de Isac Mihai | nov. 13, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Georgia visează la NATO
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a avertizat că Rusia va continua să asigure securitatea Osetiei de Sud şi a Abhaziei – două regiuni separatiste ale Georgiei -, a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova în 2008, după războiul de cinci zile ruso-georgian dus pe teritoriul Osetiei de Sud în august acelaşi an, informează ziarul rusesc Parlamentskaia Gazeta, citat de KARADENIZ PRESS. În cadrul unei întâlniri cu Dmitri Medoiev, responsabilul Osetiei de Sud pentru politica externă, şeful diplomaţiei ruse a declarat că se apropie noua rundă a Discuţiilor internaţionale de la Geneva (GID, după acronimul în limba engleză) cu privire la Transcaucazia, preconizată să se desfăşoare între 11 şi 12 decembrie, de aceea cele două părţi trebuie să-şi coordoneze poziţiile.
Parteneri strategici
‘Sunt sigur că vom continua linia noastră comună pentru a asigura într-un mod fiabil securitatea aliaţilor noştri în această regiune importantă a lumii’, a subliniat Serghei Lavrov.
‘Osetia de Sud apreciază relaţiile cu Federaţia Rusă: noi considerăm Rusia drept principalul nostru partener strategic, o ţară apropiată nouă, atât istoric, cât şi spiritual’, a afirmat aşa-numitul ministru de externe sud-osetin Dmitri Medoiev.
La dialogul de la Geneva participă Georgia, Rusia, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor de facto din Osetia de Sud şi Abhazia, dar şi SUA.
Formatul de negocieri GID – coprezidat de Uniunea Europeană, ONU şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – a fost creat în 2008 pentru a depăşi consecinţele conflictului din Georgia, care avusese loc între 8 şi 12 august acelaşi an.
Kremlinul a recunoscut independenţa ambelor regiuni separatiste georgiene la 26 august 2008, la două săptămâni după semnarea acordului de încheiere a conflictului scurt şi sângeros din Osetia de Sud.
Georgia, care beneficiază de sprijinul UE şi SUA, nu recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei şi consideră cele două teritorii drept ‘ocupate’ de către forţele ruse. Rusia dispune de baze militare în ambele republici separatiste.
Georgia-rămâne-o-țară-amenințată-de-noi-confruntări-cu-regimurile-separatiste-pro-ruse
Georgia, în afara NATO
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a respins anterior ipoteza unei aderări rapide a Georgiei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), ai cărei oficiali au promis în 2008 acestei foste republici sovietice că va putea adera într-o zi la Alianţă. „Nu văd o aderare rapidă la NATO pentru Georgia, aceasta este poziţia Germaniei”, a declarat Merkel în timpul unei întâlniri din august 2018 cu studenţii Universităţii din Tbilisi, capitala acestei ţări din Caucazul de Sud. „Lucrurile se întâmplă în mod gradual”, a adăugat ea, în condiţiile în care autorităţile georgiene şi-au fixat drept obiectiv aderarea la Uniunea Europeană (UE) şi la NATO.
În timpul summitului NATO care a avut loc în 2008 la Bucureşti, liderii ţărilor din NATO i-au promis Georgiei că într-o zi ea va putea deveni membră a acestei organizaţii, însă – la presiunile Angelei Merkel şi ale preşedintelui de atunci al Franţei, Nicolas Sarkozy – au refuzat să-i acorde acestei ţări statutul de candidat oficial, aminteşte AFP.
Sprijin german
Georgia s-a opus apoi Rusiei în timpul unui război-fulger, care s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două republici separatiste proruse, Osetia de Sud şi Abhazia, ce s-au separat de Georgia în 1992. Rusia menţine în prezent o puternică prezenţă militară în aceste două republici, spre marea nemulţumire a Georgiei, care denunţă o „ocupaţie”. „Este o ocupaţie peste circa 20% din teritoriul georgian şi o mare nedreptate”, a declarat vineri Angela Merkel în faţa studenţilor georgieni.
Într-un gest simbolic, în cursul vizitei, ea s-a deplasat de asemenea la frontiera administrativă cu Osetia de Sud, unde poliţiştii de frontieră au instalat sârmă ghimpată.
Îngrijorată de prezenţa forţelor NATO lângă frontierele sale, Rusia se opune în mod categoric aderării Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 29, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina
Kremlinul avertizează NATO
Rusia va trebui să construiască o ‘centură defensivă’ în apropiere de Soci în cazul aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO, proiect ce va necesita resurse uriaşe din partea Moscovei, a declarat Andrei Kelin, şeful Departamentului pentru cooperare europeană din cadrul Ministerului de Externe rus, recunoscând că eventuala alăturare a celor două foste republici sovietice la Alianţa Nord-Atlantică va deveni o problemă militară şi economică colosală pentru Rusia, potrivit agenţiilor de presă RIA Novosti şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS.
‘Va trebui să construim o centură defensivă în apropiere de Soci (litoralul rusesc al Mării Negre), va fi necesar să cheltuim resurse enorme pentru a preveni posibilele acţiuni ale unui potenţial adversar, dar aceasta este inevitabil’, a afirmat Kelin în cadrul unei dezbateri pe tema ‘Viitorul NATO şi interesele Rusiei’, organizată pe platforma Clubului de discuţii Valdai.
Aderare prematură
Referitor la Ucraina, diplomatul rus a spus că ‘frontiera comună (ruso-ucraineană) se întinde pe o lungime colosală, nu este echipată deloc, înseamnă că va trebui să construim acolo structuri defensive’.
În acelaşi timp, Andrei Kelin a apreciat că este încă prematur să se vorbească de o aderare a Ucrainei şi Georgiei la blocul nord-atlantic. ‘Dar dacă partenerii occidentali vor merge pe calea escaladării în continuare a confruntării, atunci va trebui să ne pregătim în mod serios pentru această’ situaţie, a menţionat oficialitatea diplomatică rusă.
Atât Ucraina, cât şi Georgia îşi exprimă constant dorinţa de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, iar, în 2008, celor două foste republici sovietice li s-a promis că ‘vor deveni membre’ ale Organizaţiei, dar fără niciun termen precis. După 2014 – când Rusia a anexat Crimeea şi a început să acorde sprijin rebelilor separatişti din estul ucrainean prorus – Ucraina a declarat că alăturarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord reprezintă unul dintre obiectivele sale strategice şi efectuează periodic exerciţii împreună cu ţări membre NATO, conform presei. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul-European-relansează-relațiile-blocului-comunitar-cu-Armenia
Parlamentul European a dat undă verde ratificarii acordului privind parteneriatul global și extins între Armenia și UE, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS, citând un comunicat al Legislativului european. Conform sursei citate, în favoarea deciziei au votat 573 de deputați, împotriva 50 de parlamentari, iar 40 s-au abținut.
Solicitări dure
Acordul este un instrument de promovare a reformelor interne și punerea în aplicare a acestora, în conformitate cu o rezoluție separată, aprobată cu o mare majoritate de voturi. Deputații UE cer Armeniei să facă progrese semnificative în desfășurarea alegerilor, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, spălării banilor, combaterea evaziunii fiscale, a abuzului de control din partea oligarhiilor și a libertății presei.
Acordul deschide calea pentru un dialog politic mai profund între UE și Armenia, extinde domeniul de aplicare al cooperării economice și oferă noi oportunități pentru legături mai strânse în domeniile energiei, transportului, infrastructurii, mediului, comerțului, educației și în alte sectoare.
Punerea în aplicare efectivă a acestor reforme cheie pot deschide perspective noi de cooperare, inclusiv deschiderea unui dialog privind liberalizarea regimului de vize, spun deputații europeni.
Negocieri prelungite
În 2013, Armenia a încheiat negocierile cu UE privind Acordul de asociere, inclusiv zona de liber schimb, dar, în același an, sub presiunea Rusiei, si-a schimbat radical cursul și a refuzat să semneze acordul de asociere. Totodata, Erevanul a intrat în Uniunea Vamală de sub conducerea Rusiei, reformata ulterior în Uniunea Economica Eurasiatică.
În 2015, Armenia a început noi negocieri pentru un alt acord privind relațiile politice cu UE, fără partea economică și a semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în cadrul summit-ului „Parteneriatului Estic“ din noiembrie anul trecut.
Relații strategice
Anterior, premierul armean, Nikol Pashinyan, care ocupă funcția din luna mai 2018, l-a asigurat, în cadrul primei sale vizite de la alegerea sa în funcția de premier, pe liderul rus Vladimir Putin de importanţa strategică a relaţiilor dintre Moscova şi Erevan. Ulterior, Nikol Pashinyan a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, subliniind permanent importanța acestor relații pentru guvernul de la Erevan. ”Există o relaţie strategică şi o alianţă între Armenia şi Rusia”, a declarat premierul armean în marja summit-ului de la Soci al Uniunii Economice Euroasiatice, din care fac parte cele două ţări, alături de alte state din fosta URSS. ”Vă asigur că în această chestiune există în Armenia un consens şi că nimeni nu se va îndoi vreodată de importanţa strategică a relaţiilor ruso-armene”, a afirmat Pashinyan.
El a salutat apoi poziţia echilibrată a Rusiei în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale din Armenia, ce au dus la demisia fostului premier Serzh Sargsyan, care a fost de asemenea preşedinte al ţării între 2008 şi 2018.
”Vă doresc să reuşiţi în calitate de şef de guvern”, a declarat la rândul său Putin, calificând Armenia drept ”cel mai apropiat aliat şi un partener în regiune” pentru Rusia.
Accept tacit rus
După ce a condus timp de trei săptămâni o amplă mişcare de contestare, ce viza Partidul Republican de la putere şi pe fostul preşedinte Serzh Sargsyan, Nikol Pashinyan a fost ales pe 8 mai premier al Armeniei.
Pashinyan a avut grijă să menajeze aliatul său tradiţional, care este Rusia, şi a subliniat de mai multe ori că alianţa cu Moscova va rămâne pentru el o axă esenţială a politicii armene.
Pe parcursul acestei crize, Rusia a stat deoparte şi a adoptat o atitudine neutră, consideră experții, în contrast cu obişnuita sa neîncredere faţă de orice contestare populară susceptibilă de a aduce la putere într-o fostă republică sovietică lideri ostili faţă de Kremlin.
Bomba Nagorno- Karabah
Importanța relațiilor militare, politice și economice cu Federația Rusă pentru Erevan a fost subliniată și în timpul unei recente vizite a premierului Pashinyan în Nagorno- Karabah, o regiune contestată, pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-o dispută de peste un sfert de secol, război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.
Pashinyan a dat asigurări că ”este dispus pentru continuarea discuţiilor într-o atmosferă de calm” pe tema Nagorno-Karabah, în cursul unei conferinţe de presă ce a avut loc la încheierea unei întâlniri cu Bako Sahakyan, preşedintele regiunii separatiste din Azerbaidjan populată în majoritate de armeni, aflată în centrul unui conflict de peste 25 de ani între Armenia şi Azerbaidjanul vecin.
Recurgerea la forţă pentru soluţionarea problemei privind Nagorno-Karabah ”trebuie exclusă”, a mai declarat şeful guvernului armean. Erevanul, a explicat Nikol Pashinyan, ”susţine în întregime dreptul la autodeterminare al poporului” din regiune, referindu-se la demersurile autorităților locale de a obține recunoașterea independenței.
Conflict zbuciumat
Cu populaţie majoritar armeană, regiunea Nagorno-Karabah, susţinută de Armenia, și-a declarat independeța la începutul anilor 1990, dar este în continuare considerată pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan.
În 1994 a fost încheiat un armistiţiu, cu medierea părții ruse, după un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi. Nu a fost semnat nici un tratat de pace între Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice, şi constant au loc confruntări.
În aprilie 2016, cel puţin 110 persoane – civili şi militari din cele două tabere – au fost ucise în cele mai grave violenţe începând din 1994. Un nou armistiţiu a fost semnat la Moscova între beligeranţi, dar lupte sporadice au loc în continuare de-a lungul liniei de demarcaţie.
Franţa, SUA şi Rusia coprezidează ”Grupul de la Minsk”, care are ca misiune – sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – găsirea unei soluţii paşnice la conflict.
Cursa înarmărilor dintre Erevan și Baku a adus beneficii economice Federației Ruse, care a furnizat, în ultimii ani, sisteme de armament performante ambelor părți în valoare de câteva miliarde de USD. Concomitent, Kremlinul controlează părți importante din economia statului armean, iar peste un milion de armeni muncesc în Federația Rusă. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 30, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Georgia-rămâne-o-țară-amenințată-de-noi-confruntări-cu-regimurile-separatiste-pro-ruse
Tbilisi a început procedurile de încetare a relațiilor diplomatice cu Siria, a declarat ministrul adjunct de externe al Georgiei, David Dondua, la o informare specială dedicată recunoașterii de către Siria a independenței teritoriilor georgiene ocupate de Rusia, relatează mass-media georgiană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Conform oficialului georgian, ca urmare a manipulării din partea Rusiei, regimul sirian a luat o decizie ilegală și cu încălcarea principiilor de drept internațional a recunoscut independența Abhaziei și a regiunii Țhinvali (Osetia de Sud). „Prin această acțiune, regimul Assad sprijină agresiunea militară a Rusiei împotriva Georgiei și epurările etnice care au continuat de-a lungul anilor”, a spus Dondua.
În acest sens, partea georgiană a început procedurile de rupere a relațiilor diplomatice cu Siria, a subliniat el, citat de mass-media.
Până în prezent, doar Rusia, Venezuela, Nicaragua și Nauru au recunoscut independența celor două republici autoproclamate – Osetia de Sud și Abhaziei. Georgia a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia după agresiunea militară ruseasca din august 2008.
Anunț așteptat
Siria a recunoscut independența republicilor separatiste Osetia de Sud și Abhazia și a stabilit relații diplomatice cu aceste teritorii ocupate de Rusia, au anunțat agențiile oficiale din cele regiuni separatiste.
”Ministerul de Externe” al Osetiei de Sud a declarat că „Republica Osetia de Sud și Republica Arabă Siria, afirmând angajamentul lor față de principiile de bază ale dreptului internațional (…) anunța recunoașterea reciprocă și stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivel de ambasador“, se arata în comunicatul citat. Un anunț similar a fost dat publicității și de autoritățile de la Suhumi, care au anunțat și vizita iminentă a liderului sirian în mica republică caucaziană.
Liderul sirian, Bashar Al Assad, recunoaște independența Abhaziei și Oseției de Sud, aliate strategice ale Moscovei în Caucaz
Întâlnire strategică
Surse diplomatice de la Moscova, citate de mass-media, au declarat că în data de 28 mai, a avut loc o întâlnire trilaterală a ambasadorilor celor două republici separatiste și omologului lor sirian, în timpul cărora au fost convenite textul comunicatului și data de lansare a declaratiei de recunoaștere.
Până în prezent, doar Rusia, Venezuela, Nicaragua și Nauru au recunoscut independența celor două republici autoproclamate ale Georgiei.
Recunoașterea de către Siria a independenței Abhaziei și Oseției de Sud fost speculată periodic de către mass-media, având în vedere că Damascul este una dintre puținele state care a recunoscut anexarea Crimeei de către Moscova, principalul său aliat militar și economic.
Legături militare
Relațiile dintre Siria și cele două regiuni caucaziene sunt mult mai ample decât par la prima vedere, au declarat surse diplomatice abhaze în exclusivitate pentru Karadeniz Press. Astfel, în afară de relațiile comerciale, în Abhazia s-au stabilit câteva sute de etnici abhazi și din alte etnii caucaziene, originari din comunitățile din Siria, unde au fost colonizați pe timpul Imperiului Otoman, când ambele regiuni erau sub stăpânirea fostului imperiu.
Concomitent, sursele citate au mai declarat că un număr de câteva sute de abhazi participă la războiul din Siria în calitate de angajați ai forțelor militare ruse ori ai organizației de securitate privată Wagner, parte a efortului de război rus de pe frontul sirian. Sursele citate au mai declarat că aroximativ 50 de abhazi au decedat pe frontul sirian în ultimii ani. Concomitent, autoritățile ruse și siriene duc o campanie intensivă de recrutare a unor cadre active ale armatei ori serviciilor de securitate abhaze, pentru a lupta în Siria. (M.B.)
de Razvan Iorga | mai 15, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Președinte R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit cu omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin, pe 14 mai, la Soci, în Rusia.
Fără prea multe prerogative în materie de politică externă, președintele prorus al R. Moldova Igor odon încearcă să-și facă cât mai vizibilă prezența mediatică prin totul felul de acțiuni populiste, fără efecte juridice. În această categorie s-ar putea încadra și obținerea statutului de observator pentru Republica Moldova în cadrul Uniunii Eurasiatice, condusă de Rusia.
Primirea acestui statutul s-a realizat, luni, în cadrul unui forum al acestei entități, ce s-a desfășurat la Soci, în Rusia. Dodon insistă de aprope un an de zile în această direcție, iar acordarea de către Moscova și a celorlalte state din Uniunea Eurasatică – Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârghiztan – a acestui statut nu vine decât ca acțiune de imagine.
Încă din aprilie 2017, Dodon a semnat și un acord de colaborare cu Uniunea Economică Eurasiatică. Șeful guvernului, Pavel Filip, a luat poziție încă de pe atunci și a precizat că un astfel de document nu are nicio valoare juridică.
Cu toate acestea, Dodon a încercat să speculeze acest eveniment și a acordat spații largi „importanței” acestei decizii.
„După încheierea ședinței Consiliului Economic Eurasiatic Suprem, am avut o întrevedere cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și i-am mulțumit pentru susținerea acordării Republicii Moldova statutului de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică. Am discutat un spectru larg de probleme ce țin de relațiile bilaterale și am constatat un dialog foarte bun la nivel de președinți, spre deosebire de contacte deloc productive la nivel de guverne”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Presa rusă nu a dat prea mare importanță acestui „câștig” obținut de Igor Dodon. Publicația rusă Kommersant a scris că Kremlinul a respins cererea lui Dodon de a se întâlni cu Vladimir Putin în marja Forumului Economic Mondial ce va avea loc în Sankt-Petersburg pe 24-26 mai, iar RIA Novosti a relatat doar într-o singură propoziție despre primirea R. Moldova cu statut de observator în cadrul Uniunii Eurasiatice.
Zero beneficii
De altfel, Kommersant a comentat că statutul de observator „nu va aduce niciun beneficiu practic deosebit pentru Moldova, în schimb, președinte prorus Igor Dodon va putea folosi acest lucru la viitoarele alegeri parlamentare din toamnă”. Dodon este într-o campanie deschisă în favoarea PSRM, deși Constituția R. Moldova cere președintelui să fie apolitic.
„Statutul de observator nu va aduce Chișinăului niciun avantaj economic. Conform proiectului de regulament, aprobat în august 2017 și publicat pe site-ul Comisiei Economice Euroasiatice, acesta permite reprezentanților autorizați ai statului observator să participe la reuniunile organelor UEEA, să obțină documentele adoptate care nu au un caracter confidențial”, scrie Kommersant.
Citând din același regulament, publicația rusă mai afirmă că statul care primește statutul de observator „este obligat să se abțină de la orice acțiune care ar putea dăuna intereselor Uniunii și statelor membre”. Kommersant mai amintește că puterea reală se află în cadrul Guvernului, iar Parlamentul aprobă orice direcție de orientare politică a țării.
Expertul economic Galina Șelari a declarat pentru agenția Infotag că „participarea Moldovei în această calitate poate fi productivă numai dacă republica va avea scopuri concrete și o strategie etapizată pentru a le atinge”.
„Semnarea unui astfel de document nu înseamnă nimic, la fel ca şi semnarea acordului privind zona de liber schimb cu țările CSI sau cu UE: rezultatele reale sunt obținute doar prin implementarea acestuia”, a spus Şelari.
Ea a mai spus că, la Chișinu, comunitatea de afaceri din R. Moldova nu cunoaște regulile Uniunii Eurasiatice prin care se poate valorifica economic o astfel de oportunitate.
Poziția puterii și a opoziției extraparlarmentare
Într-un briefing de presă susținut, marți, purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a explicat că participarea Republicii Moldova la anumite organizații internaționale pot fi luate doar cu acordul Parlamentului și Guvernului, a declarat purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gămurari.
„Nicio decizie referitor la participarea în cadrul unor organizații internaționale nu poate fi luată fără acordul Parlamentului și Guvernului. De aceea, această declarație este făcută din partea unei persoane fizice, deoarece nu poate reprezenta Republica Moldova în lipsa avizelor din partea Executivului și Legislativului”,a spus Vitalie Gămurari.
El a mai spus că Dodon a făcut această acțiune în calitate de „persoană fizică”, iar PD reafirmă reafirmă că vectorul eurropean nu va fi schimbat și că acesta nu poate fi anulat doar prin voința unei singure persoane.
„Oricare viziune a politicii externe a R. Moldova nu poate fi expusă în lipsa unui aviz favorabil din partea Guvernului și a Parlamentului R. Moldova”, a mai spus el.
La rândul său, lidera PAS Maia Sandu afirmt că acesta este doar un joc electoral pe care îl face Igor Dodon.
„Nu e un secret că Dodon este ghidat de interesul personal și de partid, pentru că interesul național al Republicii Moldova este asigurat doar de integrarea în Uniunea Europeană. UE nu a declarat embargou produselor din Moldova, nu alimentează separatismul din Transnistria, nu ne șantajează cu livrarea produselor energetice la un preț mai mare decât cel de piață.
Dimpotrivă, UE ne-a deschis larg piața cu cea mai mare putere de cumpărare din lume și ne ajută să ne ajustăm standardele de calitate la rigorile acestei piețe. UE contribuie semnificativ la măsurile de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului. UE finanțează interconectarea energetică a Moldovei prin intermediul României. Prin toate aceste măsuri, UE contribuie direct la îmbunătățirea nivelului de trai și la fortificarea suveranității Republicii Moldova.
Deși se declară apărători ai suveranității, Dodon și Partidul Socialiștilor subminează statul Republica Moldova, acționând în detrimentul interesului național”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.
În paralel, solicitat de Radio Chișinău, expertul Anatol Țaranu a subliniat că acest statut nu-i oferă Republicii Moldova nici beneficii și nici nu o obligă la ceva,dar poate fi un prim pas spre schimbarea vectorului politicii externe în cazul unei victorii la alegerile parlamentare a PSRM.
„Participarea la Uniunea Vamală va intra în contradicție cu Acordul de asociere și aceasta va îndemna că noi vom începe în paralele și procedurile de restrângere a relațiilor cu UE în conformitate cu Acordul de asociere”, susține Anatol Țăranu.
În acest context, Igor Dodon a încercat din nou să puncteze la capitolul imagine, deși cifrele oficiale arată că exporturile R. Moldova s-au orientat deja de ceva vreme spre piețele europene. Conform statisticilor oficiale R. Moldova exportă 67% din mărfurile sale în Uniunea Europeană, 24% dintre aceste numai în România, în timp ce exportul spre CSI a scăzut, în primele trei luni ale lui 2018, de la 20% la numai 17%.
De asemenea, România a detronat încă din 2017 Rusia în topul țărilor cu care R. Moldova are schimburi comerciale, fapt ce „omis” de Igor Dodon în aprecierile sale privind oportunitățile economice pe care le oferă UE versus Rusia. De asemenea, Dodon nu menționează nimic despre embargourile economice pe care Rusia le impune deja de mai bine de cinci ani produselor alimentare moldovenești, ca urmare a reorientării țării spre UE.
Răzvan Iorga
de Isac Mihai | mai 3, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Forțele militare ruse, desfășurate în Republica Abhazia (stat nerecunoscut din Georgia), au declanșat ample exerciții militare, în cadrul cărora soldații ruși execută trageri cu sistemele de artilerie și de rachete din dotare, iar infanteria marină rusă și abhază execută antrenamente de luptă cu sistemele de armament din dotare, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La aceste exerciții participă soldați din contingentul militar rus din Abhazia, infanterie marină și diferite categorii de nave din Flota militară rusă a Mării Negre, aviație militară, precum și reprezentanți din toate categoriile de forțe ale armatei abhaze, în mod special forțe speciale și unități de parașutiști. Experții militari atrag atenția că aceste exerciții fac parte din strategia rusă de antrenare a viitoarelor contingente militare care vor fi desfășurate pe frontul sirian.
La aceste exerciții au participat, în calitate de observatori, ofițeri din Republica Belarus, Oseția de Sus, Armenia și unele state central-asiatice, aliate cu Federația Rusă. Surse abhaze, citate de mass-media, au precizat că exerciții similare vor fi organizate și în perioada iulie-august 2108 pe teritoriul regiunii separatiste, a cărei independență nu este nerecunoscută de Republica Georgia, statele UE și NATO ori de majoritatea statelor lumii.
Exerciții pe bandă rulantă
În ultimele săptămâni, Federația Rusă au efectuat mai multe exerciţii militare și în Crimeea, în cadrul cărora militarii ruşi simulează acţiuni de „identificare a navelor unui inamic convenţional”. Conform comunicatului Flotei Ruse din Marea Neagră, citat de Radio Svoboda, în aceste exerciții au fost implicate sisteme de rachete de coastă, în Crimeea fiind deja instalate de forțele ruse baterii de rachete „Bastion” şi „Ball”.
A doua etapă a exerciţiului a presupus desfăşurarea sistemelor de rachete pe teren şi schimbarea poziţiilor de foc, în strânsă colaborare cu aviația și forțele terestre de sprijin. Etapa finală a aplicaţiilor tactice a vizat identificarea ţintelor navale de suprafaţă şi transmiterea informaţiilor la punctul de comandă.
Reamintim că Rusia efectuează lunar aplicaţii cu bateriile de rachete „Bastion” şi „Ball” desfășurate în Crimeea, exercițiile vizând distrugerea ţintelor marine ale unui inamic convenţional. Aceste activități sunt considerate drept avertismente transmise de partea rusă statelor NATO, precum SUA, Franța, Marea Britanie, care trimit periodic nave militare în Marea Neagră.
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Crimeea, fortăreață militară
De la anexarea peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol în 2014, Federația Rusă a desfășurat zeci de mii de soldați în regiune, dotați cu sisteme moderne de armament, inclusiv divizii de rachete sol-aer S-400. Concomitent, Flota militară rusă a Mării Negre, implicată în conflictul sirian, este o prioritate pentru autoritățile ruse, primind submarine și nave de suprafață moderne.
Federația Rusă a acordat o importanță deosebită dezvoltării unui sistem avansat de apărare antiaeriană, Kremlinul desfășurând în urmă cu mai multe luni o primă divizie de rachete S-400 în Crimeea, în apropierea oraşului-port Fedosia. Ulterior noi unități au fost desfășurate și lângă oraşul Sevastopol, pentru a controla spaţiul în zona frontierei cu Ucraina și a zonei economice exclusive, aflată în dispută cu Kievul după evenimentele din 2014.
Noul sistem de apărare aeriană, proiectat pentru a apăra graniţele Rusiei, poate fi transformat într-un modul ofensiv în mai puţin de cinci minute, a declarat anterior Viktor Sevostianov, înalt responsabil în forţele aeriene ruse.
Sistemele S-400, introduse prima dată în dotarea forţelor militare ruse în 2007, pot doborâ rachete balistice pe o rază de 60 de kilometri. (N.G./M.I.)
