de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Minoritați, Știri, Uncategorized @ro
Președintele-Vladimir-Putin-arbitrul-incontestabil-al-situației-politice-din-Armenia
Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan nu a obţinut astăzi majoritatea de voturi în parlament necesară pentru a deveni premier al Armeniei, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Liderii principalelor partide politice se pregătesc să plece la Moscova pentru noi consultări cu factorii de decizie din Federația Rusă, principalul partener strategic al Armeniei.
Pashinyan, care a fost singurul candidat pentru această funcţie, le-a cerut deputaţilor din parlamentul unicameral al fostei republici sovietice să depăşească graniţele de partid şi să-l susţină după ce Partidul Republican, la putere, a anunţat că nu îl va vota.
Pashinyan a obţinut numai 45 de voturi, mai puţin de 53 necesare pentru a avea majoritatea în parlamentul cu 105 locuri.
Proteste masive
Câteva zeci de mii de persoane s-au adunat marţi la Erevan la apelul lui Nikol Pashinyan, care a acuzat partidul la putere că vrea să împiedice alegerea sa în funcţia de prim-ministru de către parlamentul reunit în sesiune extraordinară.
Nikol Pashinyan, aflat în fruntea manifestaţiilor antiguvernamentale care zguduie de două săptămîni Armenia, a promis un ‘tsunami politic’ dacă nu va fi ales prim-ministru, şi i-a chemat pe armeni să iasă în stradă în toate orașele republicii. El a cerut susținătorilor să blocheze traseele naționale, căile ferate, gările și Aeroportul din Erevan. „Mâine începând cu ora 08:15 blocăm toate traseele naționale, Aeroportul și căile ferate, demarăm greva generală, mișcarea noastră nu poate să se încheie fără victorie. De mâine începe acțiunea de nesupunere totală”, a declarat Nikol Pașinean în fața mulțimii.
Reamintim că Armenia traversează din 13 aprilie 2018 o criză politică fără precedent. La 23 aprilie, manifestaţiile la care au luat parte zeci de mii de opozanţi au dus la demisia lui Serj Sargsyan, ales prim-ministru cu şase zile în urmă de către deputaţi, după ce timp de zece ani exercitase funcţia de preşedinte al statului.
Criza politică din Armenia se intensifică
Pelerinaj la Moscova
Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan, a anunțat zilele trecute că va menține Armenia în sfera de influență a Federației Ruse, în încercarea de a înlătura orice opoziție din partea Moscovei pentru alegerea sa în funcția de premier.
La rândul său, fostul președinte al Armeniei, Serj Sargsyan, a efectuat deja o vizită la Moscova, având întrevederi cu mai mulți înalți oficiali ruși, inclusiv cu Anton Vaino, șeful aparatului Administrației Prezidențiale de la Moscova, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Mass-media rusă nu a dezvăluit motivele pentru care Kremlin-ul nu a sprijinit alegerea noului premier, după ce surse politice de la Erevan dădeau drept sigur sprijinul părții ruse pentru Nikol Pashinyan.
Fostul președinte armean, Serj Sargsyan, este un vechi aliat al liderului rus, Vladimir Putin
Oligarhii, păpușarii din umbră
Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut anterior o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.
De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.
Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,
Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.
La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media. (M.B./M.I.)
de Isac Mihai | mai 1, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Criza politică din Armenia se apropie de sfârșit
Liderul opoziției armene și conducătorul protestelor contra regimul Sargsyan, Nikola Pașinean, a fost înaintat la postul de prim-ministru al Armeniei, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficiali ruși, citați de mass-media regională, au subliniat că Moscova nu se opune acestei nominalizări și mizează pe rezolvarea cât mai rapidă a crizei politice.
Decizia a fost luată de Partidul Contractului Social care este condus de Pașinean, un demers în acest sens fiind deja înaintat Parlamentului de la Erevan.
Parlamentul Armeniei trebuie să se reunească astăzi pentru a decide cine va fi noul premier, după ce Serj Sargsyan și-a dat demisia. Încă două fracțiuni din Parlamentul de la Erevan au anunțat că îl vor susține pe Nikola Pașinean, după ce acesta a obținut sprijinul public al unor oficiali ruși.
Sargsyan, capitulare condiționată
Partidul Republican din care face parte și Serj Sargsyan a anunțat că nu va propune un candidat propriu, în acest fel Nikola Pașinean fiind unicul pretendent la funcția de prim-ministru. Decizia lui Sargsyan vine la câteva zile după ce Pașinean a declarat public că nu vor exista repercursiuni legale împotriva fostului președinte ori a apropiaților săi. Tot el a mai declarat că va continua parteneriatul strategic dintre Erevan și Moscova.
Reamintim că Armenia s-a scufundat într-o criză politică generată de proteste în masă, după ce fostul președinte Serj Sargsyan a fost înaintat la funcția de prim-ministru, după două mandate consecutive de câte 5 ani în fruntea Armeniei.
După declanșarea protestelor în urmă cu aproape 3 săptămâni, Sargsyan și-a anunțat demisia. Concomitent, oligarhii armeni, o forță redutabilă în fosta republică sovietică și-au anunțat sprijinul pentru nominalizarea lui Nikola Pașinean în postul de premier. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Rusia, principalul aliat militar și politic al Armeniei
Protestele continuă la Erevan, capitala Armeniei, precum și în alte orașe din fosta republică sovietică, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Manifestanţii armeni, care protestează împotriva partidului de guvernământ, doresc ca Nikol Pashinyan să fie numit temporar în postul de prim-ministru din partea poporului, fiind susținut de către blocul de opoziţie Yelk. Mai mulți miniștri și-au dat demisia, precum și diferite oficialități locale.
Oficialii militari de la Erevan au avertizat că Azerbaidjanul poate profita de criza politică din Armenia pentru a declanșa un atac surpriză împotriva republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah, care depinde de sprijinul militar și economic al Armeniei pentru a supraviețui.
Kremlinul, principalul negociator
Până în prezent, Rusia, care absoarbe aproximativ un sfert din exporturile armene şi are o bază militară în Armenia, s-a ţinut departe de această criză care a condus la demisia premierului Serzh Sargsyan, după 11 zile de proteste, Kremlinul subliniind că este vorba de o „afacere internă armeană”.
Kremlinul a comunicat că nu consideră tensiunile politice din Armenia, un aliat apropiat al Rusiei, ca fiind o revoluţie în genul celei din Ucraina. „Pentru moment observăm că situaţia nu evoluează într-un mod destabilizator, ceea ce ne bucură”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov.
„Sperăm că ordinea şi stabilitatea vor fi menţinute în ţară şi că vor apărea semnele unui consens politic”, a adăugat el. Când a fost întrebat dacă Kremlinul vede evenimentele ca pe o revoluţie, Peskov a declarat că nu va face o paralelă cu s-a întâmplat în Ucraina în 2014, atunci când proteste semnificative au adus o schimbare la nivel politic care a îndepărtat ţara de Rusia.
Protestele din Armenia au izbucnit pe 13 aprilie și au avut ca generator încercarea lui Serj Sargsyan de a se menține la putere după încheierea a două mandate prezidențiale. Acesta a demisionat din funcția de prim-ministru, la numai o săptămână după ce a preluat conducerea Guvernului.
Contre politice
Premierul armean interimar Karen Karapetian a respins propunerea liderului opoziţiei Nikol Pașinian de a purta negocieri privind viitorul politic al Armeniei, în contextul unor proteste antiguvernamentale. Karapetian apreciază că negocierile în care o parte îşi dictează agenda celeilalte nu pot fi considerate negocieri, a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului, Aram Araratian.
Parlamentul Armeniei se va reuni la 1 mai în sesiune specială pentru a-l alege pe noul premier, potrivit unei declaraţii publicate pe site-ul oficial al legislativului de la Erevan, citată de mass-media regională. Lideri ai opoziției acuză puterea că încearcă să tragă de timp pentru a nu permite schimbarea actualei conduceri.
Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.
Anterior, coaliţia de la guvernare din Parlamentul Armeniei s-a destrămat, după ce partidul Federaţia Revoluţionară Armeană (FRA) a declarat că iese din coaliţia formată cu partidul Republican de la guvernare. „Considerând situaţia care s-a creat, declarăm că nu mai facem parte din coaliţia politică”, a transmis partidul pe 25 aprilie curent. După ieşirea FRA din coaliţia de la guvernare, Partidul Republican, al cărui lider este fostul preşedinte, Serj Sarghisian, a rămas cu o majoritate de 58 de mandate în Parlamentul Armeniei, care are 106 locuri.
Oligarhii, păpușarii din umbră
De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.
Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,
Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.
La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media.
Pelerinaj la Moscova
Surse politice locale, citate de KARADENIZ PRESS, au precizat că Federația Rusă și-a dat deja acordul pentru schimbarea premierului armean, după ce a primit garanții că noua conducere de la Erevan va respecta acordurile încheiate între cele două părți.
Anterior, vicepremierul armean interimar Armen Ghevorghian a vizitat Moscova pentru „consultări de lucru“, fiind urmat de ministrul de externe interimar, Eduard Nalbandian. Concomitent, preşedintele armean Armen Sarchisian a avut o discuţie telefonică cu liderul rus Vladimir Putin, cei doi conducători chemând „toate forţele politice să manifeste reţinere şi responsabilitate“.
La rândul său, deputatul şi opozantul Nikol Paşinian, care a mobilizat din 13 aprilie zeci de mii de oameni pentru a protesta împotriva premierului Serj Sargsian şi împotriva Partidului Republican al acestuia la Erevan, a fost primit la Ambasada Rusiei din această fostă republică sovietică din Caucazul de Sud, potrivit unui comunicat al misiunii diplomatice ruse. „Partea rusă îi îndeamnă pe organizatorii manifestaţiilor şi marşurilor la un dialog constructiv cu autorităţile în exerciţiu şi alte forţe politice“’, precizează comunicatul, subliniind că „situaţia trebuie reglementată doar în cadru constituţional şi în interesul tuturor cetăţenilor Armeniei“. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina
Agenția de presă KARADENIZ PRESS face angajări
Agenția de presă Karadeniz Press caută colaboratori și corespondenți în statele din regiunea extinsă a Mării Negre și Comunitatea Statelor Independente (CSI). Doritorii sunt rugați să trimită un CV detaliat la adresa de email office@karadeniz-press.ro. Sunt acceptate și CV-urile din partea persoanelor care sunt la începutul carierei jurnalistice ori doresc să facă primii pași în acest domeniu alături de noi. Condițiile de colaborare vor fi stabilite de comun acord. Pentru aplicanții din țările CSI este necesară cunoașterea limbii ucrainene/ruse și engleze. Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la adresa office@karadeniz-press.ro
Інформаційне агентство „Карадениз Прес” шукає співробітників та кореспондентів у державах поширеного Причорноморського регіону та Співдружності Незалежних Держав (СНД). Зацікавлених осіб люб’язно просимо відправити детальне резюме на адресу електронної пошти office@karadeniz-press.ro. Також, приймаються резюме і від персон, які знаходиться на початку своєї журналістської кар’єри, або хочуть зробити перші кроки в цій області поряд з нами. Умови співпраці будуть встановлені за взаємною згодою. Заявникам з країн СНД необхідно знати українську / російську і англійську мови. Для отримання додаткової інформації зв’яжіться з нами за адресою office@karadeniz-press.ro
Информационное Агентство Karadeniz Press ищет корреспондентов в странах Черноморского региона и Содружества Независимых Государств (СНГ). Заинтересованным лицам, просьба отправить свое резюме по адресу: office@karadeniz-press.ro. Резюме также принимаются от тех, кто находится в начале своей журналистской карьеры, или хотят сделать первые шаги в этой области вместе с нашей командой. Условия нашего сотрудничества будут взаимно согласованы. Для кандидатов из стран СНГ, необходимо знание украинского/русского, и английского языков. За более подробной информацией обращайтесь к нам по адресу office@karadeniz-press.ro
Karadeniz Press Agency is looking for correspondents from the states of the wider Black Sea region and Commonwealth of Independent States (CIS). The candidates are asked to send their resume to office@karadeniz-press.ro. CVs are also accepted from those who are at the beginning of their journalistic career or want to take the first steps in this area with us. The terms of our collaboration will be mutually agreed upon. For applicants from CIS countries it is necessary to know Ukrainian/Russian and English languages. For more details please contact us at office@karadeniz-press.ro
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Armenia-mizează-pe-relația-bilaterală-cu-Uniunea-Europeană
Parlamentul de la Erevan, Adunarea Națională a Armeniei, a ratificat în unanimitate Acordul privind parteneriatul extins cu UE și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și cu țările membre ale acestei organizații, relatează mass-media locală, citată de presa de la București.
Acordul, votat de 95 de deputați din cei 105 de membrii ai Parlamentului unicameral de la Erevan, este compus din 3 părți, fiind atinse problemele politice, dispozițiile referitoare la dialogul și reforma politică, cooperarea în domeniul securității, precum și sarcinile legate de justiție și drepturile omului, o problemă constantă semnalată de Uniunea Europeană.
Valori comune
De asemenea, Acordul instituie un arc instituțional care va coordona relațiile Armenia-UE, fosta republică sovietică sperând să atragă cât mai multe resurse financiare nerambursabile din partea blocului comunitar. Erevanul este membru al Uniunii Economice Eurasiatice, controlate de Federația Rusă.
Potrivit ministrului armean de externe, Karen Nazaryan, acordul ridică la un nou nivel relațiile bilaterale ale Armeniei cu UE, „bazate pe valori comune și legături strânse”.
Presiuni rusești
În 2013, Armenia a încheiat negocierile cu UE privind Acordul de asociere, inclusiv privind zona de liber schimb, dar, în același an, sub presiunea Moscovei, si-a schimbat radical cursul și a refuzat să semneze Acordul, aderand la Uniunea Vamală sub conducerea Rusiei, care a fost ulterior reformatata în Uniunea Economică Eurasiatică.
În 2015, Armenia a inițiat noi negocieri privind un alt acord cu Uniunea Europeană, fără partea economică. Erevanul a semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în cadrul summit-ului ”Parteneriatului Estic” în luna noiembrie a anului trecut. (M.A.B.)
de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Uragan, prima corvetă din clasa Karakurt, a intrat deja în dotarea Flotei militare ruse
Autoritățile de la Astana sunt gata să semneze un nou contract cu partea rusă pentru modernizarea flotei militare, inclusiv achiziționarea a două corvete din clasa Karakurt, capabile să lanseze rachete sol-sol (Kalibr-M) și sol-aer, relatează surse militare ruse, citate de mass-media regională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Contractul negociat mai prevede construcția a noi baze de antrenament pentru marinarii kazahi, precum și implicarea părții ruse în dezvoltarea infanteriei marine din fosta republică sovietică. Sursele citate au mai precizat că Astana este interesată și de achiziționarea unor sisteme de rachete, precum cele din ultima serie Kalibr.
Dezvăluirile din presa regională cu privire la demararea noilor negocieri dintre Federația Rusă și Kazahstan vin la scurt timp după ce ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunțat, în urmă cu câteva zile, că flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Republica Daghestan, situată mai spre sud în zona Caucazului rusesc.
Decizie strategică
‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus, citat de mass-media rusă.
Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu.
Semnal pentru vecini
Decizia rusă de a muta flotila militară în Republica Daghestan va fi urmată și de relocarea altor mari unități ruse de infanterie marină, aviație navală, rachete și artilerie. Consolidarea prezenței militare ruse în Caucaz vine pe fondul menținerii unui nivel ridicat de insurgență din partea populației musulmane locale, precum și accentuări divergențelor privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane. Astfel, Federația Rusă, Turkmenistan, Republica Islamică Iran, Azerbaidjan și Kazahstan nu au reușit să ajungă la un acord comun pentru împărțirea resurselor naturale.
Conform ministrului rus al apărării Serghei Şoigu, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică va rămâne momentan la Astrahan. El a mai declarat că obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului.
Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr
Transfer în 2019
Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.
Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.
‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus înaltul oficial militar rus. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă. Portul Astrahan, unul dintre cele mai mari orașe rusești din regiune, se află la aproximativ 100 de kilometri de Marea Caspică, navelor militare ruse luându-le câteva ore pentru a ajunge la marea deschisă.
Siria, poligon de testare a armelor
În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (situat la aproximativ 20 de kilometri de capitala Republicii Daghestan, Mahacikala), în regiune urmând să fie construite facilități și pentru alte arme, investițiile ajungând la câteva sute de milioane de dolari SUA pentru următorul deceniu.
Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. Aceasta a fost implicată activ în intervenția militară rusă din Siria prin trimiterea de mici contingente de trupe speciale ori tehnicieni și specialiști militari, dar mai ales prin tirurile de rachete trase de navele militare ale flotilei, inclusiv Kalibr-M. (M.A.B./M.I.)
