de Isac Mihai | ian. 23, 2019 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku
Prim-ministrul armean desemnat Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev s-au întâlnit marți, la Davos, Elveția, și au avut o discuție „informală“ cu privire la conflictul din Nagorno-Karabagh, relatează mass-media de la Erevan, citând serviciul de presă al guvernului armean. Conform sursei citate, în cadrul întrevederii a a avut loc un “schimb de opinii” cu privire la stadiul actual al procesului de negocieri privind Karabagh-ul și cu privire la “discuțiile viitoare”. Într-o postare pe Facebook, liderul armean a declarat că întâlnirea, care a avut loc în marja Forumului Economic Mondial, a durat aproximativ 90 de minute.
Întâlnire cu repetiție
Serviciul de presă al lui Aliyev a emis o declarație aproape identică, citată de agenția de știri Trend, și preluară de mass-media internațională. Diplomați din diferite state au salutat reluatea întrevederilor dintre liderii de la Baku și Erevan, dar mențin o atitudine precaută față de reluarea oficială a negocierilor dintre cele două state privind statutul regiunii Nagorno-Karabagh și a relațiilor bilaterale dintre cele două state caucaziene.
Menționă că Aliyev și Pashinyan au discutat și în cadrul summit-ului fostelor republici sovietice care a avut loc în Tadjikistan în septembrie 2018. De atunci, încălcările de încetare a focului au scăzut semnificativ în jurul Karabagh-ului și de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan.
Un nou elan
Cei doi lideri s-au întâlnit din nou la un alt summit ex-sovietic, care a avut loc la începutul lunii decembrie în Rusia. Liderul azer Aliyev a spus ulterior că anul 2019 va cunoaște un “nou elan” în procesul de pace din Karabagh.
Potrivit agenției rusești de știri RIA Novosti, Aliyev a declarat, marți, la Davos că discuțiile sale anterioare cu Pashinyan au fost “utile”.
Tot în luna ianuarie 2019, ministrul armean al Afacerilor Externe Zohrab Mnatsakanyan s-a întâlnit, cu omologul său azer Elmar Mammadyarov, la Paris, ca parte a unei noi runde de discuții care vizează relansarea procesului de pace din Nagorno-Karabagh sub egida co-președinților Grupului de la Minsk al OSCE. Într-o declarație după întâlnire, ministerul de externe armean a spus că a avut un schimb de opinii productive și constructive, cu scopul de a „atinge cel mai înalt nivel de înțelegere și încredere reciprocă“. La discuții au participat copreședinții rus, Igor Popov, francez, Stefan Visconti și american, Andrew Shoffer însoțiți de Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al Președintelui în exercițiu al OSCE.
Reuniunea, care a durat patru ore, a fost a patra de acest gen între miniștrii de externe ai celor două țări vecini și dușmani, care au reinterat cu acest prilej angajamentul lor de a pregăti pentru pace popoarele lor și au discutat aspecte legate de securitate și stabilitate în regiune. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 22, 2019 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, România, Știri, UE, UE
TANAP schimba geopolitica energetica la Marea Neagra
Producătorul român de gaze de stat, Romgaz, şi compania similară din Azerbaidjan, SOCAR, au intrat într-un parteneriat pentru a colabora în proiecte internaţionale de anvergură, se arată într-un comunicat emis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Intrarea în parteneriat cu o companie de talia SOCAR, cu perspectiva extinderii, este un lucru important pentru noi, pentru că va aduce beneficii majore nu doar Romgaz, cât şi sectorului energetic şi economiei naţionale în ansamblul său. Romgaz doreşte să îşi extindă activitatea pe pieţele externe, explorând noi oportunităţi şi identificând variante optime şi eficiente de expansiune cu implicaţii profitabile asupra companiei”, a afirmat Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, după o întâlnire cu reprezentanţii SOCAR, la Baku.
Obiective strategice
Potrivit unui comunicat al Romgaz, în cadrul întâlnirii au fost aduse în discuţie, punctual, proiecte de interes comun. Mai exact, oficialii companiei azere şi-au manifestat interesul pentru explorarea şi exploatarea offshore, în parteneriat cu Romgaz, a gazelor din Marea Neagră, în cazul în care compania română decide să se implice în acest proiect.
De asemenea, a fost menţionată posibilitatea colaborării pe proiecte ce vizează conducta de gaze Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi gazoductul TransAdriatic Pipeline (TAP), a cărui procedură de finanţare de proiect prin strângerea a 3,9 miliarde euro s-a încheiat la finalul anului trecut (decembrie 2018).
Volintiru a efectuat o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia oficialilor SOCAR. Aceştia au discutat, la Baku, şi despre intenţia companiei române de a colabora, atât în zona onshore din Azerbaidjan, cât şi în cea offshore din Marea Caspică. „Întâlnirile vor continua în perioada următoare, pentru a concretiza cele discutate. Am identificat inclusiv varianta de schimb de expertiză pe partea de depozitare gaze, întrucât în cele două companii situaţia este similară, avem capacităţi mari de depozitare (3 miliarde de metri cubi) şi intenţii comune de a dezvolta această activitate în ambele ţări”, a adăugat directorul general al Romgaz.
Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român, cu o participaţie de 70%.
Participarea la TANAP, un obiectiv important pentru Romgaz
TANAP, ambiții geopolitice
Cu o lungime de 1.850 de kilometri, conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Capacitatea iniţială a conductei TANAP ar urma să fie de 16 miliarde metri cubi pe an şi să crească până la 23 miliarde metri cubi în 2023 şi 31 miliarde metri cubi în 2026.Societatea care se ocupă de proiectul TANAP este deţinută în proporţie de 58% de compania energetică naţională din Azerbaidjan, SOCAR, şi 30% de compania energetică turcă Botas.
Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) urmează să fie ultimul tronson din acest coridor şi va permite transportul de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania. În anul 2020, când este programată să aibă loc prima livrare de gaze spre Europa, TAP va fi primul gazoduct non-rusesc care va aproviziona Europa, după conexiunea Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 16, 2019 | Balcani, Caucaz, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, UE
UE, ingrijorata de evolutiile din statele Parteneriatului Estic
Parteneriatul Estic reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene şi există speranţa desfăşurării în cursul lunii aprilie a unei reuniuni ministeriale dedicate problemelor şi mai ales perspectivei pe care o va avea Parteneriatul Estic în următorii ani, a declarat ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu, la Strasbourg, pentru ziarişti români, la Parlamentul European, relatează mass-media de la București. ”Sunt 10 ani de la crearea Parteneriatului Estic, sunt cinci ani de la încheierea a trei acorduri de asociere – cu Republica Moldova, cu Ucraina şi cu Georgia, ţări care fac parte din Parteneriatul Estic. Trebuie să oferim o perspectivă viitoare pentru toate ţările”, a spus Meleşcanu.
Priorități de politică externă
Potrivit acestuia, Parteneriatul Estic şi problema Balcanilor de Vest fac parte din nişte priorităţi bine stabilite ale politicii externe a Uniunii Europene, domeniu în care Preşedinţia română a Consiliului UE lucrează strâns cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, existând dorinţa ca ţările membre ale Uniunii Europene să fie mult mai bine coordonate pe temele de acţiune externe. ”Suntem foarte ambiţioşi, dar în acelaşi timp suntem şi realişti. Şi înţelegem foarte bine că rolul nostru este acela de a facilita consensul între statele membre ale Uniunii Europene, şi nu de a ne promova doar interesele noastre ca ţară. Din acest punct de vedere am făcut un efort deosebit ca toţi miniştrii să participe la activităţile anterioare ale Preşedinţiei austriece astfel încât să poată prelua din mers dosarele pe care le au de rezolvat”, a explicat ministrul român.
Parteneriatul, dimensiune specifică
Parteneriatul Estic este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate având obiectivul de a consolida asocierea politică şi integrarea economică a şase ţări partenere din Europa de Est şi Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Tot în domeniul politicii externe a UE, şeful diplomaţiei române a menţionat şi colaborarea Uniunii Europene cu ONU pe probleme de pace, de dezvoltare şi de rezilienţă împotriva dezastrelor naturale, care va fi şi un ajutor pentru candidatura României din acest an pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021.
Ministrul de externe Teodor Meleşcanu a făcut parte din delegaţia guvernamentală prezentă la Strasbourg unde premierul Viorica Dăncilă a prezentat în sesiunea plenară a legislativului european priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.
Instituțiile europene sprijină colaborarea cu statele Parteneriatului Estic
Teme arzătoare
Reforma Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi relaţiile comerciale ale Uniunii Europene cu SUA sunt „temele arzătoare” de care trebuie să se ocupe preşedinţia României a Consiliului UE în următoarele şase luni, care mai are ca prioritate, printre altele, şi valorificarea din punct de vedere comercial a Parteneriatului Estic, a declarat, la Bruxelles, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Radu Ştefan Oprea. „Am prezentat în cadrul Comisiei INTA priorităţile pe care preşedinţia României le are în domeniul comerţului internaţional. Şi aici vorbim despre ‘Europa, actor global’ ca pilon principal în care ne înscriem şi noi ca priorităţi în domeniul comerţului exterior, vorbim despre modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului – este un subiect care devine extrem de important pentru că noi credem în comerţul bazat pe reguli şi nevoia de a avea un organ de apel care să fie valid şi care să poată aduce plus valoare în comerţul internaţional”, a declarat ministrul în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii români după prezentarea priorităţilor sectoriale ale preşedinţiei României a Consiliului UE în Comisia pentru comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului European.
Comerțul, măsură a valorizării Parteneriatului
El a adăugat că o altă prioritate importantă este Curtea multilaterală de investiţii, precizând că România susţine „ideea şi nevoia de a avea judecători care să fie extrem de competenţi în acest domeniu”.
De asemenea, în contextul în care în acest an se împlinesc zece ani de Parteneriat Estic, ministrul a spus că trebuie stimulată „partea de comerţ în raport cu ţările care au deja încheiate acordurile cuprinzătoare de comerţ, cum sunt Republica Moldova, Ucraina sau Georgia”. „Comerţul poate să fie o măsură a valorizării acestui Parteneriat Estic şi atunci se află pe agenda noastră ca prioritate”, a subliniat ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.
Teme arzătoare
O altă temă foarte importantă de discuţie se anunţă a fi şi relaţia dintre Europa şi Marea Britanie, „un alt element unde astăzi nu avem toate răspunsurile”.
„Întrebările ridicate de către colegii noştri au fost referitoare la acordurile care sunt în curs de perfectare, cum este cel cu Singapore, care va fi votat în PE, cum este cel cu Vietnam, care este pe agenda noastră de priorităţi şi ne dorim ca aceste acorduri să fie încheiate în cursul preşedinţiei României astfel încât să-şi urmeze parcursul procedural şi să fie ratificate şi de PE în cât mai scurt timp”, a mai afirmat Oprea.
„Este un subiect pe care comisia de specialitate din Parlamentul European şi-l doreşte şi au fost întrebări foarte precise referitoare la timp, la paşii de parcurs, şi cum vedem posibil acest lucru, ţinând cont şi de contextul în care ne aflăm astăzi, şi acela este dat o dată de Brexit, şi apoi de alegerile europarlamentare care vor avea loc la sfârşitul preşedinţiei noastre”, a adăugat el, insistând asupra necesităţii unei foarte bune coordonări cu comisia de specialitate a PE.
Negocieri dificile
În ceea ce priveşte dosarele dificile din domeniul comercial pe care le va avea de gestionat România, ministrul a desemnat relaţia comercială UE-SUA şi reforma OMC.
„Relaţia dintre Uniunea Europeană şi SUA este unul dintre acele dosare despre care se vorbeşte foarte mult în ultima vreme. Ştiţi că acum se discută două mandate şi în calitate de preşedinte al Consiliului astăzi (miercuri – n.r.) sunt în procesul în care sunt în discuţii cu toţi colegii mei miniştri ai comerţului din statele membre astfel încât să pot avea acel consens de care avem nevoie pentru a putea da mandat de negociere într-un timp cât mai scurt. Pe agenda noastră, la reuniunea informală care va avea loc în 21-22 februarie, la Bucureşti, este unul dintre subiectele importante”, a subliniat Oprea.
El a precizat că s-a întâlnit cu comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, pentru a discuta despre acest subiect. „L-am invitat la Bucureşti pe directorul general al OMC, Roberto Azevedo. De asemenea, preşedintele Comisiei INTA, dl (Bernd) Lange, este invitat să ia parte la cina informală pe care o vom avea la Bucureşti, pentru că eu cred că implicarea tuturor actorilor, a PE, a Comisiei, a Consiliului, este singura modalitate de a putea progresa foarte rapid în temele arzătoare pe care le avem astăzi şi care sunt reforma OMC şi relaţiile, negocierile dintre SUA şi UE”, a mai spus Radu Ştefan Oprea. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 14, 2019 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul rus, Vladimir Putin, a acceptat preluarea puterii la Erevan de catre Nikol_Pashinyan
Preşedintele armean Armen Sarkissian l-a desemnat pe reformatorul Nikol Pashinyan în funcţia de prim-ministru, cu ocazia primei sesiuni a parlamentului rezultat din alegerile legislative anticipate convocate de liderul mişcării din mai pentru a-şi consolida puterea, relatează mass-media de la Erevan, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În faţa Parlamentului nou-ales din această fostă republică din Caucaz, preşedintele armean Armen Sarkissian a salutat „gradul înalt de legitimitate” al noii majorităţi conduse de Nikol Pashinyan, un fost jurnalist în vârstă de 43 de ani.
Luptă politică
La mijlocul lunii decembrie 2018, coaliţia condusă de partidul ‘Contract civil’ al lui Pashinyan a obţinut o mare victorie, adunând 70,43% din voturi. Conform Constituţiei armene, el dispune acum de 15 zile pentru a forma un guvern.
Pashinyan devenise deja prim-ministru în mai 2018 după ce a condus timp de mai multe săptămâni manifestaţii masive împotriva guvernului. Însă el nu controla şi Parlamentul, care era dominat de Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan, motiv pentru care, blocat în reformele sale, el a convocat alegeri anticipate.
El a lansat de la venirea la putere o campanie puternică împotriva corupţiei – din armată sau vamă şi până la şcoli – şi a promis o ‘revoluţie economică’, într-o ţară unde circa 30% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei, conform statisticilor oficiale.
Întărirea alianţei cu Rusia
Pe partea politică, liderul ‘revoluţiei de catifea’ armene promite atât „întărirea alianţei strategice cu Rusia”, cât şi „consolidarea cooperării cu SUA şi Uniunea Europeană”, echilibrând o diplomaţie dominată de relaţiile bune cu Moscova.
La alegerile anticipate, Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan nu a obţinut decât 4,7% din sufragii, nereuşind să depăşească pragul de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a salutat scrutinul, spunând că a fost organizat ‘prin respectarea libertăţilor fundamentale’ şi că s-a bucurat ‘de o mare încredere din partea publicului’.
Democrație îmbunătățită
În Armenia, Estonia și Macedonia există „îmbunătăţiri substanţiale” în domeniul democrației, se arată în ‘Indexul democraţiei’ pe 2018, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), citat de Euronews. EIU, divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist, scrie în raportul său că democraţia s-a deteriorat în Europa mai mult decât în orice altă regiune din lume, iar ‘indispoziţia democratică’ s-a resimţit în special în vestul Europei, unde starea democraţiei s-a deteriorat pentru al treilea an consecutiv.
Totuşi, chiar şi cu o uşoară îmbunătăţire raportată în 2018, estul Europei s-a deteriorat cel mai mult de când EIU şi-a început ‘Indexul democraţiei’ în 2006.
În ciuda ‘indispoziţiei democratice’, ţările din Europa domină în continuare primele locuri din Index la nivel global – Norvegia este pe poziţia întâi, fiind urmată de Islanda şi Suedia.
Rusia, cel mai puțin democrată
Rusia a fost declarată cea mai puţin democrată ţară din Europa, situându-se pe poziţia 144 în Indexul global, sub ţări precum Afganistan şi Zimbabwe. Multe ţări din Europa au avut scăderi notabile în Indexul EIU pe 2018, printre care Austria, Georgia, Ungaria, Rusia şi Turcia. Însă cea mai mare mare deteriorare s-a înregistrat în Italia.
Europa de Vest are cele mai multe ţări pe care raportul le consideră ‘democraţii depline’, în timp ce Europa de Est domină în schimb categoria ‘democraţiilor imperfecte’.
Totuşi, statisticile nu sunt în totalitate negative. În ciuda deteriorării generale din ultimii trei ani în vestul Europei, Finlanda, Germania şi Malta au avansat în 2018. Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, Suedia s-a plasat pe prima poziţie.
La celălalt capăt, România s-a plasat pe ultima poziţie dintre ţările din UE, în timp ce penultimul loc este ocupat, la o diferenţă foarte mică, de Croaţia. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 30, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, UE, UE
Georgia se intoarce cu fata la Moscova
Fostul ministru georgian de Externe, Salome Zurabishvili, a câştigat alegerile prezidenţiale din Georgia, a anunţat comisia electorală de la Tbilisi, citată de mass-media georgiană, preluată de KARADENIZ PRESS. Salome Zurabishvili, în vârstă de 66 de ani, a devenit astfel prima femeie care îndeplineşte funcţia de preşedinte în Georgia.
Aceasta a câştigat alegerile prezidenţiale, obţinând 59,6% din voturi, în timp ce oponentul său, Grigol Vashadze, fost ministru de Externe care susține integrarea în UE și NATO, a obţinut 40,4% din voturi. „Ţara a luat o decizie fundamentală astăzi. Cu toţii, definitiv şi ferm, am spus nu trecutului”, a declarat Zurabishvili.
Deschidere față de Rusia
Zurabishvili a candidat în mod independent, însă a fost susţinută de Partidul Visul Georgian, care intenţionează să dezvolte relaţiile atât cu Rusia, cât şi cu Uniunea Europeană. Aceasta a declarat că nu va încerca să aibă un dialog cu cei care nu au susţinut-o în cursa pentru funcţia de preşedinte.
A doua rundă de votare a fost supusă unei examinări atente de către opoziție și observatorii internaționali din cauza suspiciunilor că partidul aflat la conducere, Visul Georgian, folosește controlul asupra sistemului de votare al statului pentru a o ajuta pe Zurabishvili să câștige.
Opoziția a declarat că au avut loc atacuri asupra activiștilor săi în timpul campaniei electorale și s-au plâns că au existat numeroase nereguli în timpul votării, inclusiv încercările de a exercita presiuni asupra alegătorilor și manipularea listelor electorale. Partidul de guvernământ a negat încercarea de a influența în mod nedrept rezultatul votului.
Pomană electorală bancară
Guvernul din Georgia a decis recent să anuleze datoriile bancare ale peste 600.000 de cetăţeni din această ţară care se aflau pe ”lista neagră” a rău-platnicilor, a anunţat luni premierul Mamuka Bakhtadze într-o conferinţă de presă, informează mass-media locală. Potrivit lui Bakhtadze, datoria cetăţenilor georgieni la bănci, organizaţii de creditare sau alte instituţii financiare se ridică la circa 1,5 miliarde de laris (aproximativ 566 de milioane de dolari).
”Datoriile a circa 600.000 dintre cetăţenii noştri vor fi acoperite în totalitate de fundaţia caritabilă ‘Kartu’, care a cumpărat aceste datorii”, a confirmat ministrul de finanţe georgian, Ivane Machavariani. ”Poporul nostru va întâmpina Anul Nou fără datorii, poporul nostru va scăpa de povara cea mai grea”, a subliniat Bakhtadze, care a menţionat că datoriile reprezintă unul dintre principalele motive de sărăcie în rândul populaţiei Georgiei, ţară cu 3,7 milioane de locuitori.
Kartu, armă politică
Premierul georgian consideră că anularea datoriilor va permite sutelor de mii de cetăţeni ”să rupă cătuşele şi să ajungă să desfăşoare din nou o activitate economică la scară largă”. Bakhtadze a mulţumit băncilor şi altor instituţii financiare care au participat la negocierile cu guvernul pentru a atinge acest obiectiv şi a salutat îndeosebi implicarea fundaţiei caritabile ‘Kartu’.
Fundaţia ‘Kartu’ este proprietatea multimilionarului Bidzina Ivanişvili, fost premier al Georgiei şi preşedinte al partidului de guvernământ, Visul Georgian. Ivanişvili este cel mai bogat om din Georgia, iar revista Forbes îi estimează averea la circa 4,6 miliarde de dolari.
Opoziţia a declarat că iniţiativa guvernului are legătură cu al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Georgia, care se va desfăşura la 28 noiembrie şi în care se vor înfrunta doi foşti miniştri de externe: Salomé Zurabişvili, susţinută de partidul de guvernământ, şi Grigol Vaşadze, din partea partidului Mişcarea Naţională Unită, al fostului preşedinte Mihail Saakaşvili.
”Iniţiativa reducerii datoriilor aparţine opoziţiei. Ca acest lucru să se realizeze, candidatul nostru trebuie să câştige. Dimpotrivă, partidul de guvernământ nu va respecta această promisiune”, a declarat Vaşadze. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 25, 2018 | Caucaz, Info Caspica, Știri, UE, UE
Georgia se intoarce cu fata la Moscova
Guvernul din Georgia a decis recent să anuleze datoriile bancare ale peste 600.000 de cetăţeni din această ţară care se aflau pe ”lista neagră” a rău-platnicilor, a anunţat luni premierul Mamuka Bakhtadze într-o conferinţă de presă, informează mass-media locală. Potrivit lui Bakhtadze, datoria cetăţenilor georgieni la bănci, organizaţii de creditare sau alte instituţii financiare se ridică la circa 1,5 miliarde de laris (aproximativ 566 de milioane de dolari).
”Datoriile a circa 600.000 dintre cetăţenii noştri vor fi acoperite în totalitate de fundaţia caritabilă ‘Kartu’, care a cumpărat aceste datorii”, a confirmat ministrul de finanţe georgian, Ivane Machavariani. ”Poporul nostru va întâmpina Anul Nou fără datorii, poporul nostru va scăpa de povara cea mai grea”, a subliniat Bakhtadze, care a menţionat că datoriile reprezintă unul dintre principalele motive de sărăcie în rândul populaţiei Georgiei, ţară cu 3,7 milioane de locuitori.
Kartu, armă politică
Premierul georgian consideră că anularea datoriilor va permite sutelor de mii de cetăţeni ”să rupă cătuşele şi să ajungă să desfăşoare din nou o activitate economică la scară largă”. Bakhtadze a mulţumit băncilor şi altor instituţii financiare care au participat la negocierile cu guvernul pentru a atinge acest obiectiv şi a salutat îndeosebi implicarea fundaţiei caritabile ‘Kartu’.
Fundaţia ‘Kartu’ este proprietatea multimilionarului Bidzina Ivanişvili, fost premier al Georgiei şi preşedinte al partidului de guvernământ, Visul Georgian. Ivanişvili este cel mai bogat om din Georgia, iar revista Forbes îi estimează averea la circa 4,6 miliarde de dolari.
Opoziţia a declarat că iniţiativa guvernului are legătură cu al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Georgia, care se va desfăşura la 28 noiembrie şi în care se vor înfrunta doi foşti miniştri de externe: Salomé Zurabişvili, susţinută de partidul de guvernământ, şi Grigol Vaşadze, din partea partidului Mişcarea Naţională Unită, al fostului preşedinte Mihail Saakaşvili, care susține aderarea la UE și NATO, fără o reconciliere cu Rusia.
”Iniţiativa reducerii datoriilor aparţine opoziţiei. Ca acest lucru să se realizeze, candidatul nostru trebuie să câştige. Dimpotrivă, partidul de guvernământ nu va respecta această promisiune”, a declarat Vaşadze. (N.G.)
