de Isac Mihai | apr. 17, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Rusia, aliat diplomatic și militar al Belgradului, a solicitat SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, relatează mass-media de la Moscova, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.
Acuzații dure
Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.
Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.
‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.
‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.
Istorie sângeroasă
KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.
Republica Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.
De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace), ceea ce a provocat indignarea Belgradului.
Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.
Ivica Dacic a declarat miercuri, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.
Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 10, 2019 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri
Lideru-rus-Putin-a-binecuvântat-nominalizarea-Kasîm-Jomart-Tokayev-în-postul-de-președinte-kazah
Preşedintele interimar al Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a anunţat marţi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru data de 9 iunie, în urma demisiei surprinzătoare a predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, luna trecută, transmite mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Dragi compatrioţi, am decis organizarea alegerilor anticipate la 9 iunie 2019’, a declarat Tokaev, citat de televiziunea de stat kazahă.
Scrutinul, care era programat pentru aprilie 2020, se va desfăşura anticipat în urma renunţării neaşteptate la funcţie a lui Nursultan Nazarbaev, la 19 martie.
Tokaev, câștigătorul anunțat
Kasîm-Jomart Tokaev, 65 de ani, preşedinte al Senatului în acel moment, a devenit preşedinte interimar. Tokaev, un aliat de nădejde al predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, a fost timp de 10 ani ministru de Externe și unul din arhitecții politicii externe a fostului lider kazah.
Nazarbaev, în vârstă de 78 de ani, ‘părintele naţiunii’ kazahe, conform titlului său oficial, va continua totuşi să ocupe funcţii-cheie în această ţară bogată în hidrocarburi, pe care a condus-o cu mână de fier timp de aproape trei decenii.
Kassîm-Jomart Tokayev, noul lider formal de la Astana
Astana devine Nur-Sultan
Prima decizie a lui Tokaev în calitate de preşedinte interimar a fost redenumirea capitalei ţării, Astana, un oraş futurist cu un milion de locuitori, care a devenit ‘Nur-Sultan’, ca omagiu pentru predecesorul său.
La începutul lunii aprilie 2019, Tokaev s-a deplasat la Moscova, unde s-a angajat, împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, să întărească ‘prietenia’ între cele două ţări, mai ales în domeniile militar şi nuclear. Liderul rus a fost unul dintre primii potentați străini care l-au felicitat pe noul lider.
În timpul vizitei din data de 4 aprilie, Putin a propus liderului kazah construcția unei centrakle nucleare în statul central-asiatic, proiect evaluat la câteva miliarde de euro. În mai 2014, cele două state au semnat un acord preliminar privind construirea unui centrale nucleare cu o putere între 300 și 1,200 MW.
Kazahstanul, stat cu o puternică industrie minieră, deține aproximativ 15% din rezervele cunoscute de uraniu din lume. Proiectul nucear kazah a trezit interesul și unor firme occidentale, care însă au acuzat partea rusă de concurență neloială. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 9, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în prezidențialele din Ucraina
Președintele francez Emmanuel Macron se va întîlni cu președintele în exercițiu al Ucrainei, Petro Poroșenko, dar și cu principalul favorit la funcția de președinte, Volodimir Zelensky, au declarat surse diplomatice de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, liderul de la Paris încearcă revitalizarea așa-numitului “format Normandia” (compus din Rusia, Ucraina, Franța, Germania), prin care se încearcă rezolvarea conflictului din Donbass. Macron încearcă să obțină garanții din partea Volodimir Zelensky că, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale, va susține demersurile Parisului. Confruntat cu o erodare puternică a imaginii pe scena intenațională, pe fondul protestelor care zguduie de săptămâni bune Franța, Macron mizează pe un succes diplomatic în Ucraina.
Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-
Poroșenko, desant diplomatic
Anterior s-a anunțat că Angela Merkel, cancelarul federal german, îl va primi în data de 12 aprilie pe Petro Poroșenko la Berlin. Liderul de la Kiev va efectua o deplasare oficială în Germania, mizând pe un transfer de imagine de la Merkel, care se bucură de o popularitate crescută în Ucraina.
„Nu este desigur un amestec” şi nici semnul vreunui sprijin pentru şeful statului ucrainean la final de mandat, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Angelei Merkel, întrebat de jurnaliști cu privire la acest subiect.
„Petro Poroşenko este preşedintele (în exerciţiu) al Ucrainei şi există numeroase subiecte care trebuie discutate periodic cu cancelarul”, a adăugat el, referindu-se la conflictul cu Rusia şi separatiştii proruşi în estul ţării. Întrebat despre o eventuală întâlnire între Angela Merkel şi actorul de comedie care încearcă să acceadă la preşedinţia Ucrainei, Seibert s-a mulţumit să spună că „nu are niciun anunţ de făcut”. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 9, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, nemulțumit de rezultatul alegerilor locale
Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan va cere organizarea de noi alegeri municipale la Istanbul (n.r.-unde rezultatele provizorii ale scrutinului din 31 martie 2019 îl arată perdant), a anunţat vicepreşedinte al AKP, Ali Ihsan Yavuz, citat de mass-media turcă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Vom lua calea recursului extraordinar (…). Vom spune că dorim ca alegerile să fie refăcute la Istanbul”, a declarat Ali Ihsan Yavuz, la câteva ore după respingerea de către Înalta Comisie Electorală (YSK) a cererii depusă de partid pentru renumărarea tuturor voturilor din Istanbul.
AKP supărat
Potrivit agenţiei de presă Anadolu, care îl citează pe reprezentantul AKP la YSK, Recep Ozel, instituţia a respins cererea pentru renumărarea tuturor voturilor în 31 din 39 de districte ale Istanbulului, acceptând renumărarea doar pentru 51 de urne. Un responsabil al AKP a precizat, sub condiția anonimatului, că în condiţiile în care renumărări parţiale sau totale au fost deja făcute în alte şapte districte, acestea nu au fost vizate în cererea partidului.
Pentru ultimul district, Buyukcekmece, unde AKP a cerut anularea alegerilor, decizia YSK a fost amânată, potrivit lui Ozel.
„Toată lumea este legată de deciziile YSK, însă noi avem dreptul să le criticăm. Renumărarea voturilor din 51 de urne nu are niciun sens”, a insistat Yavuz, subliniind că avansul candidatului opoziţiei, Ekrem Imamoglu, a scăzut de la 25.000 la 14.000 după renumărări parţiale.
Înfrâgere dureroasă
Potrivit rezultatelor provizorii, partidul lui Erdogan a câştigat alegerile la scară naţională, însă a suferit înfrângeri la Istanbul şi Ankara, care au fost câştigate de opoziţie, în condiţiile în care cele două oraşe erau controlate de 25 de ani de AKP şi predecesorii săi islamişti.
AKP a depus recursuri de-a lungul întregii săptămâni trecute, inclusiv pentru reexaminarea buletinelor invalidate.
Accentuând presiunea asupra autorităţilor electorale, Erdogan a afirmat luni că scrutinul a fost presărat de „nereguli” în masă şi comise „în mod organizat” la Istanbul.
Contestații pe bandă rulantă
Denunţând nereguli flagrante la vot, AKP a depus la începutul săptămânii trecute un prim apel, cerând renumărarea parţială, şi anume a voturilor considerate nule. O renumărare parţială se desfăşoară şi la Ankara, unde conform rezultatelor provizorii câştigător este candidatul opoziţiei, Mansur Yavaş.
Yavuz a declarat că după renumărarea a aproximativ 70% din voturile care au fost considerate nule, diferenţa dintre candidatul AKP şi cel al opoziţiei la Istanbul a scăzut de la peste 25.000 la mai puţin de 16.500 de voturi. În oraşul cu peste 15 milioane de locuitori, fiecare candidat a primit peste patru milioane de voturi.
Duminică, vicepreşedintele AKP a afirmat că scrutinul municipal a fost marcat de „abuzuri organizate”.
Candidatul opoziţiei la Istanbul, Ekrem Imamoglu, care s-a declarat câştigător al alegerilor, acuză AKP că vrea să câştige timp prin solicitările de renumărare a voturilor, pentru a şterge urmele eventualelor ilegalităţi comise la primărie. Candidatul AKP la Istanbul este fostul premier Binali Yildirim, un om important în partid şi un aliat politic important al lui Erdogan. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 9, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO
Vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčović, dorește să organizeze pana la vara discuții trilaterale cu Federația Rusă și Ucraina privind condițiile tranzitului gazelor naturale după anul 2019, relatează „Radio Liberty”, citat de agenția KARADENIZ PRESS. Acordul de tranzit dintre Rusia și Ucraina se va termina la sfârșitul acestui an și parțile nu au semnat încă o nouă înțelegere pentru anul 2020.
În ianuarie 2019, Comisia Europeană a prezentat o ofertă Naftogaz Ucraina și Gazprom Rusia privind termenii contractului de tranzit după expirarea celui actual.
Šefčović a reamintit că, la ultima întâlnire, părțile au convenit să „încerce să se întâlnească din nou undeva la jumătatea lunii mai”. „Dar până acum, am înțeles că, mai ales din cauza campaniei electorale din Ucraina, nu am primit încă un răspuns (despre întâlnire), dar vă pot asigura că vom face tot posibilul pentru a organiza o întâlnire trilaterală înainte de vară sau înainte de vacanta de vara”, a declarat vicepreședintele CE, citat de Interfax-Ucraina.
„Trebuie să rezolvăm situația aprovizionării cu gaze nu numai pentru iarnă viitoare, dar, după cum știți, principala prioritate pentru Uniunea Europeană este garantarea securității unui contract de tranzit pe termen lung prin Ucraina, cel puțin în următorii 10 ani, aceasta este prioritatea noastră, dorim să ne întâlnim cât mai curând posibil după alegerile prezidențiale din Ucraina” a adăugat el. (N.G.)
