de Isac Mihai | iun. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE, Uncategorized @ro
Statele-NATO-unite-în-fața-amenințării
Țările NATO trebuie să reacționeze împreună în fața amenințărilor moderne precum terorismul, atacurile cibernetice și agresiunea Rusiei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul vizitei sale la Londra, informează site-ul Alianței, citat de KARADENIZ PRESS. „Ne confruntăm cu cea mai imprevizibilă situație în sfera securitatii de generatii. Terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, atacurile cibernetice și, desigur, Rusia, care utilizează intimidarea și forță împotriva vecinilor săi“ a mai spus Stoltenberg.
El a menționat că fiecare dintre cele 29 de țări membre NATO are propria sa istorie, geografie și cultură, dar si diferențe, însa ele sunt în măsură să se unească în jurul unui scop comun.
„Anexarea ilegala a Crimeei, destabilizarea estului Ucrainei, amestecul în treburile noastre interne și încercarea de a ucide un cetățean britanic și pe fiica sa în Salisbury, folosind arme chimice interzise – sunt provocările noastre comune. În interesul nostru comun trebuie să le ținem piept împreună“, – a adăugat seful NATO.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, convins de faptul că NATO va rezista
Legături puternice vs. „angajamentul său personal”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ieri, 21 iunie, că el consideră că legătura dintre Europa şi SUA va supravieţui diferenţelor de opinie în privinţa pieţei de schimb, climei sau a acordului nuclear cu Iranul.
Potrivit news.ro, preluat de KARADENIZ PRES, într-un discurs ţinut la Londra, Stoltenberg a declarat că: „legătura noastră este puternică dar unii pun la îndoială puterea ei. Da, vedem diferenţe de opinie între SUA şi alţi aliaţi privind piaţa de schimb, clima sau acordul nuclear cu Iranul”.
„Nu este bătut în cuie că legătura transatlantică va supravieţui pentru totdeauna dar cred că o vom păstra”, a adăugat el.
Washingtonul a început să impună taxe pentru importurile de aluminiu şi oţel din Uniunea Europeană, Canada şi Mexic de la 1 iunie. În plus, Donald Trump a retras SUA din acordul de la Paris privind schimbările climatice dar şi din acordul nuclear cu Iranul, ambele decizii fiind criticate dur de liderii europeni.
Secretarul general al NATO a insistat că a primit asigurări de la preşedintele american cu privire la „angajamentul său personal” faţă de Alianţa Nord-Atlantică. Trump caracterizase în mod repetat NATO drept „inutil” în timpul campaniei electorale, provocând îngrijorare în rândul aliaţilor Washingtonului.
NATO-pregătit-să-confrunte-noile-amenințări
Marea Britanie, putere militară importantă
Premierul britanic, Theresa May, și-a exprimat determinarea de a menţine Marea Britanie o importantă putere militară la nivel mondial, a declarat purtătoarea ei de cuvânt, citată de mass-media. „Suntem în acest moment o putere militară la nivel global şi doamna prim-ministru se va asigura că situaţia va rămâne aşa”, le-a spus purtătoarea de cuvânt reporterilor. „Avem cel mai mare buget destinat apărării din Europa şi al doilea din NATO şi vom continua să fim dedicaţi în această privinţă”, a adăugat aceasta.
Declaraţia a avut şi rolul de a dezminţi o informaţie apărută săptămâna aceasta în cotidianul Financial Times, legată de o discuţie dintre Theresa May şi ministrul Apărării, Gavin Williamson. Conform publicaţiei, May l-ar fi întrebat pe ministru de ce este important ca Marea Britanie să fie o putere militară „de primă mână”, declanşând astfel un val de reacţii din partea organizaţiilor de apărare, la doar câteva săptămâni înainte de un important summit NATO.
La această informaţie a reacţionat joi şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a insistat asupra faptului că alianţa are nevoie de capacităţile de apărare ale Marii Britanii. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 21, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Problema-denumirii-oficiale-a-fostei-republici-iugoslave-a-amânat-planurile-euroatlantice-ale-autorităților-de-la-Skopje
Summitul NATO, programat pentru 11 şi 12 iulie la Bruxelles ar putea oferi ocazia „începerii negocierilor de primire a Macedoniei de Nord în alianţa nord-atlantică, graţie acordului la care a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire” a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului.
Raport alarmant
In recent raport al serviciilor de contrainformații de la Skopje, UBK, prezentat la o conferință din orașul Tetovo, avertizează asupra pericolului la adresa securității fostului stat iugoslav reprezentată de către organizațiile nonguvernamentale din Macedonia și exterior, care promovează linia ideologică euroasiatică. Exponentul principal al acestei doctrine, Alexandr Dughin, a efectuat în luna martie 2018 o vizită la Skopje, vizită interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Serviciile secrete de la Skopje semnalează regulat acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Sursele citată au recomandat interzicerea intrării în Macedonia a lui Alexandr Dughin și apropiatului acestuia, analistul rus Leonid Savin, implicat în activitățile centrului de cercetări Katehon, finanțat de oligarhul rus Konstantin Malofeev. Un apropiat al lui Putin, Malofeev este frecvent acuzat de finanțarea separatiștilor ruși din Donbass, precum și a altor proiecte politice radicale de dreapta din state ale UE.
Dughin, așteptat la Skopje
La invitația controversatului politician de la Skopje, Ljube Boškoski (cunoscut și sub numele de Brat Ljube/fratele Ljube), președintele micului partid radical Uniți pentru Macedonia, politologul Alexandr Dughin va efectua în următoarele săptămâni o vizită în Macedonia pentru a participa la lansarea unei platforme a societății civile din fosta republică iugoslavă care să militeze împotriva aderării la NATO. În cadrul vizitei, Alexandr Dughin va ține mai multe conferințe la Skopje, Ohrid și Bitola.
Ljube Boškoski, fost ministru de interne în perioada 1998-2002, este o persoană controversată chiar și pentru regiunea balcanică, fiind acuzat de crime de război (ulterior achitat), evaziune fiscală, finanțări ilegale și alte fapte penale, pentru care a și stat la închisoare, el și apropiații săi considerând că aceasta a fost o condamnare politică. Un adept al unei politici dure față de minoritățile naționale din Macedonia, inclusiv albanezi și populația vlahă, Brat Ljube s-a remarcat în timpul violențelor interetnice care au zguduit statul balcanic în mandatul său de ministru prin susținerea declanșării unui război total împotriva insurgenților albanezi și deportarea masivă a populației nonmacedonene. În urma mai multor eșecuri electorale, Brat Ljube s-a metamorfozat în politicianul pro-rus actual, partidul său, Uniți pentru Macedonia, încercând să copie modelul partidului putinist Edinnaia Rossia, fără a se bucura de succesul electoral al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Mass-media locală a menționat că printre finanțatorii activității sale se numără și Konstantin Malofeev, chiar dacă nu au fost prezentate dovezi publice în acest sens.
Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon și oligarhul rus Konstantin Malofeev, aliați politici
Portret de oligarh
Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat părintele noului curent al ideologiei eurasiatice și pan-ortodoxe. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.
În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.
Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.
Malofeev se remarcă și pentru relațiile avute cu președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mass-media semnalând implicarea acestuia în finanțarea organizării în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.
WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.
Sursele citate de mass-media au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare.
Macedonia, a făcut un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Moscova nu crede în lacrimi
Kremlinul a avertizat anterior Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale. Conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe, dat publicității acum câteva săptămâni, după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, și citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, „părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat.
Stare de semi-inerție
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite. (M.I./N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele-Ucrainei-Petro-Poroșenko-vrea-să-joace-dur-contra-Moscovei
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko, relatează agențiile mondiale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Operațiune criticată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”.
Președintele rus, Vladimir Putin, acuzat de pregătirea unor asasinate în Ucraina
Sejur spaniol
Petro Poroşenko s-a aflat luni în vizită oficială la Madrid unde s-a întâlnit cu noul şef al guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez care „sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv refuzul de a recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii, şi vrea să protejeze unitatea teritoriala a ţării mele în est”, potrivit preşedintelui ucrainean.
Vizita liderului de la Kiev vine pe fondul recentelor acuzații lansate de serviciile secrete spaniole la adresa Kremlinului privind implicarea în susținerea mișcării secesioniste catalane.
Lista morții
Prea ucraineană a dat publicității o listă cu 47 de nume ale unor personalități din Ucraina și Rusia care se află pe teritoriul ucrainean care ar fi trebuit să fie ucise după planul organizatorului asasinatului asupra lui Arkadii Babchenko.
În listă apar mai mulți jurnaliști și analiști politici printre care Vitalii Portnikov, Matvei Gonopolski și alții, relatează presa din Ucraina. Potrivit surselor citate, Boris Gherman ar fi primit lista de la același Veaceslav Pivovarkin care ar lucra la o fundație personală a lui Valdimir Putin, iar pe când era în Ucraina era afiliat cu un om a lui Dmitrii Rogozin.
Boris Gherman a declarat mass-media că el colabora cu contraspionajul ucrainean, dar oficialii de la Kiev nu recunosc acest lucru.
Reamintim că tentativa de asasinat a lui Arkadii Babchenko a fost dejucată în seara zilei de 30 spre 31 mai 2018. Inițial s-a anunțat că jurnalistul a decedat în urma a trei împușcături în spate. Șeful SBU, Vasili Grițaka, a declarat că în spatele tentativei de asasinat a jurnalistului Arkadii Babchenko ar sta FSB, care a plătit 40 de mii de dolari, iar killerul ar fi primit 15 mii de dolari pentru asasinat.
60 în închisori
“În închisorile din Federația Rusă sunt deţinuţi ilegal mai mult de 60 de ucraineni. Printre deţinuţii politici sunt şi reprezentanți ai tătarilor crimeeni” a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gheraşcenko, citată de site-ul oficial al Radei Supreme de la Kiev. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii nu li se permite de a vizita închisorile din teritoriile Ucrainei, ocupate temporar, în care sunt reţinuţi ilegal cetățeni ucraineni, printre ei fiind civili și militari.
În ajunul Campionatului Mondial de Fotbal din 2018, vicepreşedintele Parlamentului ucrainean a lansat un apel la comunitatea internatională privind consolidarea eforturilor pentru a exercita presiuni maxime asupra autorităţilor ruse.
“Continuăm să luptăm cu disperare pentru eliberarea tuturor ucrainenilor și suntem permanent în contact cu rudele cetăţenilor, deţinuţi ilegal în închisorile ruse” a mai declarat Gheraşcenko. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 30, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Georgia-rămâne-o-țară-amenințată-de-noi-confruntări-cu-regimurile-separatiste-pro-ruse
Tbilisi a început procedurile de încetare a relațiilor diplomatice cu Siria, a declarat ministrul adjunct de externe al Georgiei, David Dondua, la o informare specială dedicată recunoașterii de către Siria a independenței teritoriilor georgiene ocupate de Rusia, relatează mass-media georgiană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Conform oficialului georgian, ca urmare a manipulării din partea Rusiei, regimul sirian a luat o decizie ilegală și cu încălcarea principiilor de drept internațional a recunoscut independența Abhaziei și a regiunii Țhinvali (Osetia de Sud). „Prin această acțiune, regimul Assad sprijină agresiunea militară a Rusiei împotriva Georgiei și epurările etnice care au continuat de-a lungul anilor”, a spus Dondua.
În acest sens, partea georgiană a început procedurile de rupere a relațiilor diplomatice cu Siria, a subliniat el, citat de mass-media.
Până în prezent, doar Rusia, Venezuela, Nicaragua și Nauru au recunoscut independența celor două republici autoproclamate – Osetia de Sud și Abhaziei. Georgia a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia după agresiunea militară ruseasca din august 2008.
Anunț așteptat
Siria a recunoscut independența republicilor separatiste Osetia de Sud și Abhazia și a stabilit relații diplomatice cu aceste teritorii ocupate de Rusia, au anunțat agențiile oficiale din cele regiuni separatiste.
”Ministerul de Externe” al Osetiei de Sud a declarat că „Republica Osetia de Sud și Republica Arabă Siria, afirmând angajamentul lor față de principiile de bază ale dreptului internațional (…) anunța recunoașterea reciprocă și stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivel de ambasador“, se arata în comunicatul citat. Un anunț similar a fost dat publicității și de autoritățile de la Suhumi, care au anunțat și vizita iminentă a liderului sirian în mica republică caucaziană.
Liderul sirian, Bashar Al Assad, recunoaște independența Abhaziei și Oseției de Sud, aliate strategice ale Moscovei în Caucaz
Întâlnire strategică
Surse diplomatice de la Moscova, citate de mass-media, au declarat că în data de 28 mai, a avut loc o întâlnire trilaterală a ambasadorilor celor două republici separatiste și omologului lor sirian, în timpul cărora au fost convenite textul comunicatului și data de lansare a declaratiei de recunoaștere.
Până în prezent, doar Rusia, Venezuela, Nicaragua și Nauru au recunoscut independența celor două republici autoproclamate ale Georgiei.
Recunoașterea de către Siria a independenței Abhaziei și Oseției de Sud fost speculată periodic de către mass-media, având în vedere că Damascul este una dintre puținele state care a recunoscut anexarea Crimeei de către Moscova, principalul său aliat militar și economic.
Legături militare
Relațiile dintre Siria și cele două regiuni caucaziene sunt mult mai ample decât par la prima vedere, au declarat surse diplomatice abhaze în exclusivitate pentru Karadeniz Press. Astfel, în afară de relațiile comerciale, în Abhazia s-au stabilit câteva sute de etnici abhazi și din alte etnii caucaziene, originari din comunitățile din Siria, unde au fost colonizați pe timpul Imperiului Otoman, când ambele regiuni erau sub stăpânirea fostului imperiu.
Concomitent, sursele citate au mai declarat că un număr de câteva sute de abhazi participă la războiul din Siria în calitate de angajați ai forțelor militare ruse ori ai organizației de securitate privată Wagner, parte a efortului de război rus de pe frontul sirian. Sursele citate au mai declarat că aroximativ 50 de abhazi au decedat pe frontul sirian în ultimii ani. Concomitent, autoritățile ruse și siriene duc o campanie intensivă de recrutare a unor cadre active ale armatei ori serviciilor de securitate abhaze, pentru a lupta în Siria. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Războiul invizibil dintre Moscova și Kiev afectează securitatea internațională
Parchetul rus a cerut 14 ani de închisoare împotriva lui Roman Suşcenko, jurnalist ucrainean arestat în octombrie 2016 şi acuzat de spionaj de Moscova, a anunţat avocatul acestuia, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Acuzarea a cerut 14 ani de închisoare. Nu este pedeapsa maximă pe care o putea cere, care era de 20 de ani”, a declarat Mark Feighin, avocatul lui Suşcenko, prezentat drept jurnalist de Kiev, dar acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
Contextul Șențov
„Cred că ei au ţinut cont de contextul ‘Oleg Senţov”, realizator ucrainean condamnat la 20 de ani de închisoare în Rusia pentru „terorism” şi care a intrat într-o grevă a foamei la mijlocul lui mai, a precizat avocatul. „Ei nu au nevoie de o nouă grevă a foamei”, a adăugat el. Verdictul ar urma să fie dat în data de 4 iunie, a mai declarat avocatul Mark Feighin, cunoscut pentru activitatea sa în sprijinul liderilor opoziției din Federația Rusă și a unui număr mare de cetățeni ai Ucrainei, acuzați de autoritățile ruse de spionaj.
Reacție tardivă
„Subliniem încă o dată motivaţia politică a cazului. Cerem eliberarea jurnalistului Suşcenko, ostatic al agresiunii ruse”, a reacţionat pe contul său de Twitter purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ucrainene, Mariana Betsa.
Reamintim că Roman Suşcenko a fost arestat în octombrie 2016 la Moscova de Serviciile de Securitate Ruse (FSB), care îl acuză că este colonel activ al serviciilor de informaţii ale Ministerului ucrainean al Apărării.
Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform.
Schimb de prizonieri
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile ucrainene vor să negocieze un eventual schimb de prizonieri între Moscova și Kiev, prin care un număr de cetățeni ai Ucrainei, deținuți în acest moment în închisorile din Federația Rusă, să fie schimbați cu cetățeni ruși și membrii ai forțelor separatiste pro-ruse din Donbass, condamnați pentru spionaj ori alte acuzații.
Sursele citate au mai precizat că serviciile de informații de la Kiev se așteaptă ca Moscova să mențină presiunea asupra Ucrainei prin noi arestări și condamnări sub diferite pretexte ale unor jurnaliști și alte persoane publice din Ucraina.
RIA Novosti, suspendată în Ucraina
Ucraina a interzis agenţiei de presă ruse RIA Novosti să-şi desfăşoare activitatea pe teritoriul său, în cadrul noilor sancţiuni care vizează Moscova şi care intervin la o săptămână după arestarea unui oficial al filialei agenţiei RIA Novosti la Kiev, acuzat de „înaltă trădare”, relatează mass-media regională.
Ria Novosti şi Interselekt, compania care gestionează activităţile economice ale agenţiei la Kiev, au fost adăugate pentru o perioadă de trei ani pe lista neagră a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (NSDC), publicată pe site-ul preşedinţiei ucrainene. Aceste sancţiuni includ blocarea activelor, a telecomunicaţiilor utilizate de agenţie şi a site-ului ucrainean al Ria Novosti.
Filiera belarusă
Recent, un corespondent al unui post de radio din Ucraina a fost condamnat în Belarus la peste opt ani de închisoare pentru spionaj. Ambasadorul Ucrainei la Minsk, Ihor Kizim, a declarat că „procesul a avut loc. El se află în prezent într-un centru de detenţie al KGB”. ”Nu are plângeri în privinţa condiţiilor de detenţie” a adăugat diplomatul.
Reamintim că în noiembrie anul trecut, serviciul de securitate KGB din Belarus (n.r.: structură cu strânse legături cu serviciile de informații ale Federației Ruse) a anunţat că a descoperit o reţea de spionaj care lucra pentru ministerul apărării din Ucraina şi care ar fi fost creată de jurnalistul Pavlo Șaroiko.
Șaroiko, care nu a putut fi contactat de mass-media sau de ambasada Ucrainei de la arestarea sa, în octombrie anul trecut, a fost condamnat recent de către o instanţă închisă, a spus ambasadorul Igor Kizim. Sharoyko ar fi pledat vinovat la acuzaţiile de spionaj, dar ambasada nu acordă credibilitate acestora informaţii, a mai declarat ambasadorul ucrainean. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 16, 2018 | Editorial, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, România, Știri, Uncategorized @ro
Armata română nu este pregătită pentru un conflict militar
În ultimul an, media abundă în aberații de genul tabelelor comparative între forțele armate ale diferitelor state. S-a ajuns la situații ilare, în care se compară forțele armate ale Siriei cu cele ale României. Sau, și mai aberant, am văzut o comparație între puterea militară a Federației Ruse și cea a României.
Evident, toate aceste comparații sunt produsul unor diletanți cu zero cunoștințe în cam toate domeniile, mai ales în cel militar. Din păcate, în momentul de față, este la modă să faci tabele în Excel și să generezi grafice. Cu cât sunt mai pline de cifre și mai colorate, cu atât pare mai inteligent autorul. Poate și din cauza asta mulți dintre managerii din România au pretenția că sunt și foarte eficienți, în timp ce structurile manageriate se îndreaptă vertiginos spre eșec. Nu contează că planificările lor sunt lipsite de substanță și conținut ancorat în realitate, dacă graficul arată bine.
Din păcate, dacă renunțăm la toate tabelele astea minunate și ștergem praful de pe mințile unora cu graficele alea colorate, o să vedem că România nu este pregătită deloc în eventualitatea unui conflict militar. Situația îngrijorătoare nu rezidă neapărat din dotarea Forțelor Armate și, în niciun caz, din lipa de pregătire a personalului militar. Din fericire, la acest capitol, România a început să se miște destul de bine, față de anii precedenți.
În schimb, vulnerabilitatea României are legătură cu mai multe deficiențe esențiale ale societății românești:
Clasă politică coruptă, preocupată doar de căpătuire
O clasă politică coruptă și preocupată doar de căpătuire a reprezentat și reprezintă în continuare una dintre principalele vulnerabilități ale unui stat. Cu cât sunt mai corupte pârghiile de decizie din fruntea statului sau cele de la nivel local, cu atât mai ușor va putea fi scos scos din luptă statul reespectiv.
Despre corupția din România s-ar putea publica, în ediții de lux, tomuri întregi, care ar intra chiar în bilbiotecile politicienielor corupți, doar pentru a le completa spațiile goale, destinate teancurilor de bani.
Parlamentul României, considerat printre cele mai corupte instituții din România
Lipsa infrastucturii minimi-necesare și protejarea deficientă a infrastructurilor critice
Lipsa infrastructurii minim-necesare de transport, sănătate și comunicații, coroborată cu deficiențele majore din procesul de protejare a componentelor care alcătuiesc infrastructurile critice reprezintă, în momentul de față, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României.
Complexitatea riscurilor şi ameninţărilor, tot mai interconectate şi caracterizate prin determinări multiple, necesită o abordare inteligentă a obiectivelor de securitate, cu accent pe protejarea acelor componente vitale pentru siguranţa şi buna desfăşurare a vieţii comunității.
Activitatea de protecţie a infrastructurilor critice nu mai ţine cont de graniţele naţionale şi implică eforturi comune, în sensul identificării şi evaluării oricăror puncte vulnerabile ale acestora. Prin urmare, protecţia infrastructurilor critice necesită amplificarea preocupărilor actorilor decidenți pentru armonizarea unor strategii eficiente în domeniu.
Potrivit SRI, acestea trebuie să permită identificarea şi avertizarea timpurie a riscurilor, concomitent cu adoptarea şi iniţierea oportună a deciziilor de prevenire și contracarare.
Stat condamnat la dispariție
La toate acestea se mai pot adăuga un management defectuos al resurselor naționale și protejarea defectuoasă a mediului înconjurător, un sistem de sănătate la pământ și lipsa programelor sustenabile de prevenire în domeniul sănătății; mijloace de informare în masă subordonate politicului și deservite de oameni fără minimă pregătire sau vânduți pe doi bani; planuri decrepite și ineficiente în ceea ce privește pregătirea populației pentru situații de urgență; lipsa de educație a populației în privința a ceea ce înseamnă comportament în situații de conflict militar etc.
SUMA celor de mai sus reprezintă cea mai mare amenințare la adresa existenței statului: scăderea spre zero a dorinței poporului/populației de a lupta și de a se implica în salvgardarea statului. Ceea ce, implicit, nu poate duce decât spre dispariția statului, în cazuri excpționale.
Marius-Alin BÂTCĂ
