Lideru-rus-Putin-a-binecuvântat-nominalizarea-Kasîm-Jomart-Tokayev-în-postul-de-președinte-kazah

Preşedintele interimar al Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a anunţat marţi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru data de 9 iunie, în urma demisiei surprinzătoare a predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, luna trecută, transmite mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Dragi compatrioţi, am decis organizarea alegerilor anticipate la 9 iunie 2019’, a declarat Tokaev, citat de televiziunea de stat kazahă.

Scrutinul, care era programat pentru aprilie 2020, se va desfăşura anticipat în urma renunţării neaşteptate la funcţie a lui Nursultan Nazarbaev, la 19 martie.

Tokaev, câștigătorul anunțat

Kasîm-Jomart Tokaev, 65 de ani, preşedinte al Senatului în acel moment, a devenit preşedinte interimar. Tokaev, un aliat de nădejde al predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, a fost timp de 10 ani ministru de Externe și unul din arhitecții politicii externe a fostului lider kazah.

Nazarbaev, în vârstă de 78 de ani, ‘părintele naţiunii’ kazahe, conform titlului său oficial, va continua totuşi să ocupe funcţii-cheie în această ţară bogată în hidrocarburi, pe care a condus-o cu mână de fier timp de aproape trei decenii.

Kassîm-Jomart Tokayev, noul lider formal de la Astana

Astana devine Nur-Sultan

Prima decizie a lui Tokaev în calitate de preşedinte interimar a fost redenumirea capitalei ţării, Astana, un oraş futurist cu un milion de locuitori, care a devenit ‘Nur-Sultan’, ca omagiu pentru predecesorul său.

La începutul lunii aprilie 2019, Tokaev s-a deplasat la Moscova, unde s-a angajat, împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, să întărească ‘prietenia’ între cele două ţări, mai ales în domeniile militar şi nuclear. Liderul rus a fost unul dintre primii potentați străini care l-au felicitat pe noul lider.

În timpul vizitei din data de 4 aprilie, Putin a propus liderului kazah construcția unei centrakle nucleare în statul central-asiatic, proiect evaluat la câteva miliarde de euro. În mai 2014, cele două state au semnat un acord preliminar privind construirea unui centrale nucleare cu o putere între 300 și 1,200 MW.

Kazahstanul, stat cu o puternică industrie minieră, deține aproximativ 15% din rezervele cunoscute de uraniu din lume. Proiectul nucear kazah a trezit interesul și unor firme occidentale, care însă au acuzat partea rusă de concurență neloială. (N.G.)