sectorul este până acum văzut ca o forţă prea naţionalistă, dar nu şi coruptă ca puterea oficială. Unii lideri ai Sectorului au devenit neoficial, şefii peste regiuni întregi, fără să aibă nicio poziţie oficială, creând astfel un fel de administraţii paralele. Un caz foarte vestit a fost cel cu Sashko Bilyi, din Regiunea Rivne, de care se temea toată administraţia de stat, – dar care, până la urmă, a fost ucis de poliţie într-un schimb de focuri.
Dusmanul intern
Reprezentanţii Sectorului au de mai multe ori arme şi nu pot fi controlaţi de poliţie şi cu atât mai puţin de oameni simpli. Mai mult, după începutul războiului din Est, Sectorul de Dreaptă a început propria mobilizare, creând astfel 10 batalioane, dintre care doar 2 se află în zona ATO. Restul se află în interiorul ţării, ca să o apere de duşmanul intern, vorba lui Yarosh. Astfel, companii înarmate ale sectoriştilor se întâlnesc aproape în toate regiunile, provoacă conflicte cu poliţie şi chiar folosind arme în conflicte criminale. Asemenea situaţie dăinuie în Ucraina mai mult de un an.
Ruşii, bineînţeles, au făcut din ei demonii. Însă la ultimele alegeri parlamentare Sectorul a luat doar 1,8% ce reprezintă suportul lui real în Ucraina. Tot aşa şi tema Sectorului în Ucraina a fost destul de puţin populară, fiindcă acesta nu reprezenta forţa politică serioasă, ci o organizaţie militară văzută de mai mulţi ca nişte bande criminale cu care se poate convieţui până când nu te afectează direct.
Conflictul din Muncaci a reînviat subiectul despre Sectorul. Un grup de sectorişti au susţinut o parte într-un conflict legat de contrabandă din Slovacia şi Ungaria. Poziţia oficială a autorităţilor a fost că Sectorul a început să tragă în reprezentanţii puterii pentru că aceştia au vrut să nu le dea voie să se ocupe de contrabandă. Însă, Sectorul declară că tocmai vroia să se opune contrabanzii sub „acoperişul” puterii regionale şi ale forţelor de ordine. Cea mai populară şi cea mai probabilă opinie în Ucraina este că Sectorul pur şi simplu s-a băgat în divizarea pieţei de contrabandă în Transcarpaţia, prefăcându-se din arbitru în infractor. Şi acest lucru s-a terminat cu moartea câtorva persoane şi din partea poliţiei, şi din partea Sectorului.
Armistitiu provizoriu
Liderul organizatiei, Dmytro Yarosh, a declarat că după evenimente din Muncaci începe mobilizarea totală a naţionaliştilor în toată ţară, făcând şi un marş prin centrul Kievului. Preşedintele Poroşenko, însă, a declarat că doar statul are drept exclusiv să folosească armele. Mediile ucrainene au şi început să vorbească de o nouă revoluţie în Ucraina. Însă, foarte repede, conflictul s-a terminat. Nici Sectorul, nici puterea nu fac nicio declaraţie cu privire la situaţie din Muncaci.
Cu toate astea, băinuim că această împăcare nu va dura mult. La un moment dat autorităţile ucrainene vor vrea şi ele să termină o situaţie dubioasă privind oamenii cu arme în mâini care strig de drepturile naţiunii şi de trădarile ucrainenilor din partea Kievului. Şi mai devreme sau mai târziu revoluţia internă, legionară, din Ucraina, probabil se va termina cam tot astfel ca şi în România începutului anilor patruzeci.
de Camelia Rada | nov. 24, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Știri, UE, Uncategorized @ro
Armata SUA, pregatita sa ramana in regiunea Marii Baltice si in anul 2015
Trupele americane vor rămâne în ţările baltice şi Polonia pe parcursul întregului an 2015 pentru a „descuraja agresiunea rusă”, a declarat duminică generalul-locotenent american Ben Hodges, relateaza mass-media estoniana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Forţele americane vor rămâne în Lituania, Estonia, Letonia şi Polonia atât timp cât va fi necesar pentru a disuada agresiunea rusă”, a declarat Hodges, comandantul trupelor americane în Europa. „Am planificat rotaţii pe tot parcursul anului viitor. Au fost desemnate unităţi militare pentru a le efectua”, a precizat el.
Statele Unite au trimis, începând din aprilie 2014, aproximativ 600 de militari americani, în rotaţie continuă, în Polonia şi în ţările baltice, pentru exerciţii militare menite să demonstreze solidaritatea ţărilor NATO în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene.
Si alţi aliaţi europeni, de asemenea, au trimis militari în regiune pentru o serie de exerciţii, iar NATO a trimis avioane de luptă suplimentare, surse militare americane precizand ca in regiune va fi dislocat treptat si un contingent naval.
de Isac Mihai | nov. 21, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Pacea in Tara Sfanta, un obiectiv tot mai indepartat
Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”
Tacere palestiniana
Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.
Atac sangeros
Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.
Raspuns dur
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.
Presiuni europene
“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european. Dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.
Eforturi diplomatice
La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.
Element de disperare
În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.
Demers suedez
Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian „trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri „coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.
Conflict diplomatic
Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut Palestina, însă nu este membru al UE.
Avertisment american
Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.
de Isac Mihai | nov. 17, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Peste 4000 de persoane, militari si civili, au murit in razboiul din Ucraina
Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a declarat ca tara sa se „pregateste de un scenariu de razboi total”, dar prefera o solutie pasnica a conflictului, potrivit unui interviu publicat cotidianului german Bild, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Ucraina a pus in practica tot ce a anuntat in privinta acordului de pace, suntem pregatiti pentru compromisuri si credem ca acest conflict nu poate fi reglat militar. Rusia din contra promite un lucru si face exact contrariul a doua zi”, a acuzat presedintele ucrainean. „Nu vrem razboiul, vrem pacea si ne vom lupta pentru valorile europene. Rusia nu respecta niciun acord”, a subliniat el. „Nu imi este frica de un razboi cu trupele rusesti si suntem pregatiti pentru un scenariu de razboi total”, a afirmat acesta, intrebat despre un razboi cu Rusia.
„Armata noastra este in prezent intr-o stare mai buna decat era in urma cu cinci luni si primim sustinere din intreaga lume”, a mai declarat Poroshenko, inainte de a adauga: „Nu este nimic pe care sa-l vrem mai mult decat pacea, dar trebuie din nefericire pentru moment sa face fata celui mai rau scenariu”.
Convoi umanitar
Un nou convoi umanitar rus, format din 74 de camioane, a intrat duminica in estul Ucrainei, anunta autoritatile de la Kiev, avertizand ca insurgentii si trupele ruse pregatesc o ofensiva militara de amploare. „A fost trimis un nou convoi, format din 74 de camioane, prin incalcarea tuturor criteriilor internationale privind transportul ajutoarelor umanitare”, a afirmat Andrei Lisenko, purtatorul de cuvant al armatei ucrainene, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Exista semnale conform carora rebelii si trupele ruse pregatesc o ofensiva de amploare”, a adaugat Andrei Lisenko, precizand ca in urma cu o saptamana, Administratia Prezidentiala de la Kiev a anuntat ca Rusia a trimis tancuri si militari in estul Ucrainei, informatia fiind confirmata de NATO.
Confruntarile intre serviciile de securitate ucrainene si insurgentii separatisti prorusi continua in zona aeroportului din Donetk, in pofida armistitiului intrat in vigoare pe 5 septembrie, sapte militari ucraineni si cinci civili murind in ultimele 48 de ore in diferite regiuni din estul Ucrainei. Reamintim ca in ultimele 8 luni conflictul s-a soldat cu peste 4.000 de morti si sute de mii de refugiati.
Retragere administrativa
Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a ordonat, sambata, retragerea tuturor serviciilor publice din regiunile aflate sub controlul separatistilor pro-rusi, in estul Ucrainei, masuri ce consfintesc de facto impartirea tarii, considera mass-media de la Kiev, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un decret, Poroshenko ordona guvernului ca, in decurs de o saptamana, sa ia masuri „pentru incetarea activitatilor companiilor, institutiilor si organizatiilor de stat din teritoriile unde se desfasoara operatiunea antiterorista”.
Aceasta decizie se aplica serviciilor publice precum scolile, spitalele si serviciile de urgenta, a declarat pentru mass-media internationala un inalt responsabil ucrainean, sub rezerva anonimatului. „Este o masura decisiva, s-a terminat cu micile jocuri”, a declarat el. „Toate structurile finantate de stat de acolo vor fi retrase”, a mai spus oficialul. „Fondurile (astfel economisite, n.r.) vor fi distribuite sub forma de ajutor umanitar pentru aceste regiuni”, a precizat el.
Publicat in timp ce la Brisbane (Australia) se desfasura un summit G20 in cadrul caruia criza ucraineana reprezinta o tema principala, decretul prezidential ordona de asemenea evacuarea, cu acordul lor, a functionarilor si retragerea, in masura posibilitatilor, a documentelor si bunurilor publice.
Evacuare totala
Tribunalele, magistratii si detinutii vor trebui mutati in afara zonelor controlate de separatisti, se mai arata in decret, care anunta de asemenea o amnistie pentru cei care au comis infractiuni minore. Totodata, acesta mentioneaza ca se va „propune” bancii centrale ucrainene sa ia masuri, in termen de o luna, pentru a sista serviciile bancare pentru firme si persoane fizice.
Decretul prezidential este o consecinta a alegerilor organizate in regiunile separatiste pe 2 noiembrie, spre nemultumirea Kievului. La doua zile dupa scrutin, presedintele Poroshenko a anuntat ca Ucraina va fi „constransa” sa inaspreasca tonul si sa „izoleze” militar si economic zona aflata sub controlul rebelilor, „pentru a nu permite cancerului sa se extinda”.
Conflict diplomatic
Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a parasit duminica dimineata, reuniunea G20 de la Brisbane, pe fondul criticilor liderilor occidentali din cauza crizei ucrainene, a anuntat serviciul de presa al organizatiei internationale, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Avionul presedintelui Rusiei a decolat de la Brisbane inainte de publicarea comunicatului final al summitului G20.
Surse diplomatice ruse au anuntat de sambata ca Vladimir Putin a decis sa plece mai devreme decat era programat de la summitul G20 desfasurat in orasul australian Brisbane. „Programul vizitei presedintelui Putin a fost modificat. A fost scurtat”, a declarat o sursa din cadrul delegatiei ruse. Conform surselor citate, presedintele Rusiei participa la dezbaterile summitului, dar nu va fi prezent la dineul oficial si va pleca mai devreme decat era prevazut. „Acest dineu este mai degraba o ocazie de divertisment”, adauga sursa citata.
Critici occidentale
Vladimir Putin a fost supus presiunilor cu ocazia summitului G20, liderii occidentali reprosandu-i implicarea in conflictul separatist din Ucraina, inclusiv in doborarea Cursei Malaysia Airlines MH17, incident soldat cu 298 de morti, inclusiv 38 de cetateni australieni.
Kremlinul a respins speculatiile ca Putin si-a modificat agenda din cauza disensiunilor cu liderii occidentali: „Aceste speculatii sunt niste absurditati. Tema sanctiunilor impotriva Rusiei a fost abordata pe larg la toate intrevederile bilaterale, dar nu a facut nimeni presiuni.
Reamintim ca liderii tarilor occidentale avertizeaza periodic conducerea rusa ca analizeaza posibilitatea impunerii de noi sanctiuni Rusiei, in contextul crizei din Ucraina. Astfel, cancelarul german Angela Merkel a declarat recent ca Uniunea Europeana ia in vedere noi sanctiuni impotriva Rusiei, din cauza crizei din Ucraina, considerand ca situatia inca nu este satisfacatoare. „Situatia din prezent nu este multumitoare,” a spus Merkel jurnalistilor, in marja summit-ului G20 de la Brisbane. „In prezent pe agenda avem adaugarea de persoane pe lista (de sanctiuni)”, a declarat ea.
La randul sau, si premierul britanic David Cameron a avertizat Rusia ca urmeaza noi sanctiuni. Cameron a declarat la Brisbane ca va trebui sa fie „o relatie foarte diferita intre Europa si RUsia” daca „vom continua sa vedem trupe rusesti” in Ucraina.
Amenintari ruse
Anterior, presedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat, intr-un interviu acordat postului german ARD, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca eventualele sanctiuni suplimentare impuse de Occident Rusiei ar putea avea grave consecinte asupra economiei Ucrainei. „Bancile ruse au acordat un imprumut de 25 de miliarde de dolari economiei ucrainene. Daca partenerii nostri europeni si americani vor sa ajute Ucraina, atunci cum pot afecta baza financiara, limitand accesul institutiilor financiare ruse la pietele mondiale de capital?”, a declarat Putin. „Vor sa provoace falimentul bancilor ruse? In acest caz, vor provoca falimentul Ucrainei”, a mai avertizat Putin.
„Noi am acordat Ucrainei un imprumut de trei miliarde de dolari acum un an, cu conditia ca datoria totala a acestei tari sa nu depaseasca 60% din PIB. In caz contrar, Ministerul rus al Finantelor are dreptul sa ceara o rambursare anticipata. Daca vom face acest lucru, intregul sistem financiar ucrainean se va prabusi. Dar am decis deja sa nu il facem. Nu vrem sa agravam situatia, vrem ca Ucraina sa isi revina”, a explicat Putin.
Kremlinul, pavaza pentru insurgenti
Rusia nu va permite guvernului de la Kiev sa-i „distruga” pe oponentii politici si adversarii sai din estul Ucrainei, a mai declarat presedintele rus Vladimir Putin in interviul acordat televiziunii germane ARD, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. El a acuzat totodata mass-media occidentala ca a relatat intr-o maniera partinitoare situatia din Ucraina.
„Cel mai important lucru este sa nu existe o viziune unilaterala a problemei”, a declarat Vladimir Putin. „Astazi au loc lupte in estul Ucrainei, guvernul ucrainean a dislocat trupe acolo. Au existat chiar rachete lansate, insa acest lucru a fost mentionat? Nu a existat nici macar un cuvant despre asta”, a spus liderul de la Kremlin pentru ARD. „Asta inseamna, ca voi (mass-media occidentale) doriti ca guvernul ucrainean sa distruga totul acolo, inclusiv toti oponentii sai politici si adversarii sai. Asta vreti? Noi nu dorim acest lucru si nu vom permite sa se intample asta”, a adaugat presedintele rus.
Ucraina a acuzat Rusia ca trimite soldati si arme pentru a-i ajuta pe rebelii separatisti in estul Ucrainei sa lanseze o noua ofensiva in conflictul in care au fost ucisi pana in prezent peste 4.000 de oameni. Rusia neaga ca ar fi fost implicata in recenta escaladare a activitatilor militare din Ucraina, insa Moscova continua sa fie tinta criticilor dure din partea liderilor occidentali, inclusiv a presedintelui american Barack Obama si a premierului canadian Stephen Harper.
Avertismente americane
Statele Unite au subliniat recent ca aviatia militara rusa si-a intensificat in ultimele luni zborurile in apropiere de coastele Americii de Nord, in contextul unor tensiuni intre Washington si Moscova pe tema situatiei din estul Ucrainei. „Am observat o crestere a numarului de zboruri in apropierea Americii de Nord in ultimele luni”, a declarat purtatoarea de cuvant a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, intrebata despre intensificarea activitatii Marinei si Fortelor Aeriene ruse in apropierea Europei si Americii de Nord, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Psaki a afirmat insa ca administratia americana „recunoaste” dreptul Rusiei de a intreprinde „o activitate obisnuita de exercitii militare”. De asemenea, ea a sugerat ca Washingtonul a discutat pe aceasta tema cu Moscova. „O astfel de activitate trebuie sa respecte dreptul international, drepturile altor natiuni si securitatea altor aeronave si nave”, a avertizat ea.
Raport ingrijorator
Aceste declaratii prudente ale diplomatiei americane apar la cateva zile dupa publicarea unui raport al centrului de reflectie European Leadership Network care detaliaza mai multe incidente aeriene intre Rusia si Statele Unite in ultimele luni, dupa escaladarea tensiunilor in Ucraina. Potrivit raportului European Leadership Network, bombardiere rusesti au efectuat, spre exemplu, la inceputul lui septembrie 2014 exercitii militare in apropiere de coastele Canadei.
Pe de alta parte, Psaki a reactionat fata de luarea de pozitie a Ministerului rus al Apararii, care a apreciat ca Moscova trebuie sa mentina o prezenta militara deasupra Atlanticului si Pacificului, dar si in Caraibe si in Golful Mexic, ape internationale din apropierea coastelor Statelor Unite. „Apreciem ca mediul de securitate nu justifica o astfel de activitate militara (…). Aceasta nu pare a fi necesara”, a spus purtatoarea de cuvant.
de Marcu Viadi | nov. 28, 2013 | Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul roman al Apararii, Mircea Dusa, un ministru de 1,42% din PIB
De mai bine de 20 de ani, Apărarea României este Cenuşăreasa guvernelor care se perindă pe la conducerea Ţării. Bugetul MapN, pe 2014, va fi de 1,42% din PIB. În urmă cu câteva zile, premierul Victor Ponta se bătea cu pumnul în piept, susţinând că invitarea României să adere la NATO, în urmă cu 11 ani, a reprezentat un moment important pentru securitatea ţării noastre şi un pas decisiv în drumul spre integrarea în Uniunea Europeană. Ce a uitat premierul PSD, dar şi marioneta de ministru Mircea Duşa, este că România şi-a luat angajamentul să aloce pentru Apărare între 2% şi 3% din PIB. De la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, bugetul destinat MapN se situează constant sub 2%, mult mai aproape de 1%, în condiţiile în care ameninţările regionale şi globale cresc îngrijorător. Atunci când se aflau în Opoziţie, şi Ponta şi Duşa acuzau Puterea că alocă Apărării sub 1,5% din PIB, deşi România îşi luase, faţă de NATO, angajamentul alocării a minim 2,38%. În prezent, cei doi o fac pe niznaiul şi se comportă exact ca predecesorii lor. Astfel că, în 2014, Ministerul Apărăii Naţionale va avea un buget de 1,42% din PIB.
Politicieni români, în general, dar Victor Ponta şi Mircea Duşa, în particular, par să nu înţeleagă faptul că scutul american antirachetă de la Deveselu şi prezenţa a aproximativ 1.500 de militari americani pe teritoriul României, nu garantează decât în mică parte securitatea şi apărarea României. Şi nici eventuala asigurare a serviciului de poliţiei aeriană de către SUA, până la operaţionalizarea flotei de avioane multirol second-hand F-16, nu reprezintă un mare plus de securitate.
Mircea Duşa, cai verzi pe pereţi
În urmă cu aproximativ două săptămâni, Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale, se lăuda că a discutat cu ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi cu ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, despre bugetul Apărării pentru anul 2014, susţinând că ar putea depăşi 1,5% din PIB. „Am avut o discuţie de două ore cu vicepremierul, ministrul Finanţelor şi cu ministrul delegat pentru Buget, domnul Voinea, probabil că este primul minister care discută pentru bugetul pe 2014, având în vedere că săptămâna viitoare va trebui să-l aprobăm în Guvern şi să-l trimitem la Parlament. Având în vedere obiectivele pe care le are de îndeplinit Armata, facem eforturile necesare pentru ca în acest an să trecem de 1,5% din PIB, alocare pentru ministerul Apărării Naţionale. Sigur, ar trebui să fie 2%. În anii 2004, 2005 s-au făcut eforturi deosebite ca acel procent pe care l-am stabilit împreună cu cei de la NATO, de 2%, să-l aducem spre 2%. În anul 2006 era alocarea de 1,86%. Din nefericire, cinci ani la rând, alocările pentru bugetul MApN au fost din ce în ce mai mici astfel că în 2012 s-a ajuns la acel procent de 1,26%. Nu este normal acest lucru, având în vedere capabilităţile pe care trebuie să le realizăm. Eu sper că angajamentele pe care noi ni le-am asumat în cadrul NATO legat de modernizarea şi restructurarea Armatei Române, documentele pe care noi le-am adoptat şi le-am aprobat şi în CSAT vizavi de modernizare şi restructurare au fost înţelese de toată lumea şi mai ales de Ministerul Finanţelor şi astfel alocările în anii viitori vor fi mai mari”, a afirmat Mircea Duşa, într-o emisiune la Realitatea Tv.
Ministrul Apărării a subliniat şi faptul că, în cadrul discuţiei purtate cu oficialii americani, a solicitat sprijinul SUA pe segmentul de poliţie aeriană până când avioanele de tip F-16 pe care urmează să le achiziţionăm de la portughezi vor deveni operaţionale. Acest sprijin ar putea să se materializeze prin dislocarea unei escadrile americane de avioane F-16 pe aeroportul de la Turda.
Mircea Duşa a uitat de la mână pân-la-gură
Uitând de la mână pân-la-gură ce a promis, ministrul Mircea Duşa le-a cerut vineri, 22 noiembrie 2013, parlamentarilor din Camera Deputaţilor şi Senat să aprobe proiectul de buget în forma propusă de Guvern (de 1,42%), care asigură „funcţionarea normală” a activităţilor Ministerului Apărării Naţionale. „Aşa cum am aprobat în documentele noastre strategice avizate de CSAT şi ne-am stabilit ca acel obiectiv de a ajunge în anul 2016 la 2% din PIB, am avut în vedere la redactarea proiectului de buget acest principiu pe care l-am stabilit în comun şi bugetul pentru anul 2014 va reprezenta 1,42% din PIB, astfel ca, în următorii ani, 2015-2016, şi în funcţie de creşterea economică (…), să putem ajunge la acel deziderat al nostru să alocăm 2% din PIB pentru MApN”, a declarat ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Astfel, Comisiile pentru Apărare, Ordine publică şi Siguranţă naţională ale Parlamentului au avizat favorabil, vineri, fără amendamente, cu unanimitate de voturi, proiectul de buget al MApN propus de Guvern pentru anul 2014, de 6,87 miliarde de lei.
Spre comparaţie, Mnisterul Afacerilor Interne a primit un buget de 8,3 miliarde de lei, iar Secretariarul General al Guvernului 7,2 miliarde de lei, în creştere cu 9,85% faţă de 2013.
Inconştienţa lui Mircea Duşa: Armata execută orice misiune, dar este 60% nefuncţională
Inconştienţa ministrului Mircea Duşa nu are limite. Acesta a declarat că „Armata e capabilă să execute orice misiune, fie că este vorba de misiuni în afara teritoriului României, fie că este vorba de misiuni în interiorul ţării, fie că este vorba de misiuni umanitare”.
Asta, în condiţiile în care aproximativ 60% la sută din echipamente sunt nefuncţionale, capacitatea de luptă este la un nivel calificat drept critic, iar cadrul legislativ nu permite dezvoltarea sistemului de Apărare. Concluziile apar în Carta Albă a Apărării, aprobată de Executiv şi avizată de CSAT în luna iunie. Tot acolo sunt prevăzute şi soluţii pentru remedierea deficienţelor majore. Cele mai multe depind însă de majorarea bugetului MApN până la 2 la sută din PIB.
Carta Albă a Apărării descrie în detaliu vulnerabilitățile Armatei Române. Documentul notează incoerența legilor care pun în pericol modernizarea sistemului. Este invocat și numărul mare de acte emise în domeniu care rezolvă situații punctuale, dar care au efect negativ pe termen lung. Aflată în dezbaterea Parlamentului, Carta Albă a Apărării este un document în care se precizează că Armata se confruntă cu numeroase probleme, legate de organizare şi finanţare, care au dus la scăderea capacităţii de luptă şi intervenţie a acesteia.
În documentul elaborat de Ministerul Apărării Naţionale, transmis Parlamentului de către CSAT, se menţionează că structura de forţe a Armatei s-a redus drastic, de la 330.000 de militari în anul 1990, la 90.000 în prezent, numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat fiind de aproximativ 82.000. Procesul nu a fost susţinut de alocarea constantă a resurselor necesare modernizării şi înzestrării, fapt care a condus la scăderea graduală a capacităţii de luptă şi intervenţie la un nivel critic, se arată în Carta Albă a Apărării.
Lipsa susţinerii bugetare a afectat profund procesul de transformare, definit şi detaliat în Strategia de transformare a Armatei României, în condiţiile în care bugetul Apărării a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012. Resursele alocate Ministerului Apărării Naţionale necesită suplimentarea graduală cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, în conformitate cu nevoile armatei şi recomandarea NATO.
Structura Armatei, inclusiv sistemul de comandă şi control, nu mai corespund, în ansamblu, nevoilor actuale ale misiunii şi nu sunt compatibile cu structurile de conducere ale celorlalte state membre NATO şi UE, compatibile ca mărime cu România. Ministerul Apărării susţine că actuala structură a Armatei României este, în unele părţi, dezechilibrată, organizată uneori pe criterii de circumstanţă şi consumatoare de resurse.
Starea de operativitate a tehnicii de aviaţie şi de apărare aeriană, la pământ
„În privinţa capacităţii operaţionale a forţelor, aceasta este redusă, fiind afectată grav, atât de starea de operativitate a tehnicii, cât şi la nivelul de instruire. (…) Echipamentele majore sunt nefuncţionale în proporţie de 60%, cu tendinţe de agravare a situaţiei. Ca urmare a subfinanţării mentenanţei, starea de operativitate a tehnicii de aviaţie şi de apărare aeriană cu baza la sol a atins un prag critic. Aceeaşi tendinţă se manifestă şi la tehnica specifică Forţelor Terestre şi la unele tipuri şi clase de nave din înzestrarea Forţelor Navale”, mai arată în Carta Albă a Apărării.
Potrivit acesteia, asigurarea materială a instrucţiei şi echipamentului individual sunt improprii, reglementate defectuos şi cu un grad de asigurare sub necesar. „Nivelul de pregătire a forţelor destinate serviciului de luptă este menţinut cu dificultate la standardele NATO şi prezintă vulnerabilităţi, în special în ceea ce priveşte reacţia împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi comun NATO şi în creşterea numărului de catastrofe aviatice”, se mai arată în document.
Potrivit Cartei Albe a Apărării, susţinerea forţelor în operaţii este dificilă şi se realizează, în mare parte, de către aliaţi sau parteneri, în special SUA, iar obiective asumate faţă de NATO, conform „obiectivelor Forţei” nu sunt îndeplinite la standardele cerute, majoritatea fiind acceptate „cu limitări”.
Carta Albă a Apărării este un document de bază al sistemului de planificare a Apărării Naţionale, elaborat la nivel departamental, prezintă perspectiva MApN privind refacerea capacităţii operaţionale a Armatei României şi dezvoltarea capabilităţilor necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate, rezultate în urma desfăşurării procesului de revizuire strategică a apărării pe termen scurt, cuprinzând perioada 2013-2016, precum şi orientările pe termen mediu, până în anul 2022. Carta Albă a Apărării a fost întocmită de Ministerul Apărării, aprobată de Guvern şi avizată de CSAT în luna iunie 2013.
