de Isac Mihai | apr. 8, 2019 | Știri, UE
Uniunea Europeană, temă de campanie electorală în Polonia
Cel mai mare partid de opoziție din Polonia și-a lansat campania pentru alegerile europarlamentare, avertizând că partidul de guvernământ, Partidul Lege și Justiție (PiS) ar putea scoate Polonia din Uniunea Europeană, relatează mass-media de la Varșovia, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Polonezii susțin în proporție covârșitoare rămânerea țării lor în UE, iar PiS nu a cerut niciodată ieșirea, dar opoziția se teme că retorica acerbă împotriva UE și o serie de dispute cu Bruxelles-ul aduc „Polexit” tot mai aproape de realitate.
Strategii electorale
Încercând să apeleze la sentimentul pro-european al alegătorilor, liderii Coaliției Europene au afirmat că alegerile europene din luna mai 2019reprezintă o opțiune clară privin viitorul națiunii.
„Este o alegere critică: O Polonie puternică, bogată și democratică într-o Europă puternică sau ceea ce vedem astăzi – partidul de stat, în drumul său de a părăsi UE”, a declarat șeful Platformei Civice, Grzegorz Schetyna, care face parte din coaliția KEP multipartită. „Ne confruntăm cu alegerile pentru Parlamentul European, care sunt cele mai importante alegeri după 1989. Acum, sunt chiar mai importante”, a mai declarat el, referindu-se la alegerile din urmă cu 30 de ani care au marcat revenirea democrației în Polonia.
Potrivit unui sondaj de opinie, citat de Reuters, în cazul în care Polonia ar organiza un referendum similar votului britanic, 88% dintre polonezi ar vota împotriva ieșirii. Partidul de guvernământ, care se află la putere din 2015, a păstrat un sprijin solid în rândul alegătorilor, în ciuda unor serii de scandaluri de corupție și a criticii opoziției că reformele sale juridice și mediatice sunt măsuri meninte a acapara puterea totală asupra tării. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 8, 2019 | Balcani, Știri
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a afirmat că prezenţa de trupe albaneze în nordul Kosovo are drept scop intimidarea sârbilor şi provocarea suplimentară a Serbiei, relatează agenţia Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-un demers care i-a nemulţumit şi mai mult pe locuitorii de etnie sârbă din nordul Kosovo, trupe KFOR (Forţa internaţională de pace sub comanda NATO în Kosovo), inclusiv mulţi soldaţi albanezi, au patrulat joi prin Mitrovica de Nord.
În opinia lui Vucic, este perfect logic ca populaţia să fie nemulţumită de acest fapt.
”Dacă incluzi trupe albaneze în cadrul NATO, luaţi-le pentru un tur în Zrze şi Djakovica (sud), nu le duceţi în Mitrovica de Nord (cu populaţie sârbă, nota red.), a declarat Vucic într-un mesaj către NATO şi KFOR. ”Nu vor exista consecinţe drastice, deoarece trebuie să evaluăm toate acţiunile viitoare într-un mod serios şi responsabil (…) În ce priveşte poporul nostru, dacă KFOR nu-şi face treaba, va exista cine s-o facă”, a mai afirmat Vucic, citat de mass-media.
Referindu-se și la anunțul conform căruia foștii secretari de stat Madeleine Albright și Hillary Clinton vor vizita Pristina în data de 12 iunie, cu ocazia aniversării intrării KFOR în Kosovo, președintele sârb a spus că era de așteptat, având în vedere că cele două au fost implicate în crearea „ unui Kosovo independent”.
”Este copilul lor, au creat un Kosovo independent, contrar normelor dreptului internațional, pe care majoritatea lumii îl vede așa astăzi. Ne vom asigura că și administrația Trump va vedea cine sunt cei care au creat un Kosovo independent”, a subliniat liderul de la Belgrad. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 8, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Israel, amenintat diplomatic de Ankara
Ankara a denunţat puternic duminică ”declaraţiile iresponsabile” ale premierului israelian, Benjamin Netanyahu, care a spus că preconizează anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată, considerându-le o promisiune electorală înainte de un scrutin legislativ strâns, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Cisiordania este un teritoriu palestinian ocupat de către Israel încălcând dreptul internaţional. Declaraţiile iresponsabile ale premierului Netanyahu, care vizează atragerea câtorva voturi chiar înainte de alegerile legislative (…), nu vor schimba nimic”, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, pe Twitter.
Promisiuni electorale
Sâmbătă, cu trei zile înainte de alegerile legislative, care se anunţă a fi unele strânse, Netanyahu a afirmat că preconizează, în caz că va fi reales, anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată.
”Democraţiile occidentale vor reacţiona oare sau vor continua să fie împăciuitoare ? Ruşine tuturor !”, a reacţionat pe Twitter Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.
Cu puţin timp mai înainte, purtătorul de cuvânt al partidului lui Erdogan (AKP, islamo-conservator), Omer Celik, a făcut apel ”să se pună capăt nebuniei lui Netanyahu”.
Coloniile infiinţate în teritoriile palestiniene ocupate de către Israel din 1967 sunt considerate ilegale din punctul de vedere al dreptului internaţional de o parte a comunității de experți, iar o mare parte a comunităţii internaţionale le consideră un obstacol major pentru pace în Orientul Mijlociu. Anexarea lor de către Israel ar însemna eşecul soluţiei a două state, adică declararea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul.
Oman, inițiative pentru a „linişti temerile” Israelului
Şeful diplomaţiei din Oman, Yousuf bin Alawi bin Abdullah, a îndemnat recent ţările arabe să ia „iniţiative” pentru a „linişti temerile” Israelului legate de viitorul acestuia în Orientul Mijlociu, suscitând critici din partea Iordaniei, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Occidentul a oferit un sprijin politic, economic şi militar Israelului care dispune în prezent de toţi vectorii de putere (…) şi, în pofida acestui lucru, (Israelul) se teme pentru viitorul său ca ţară nearabă înconjurată de 400 de milioane de arabi”, a declarat şeful diplomaţiei de la Muscat. „Cred că noi, arabii, trebuie să fim capabili să examinăm această problemă şi să încercăm să liniştim temerile Israelului prin intermediul unor iniţiative şi al unor adevărate acorduri între Israel şi noi”, a afirmat ministrul de externe cu prilejul Forumului economic mondial pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în Iordania.
Reacții dure
Israelul întreţine relaţii diplomatice numai cu două ţări arabe, Egiptul şi Iordania, dar în ultimele luni a acordat o atenţie mărită ţărilor din Golful Persic care împărtăşesc îngrijorarea sa cu privire la Iran, putere regională şiită şi rival istoric.
În februarie 2019, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a întâlnit cu Yousuf bin Alawi bin Abdullah, la patru luni după ce a efectuat o vizită surpriză la Muscat unde a discutat cu sultanul Qaboos.
Majoritatea ţărilor arabe au făcut din rezolvarea problemei palestiniene o condiţie pentru normalizarea relaţiilor cu Israelul.
Afirmaţiile ministrului de externe al Omanului au suscitat critici din partea omologului său iordanian, Ayman Safadi, prezent la dezbateri. „Dacă (Israelul) spune că nu se simte confortabil (în regiune), nu este problema mea”, a spus el. „Problema nu este că arabii trebuie să ofere garanţii (…), ci că Israelul trebuie să facă ceea ce este necesar pentru pace”, a adăugat ministrul de externe iordanian. Israelul „trebuie să se retragă din teritoriile arabe ocupate după 1967 şi să permită” crearea unui stat palestinian, a mai subliniat Ayman Safadi. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan, nemulțumit de rezultatele alegerilor locale
Partidul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că va cere renumărarea tuturor voturilor exprimate la Istanbul la alegerile locale de săptămâna trecută, pe care conform rezultatelor parţiale le-ar fi pierdut, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vicepreşedintele Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), Ali Ihsan Yavuz, a declarat că sâmbătă a fost depusă la comisia electorală (YSK) o cerere de renumărare a voturilor din unul din cele 39 de districte ale Istanbulului.
Înfrângere dureroasă
„Astăzi vom sesiza YSK pentru a se renumăra toate voturile din toate districtele rămase, din cele 38 de districte”, a precizat Yavuz, citat de mass-media turcă.
Conform rezultatelor provizorii ale alegerilor, partidul lui Erdogan a pierdut la Ankara şi Istanbul.
Denunţând nereguli flagrante la vot, AKP a depus la începutul săptămânii un prim apel, cerând renumărarea parţială, şi anume a voturilor considerate nule. O renumărare parţială se desfăşoară şi la Ankara, unde conform rezultatelor provizorii câştigător este candidatul opoziţiei, Mansur Yavaş.
Yavuz a declarat că după renumărarea a aproximativ 70 la sută din voturile care au fost considerate nule, diferenţa dintre candidatul AKP şi cel al opoziţiei la Istanbul a scăzut de la peste 25.000 la mai puţin de 16.500 de voturi. În oraşul cu peste 15 milioane de locuitori, fiecare candidat a primit peste patru milioane de voturi.
Duminică, vicepreşedintele AKP a afirmat că scrutinul municipal a fost marcat de „abuzuri organizate”.
Candidatul opoziţiei la Istanbul, Ekrem Imamoglu, care s-a declarat câştigător al alegerilor, acuză AKP că vrea să câştige timp prin solicitările de renumărare a voturilor, pentru a şterge urmele eventualelor ilegalităţi comise la primărie. Candidatul AKP la Istanbul este fostul premier Binali Yildirim, un om important în partid şi un aliat politic important al lui Erdogan. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Opoziția pro-europeană a comemorat 7 aprilie 2009
Președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, a calificat protestele violente anticomuniste din 7 aprilie 2009, din centrul Chişinăului, soldate cu devastarea clădirii Parlamentului şi a Preşedinţiei Republicii Moldova, drept „tentativă de lovitură de stat, când a fost scrisă una din paginile negre din istoria recentă a Republicii Moldova”. „Acea declanşare a urii şi a frustrării din partea perdanţilor politici a dus la distrugerea instituţiilor de stat, la profanarea simbolurilor ţării, la haos la scară naţională şi la promovarea unei generaţii de politicieni care au reuşit să compromită însuşi conceptul de democraţie în Republica Moldova”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Reamintim că astăzi se împlinesc 10 ani de la evenimentele care au avut loc pe 7 aprilie.Protestele de la Chișinău au început pe 6 aprilie 2009, după ce au fost anunțate rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie.
Protestatarii nu au fost de acord cu aceste rezultate viciate, unde circa 50 % din voturi au fost atribuite Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).
Atac politic la memorie
Dodon i-a întrebat retoric pe cetăţeni, pe tineri, pe toţi cei care sincer au ieşit în stradă, au protestat în speranţa că lucrurile se vor schimba spre bine şi au adus dreapta la guvernare: „Sunteţi mulţumiţi de rezultat? S-a transformat Moldova într-un loc de trai mai bun?”. „Vă place că după 2009 s-a furat miliardul din sistemul bancar, că oamenii sunt cuprinşi de deznădejde, că au plecat sute de mii de moldoveni, că satele sunt depopulate şi distruse, că s-a înrădăcinat şi mai tare corupţia, că aveţi o clasă politică de care vă e ruşine, care s-a compromis într-un hal fără de hal, iar idealurile voastre au fost călcate în picioare de politicienii care v-au folosit atunci şi au venit la guvernare?”, a menţionat Dodon. În opinia sa, „un alt 7 aprilie, ruşinos şi fără sens, nu trebuie să se mai repete”. „E o lecţie dură pentru noi toţi. Şi, în general, consider că a trecut vremea de aruncat pietre. E vremea de adunat pietre pentru a zidi, pentru a edifica, pentru a crea un viitor mai bun pentru această ţară, pentru întreaga societate”, a spus Dodon. Potrivit lui, „e timpul să întoarcem o nouă pagină politică în istoria Republicii Moldova”. „Una mai luminoasă, mai optimistă, mai plină de speranţă, scrisă cu mai multă responsabilitate şi grijă de oameni. Şi aşa vom face, cu înţelepciune şi cumpătare în decizii şi acţiuni”, a conchis preşedintele Republcii Moldova.
Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău
Marș al opoziției
PAS Youth și Tinerii DA au organizat un marș în centrul capitalei, dedicat evenimentelor din 7 aprilie 2009, cu sloganul: „Nu uităm, nu iertăm!”. „10 ani în urmă, zeci de mii de tineri s-au revoltat împotriva unui clan, condus de Voronin, care nu voia să plece de la putere. Revolta a fost deturnată în violenţe, urmată de o teroare fără precedent: protestatari ucişi în bătăi în toiul nopţii, oameni sechestraţi ziua în amiaza mare în plină stradă, tineri torturaţi în comisariate, „coridoarele morţii”.
Atunci, oamenii au sperat în schimbare şi că jertfele nu au fost în zadar. Dar au fost minţiţi. În realitate, revoluţia le-a fost furată, iar clanul de la guvernare şi-a schimbat doar stăpânul în urma unei contrarevoluţii oligarhice. Iată de ce, nici după 10 ani, nimeni dintre făptaşi nu a fost pedepsit. Nu au fost pedepsiţi, fiindcă se află cu toţii la putere, jefuind în continuare ţara. 10 ani în urmă o generaţie de tineri s-a sacrificat pentru dreptate, libertate şi un viitor european.
Trebuie să ducem la bun sfârşit ACUM ceea ce au început ei atunci: curăţarea ţării de oligarhi şi construirea unui stat liber, democratic şi prosper”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Proteste violente
Circa 30.000 de persoane au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.
În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră polițiștii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.
Opoziția a început negocieri cu Guvernul de la Chișinău, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română.
În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului.
Sute de răniți
În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat zeci de studenți. Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral.
Potrivit raportului Amnesty International Moldova, în timpul protestelor din aprilie 2009 poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, multe dintre ele au fost maltratate în tipul arestărilor, în incinta secțiilor de poliție. Procuratura Generală a înregistrat atunci 108 plângeri.
Totodată, Amnesty Internațional susține că Moldova are nevoie de o agenție specializată în investigarea torturii, tratamentelor inumane și degradante aplicate de către reprezentanții organelor de drept.
În 2015, Curtea de Apel Chișinău, l-a condamnat pe fostul ministru de interene, generalul Gheorghe Papuc la 4 ani cu executare, și pe polițistul Ion Perju, la 10 de pușcărie, în dosarul 7 aprilie. Aceștia însă au plecat din sala de judecată înainte ca sentința să fie pronunțată. Aceștia sunt anunțați în căutare națională, dar încă nu au fost reținuți.
La 10 ani de la revolta tinerilor din 7 aprilie, 14 persoane au fost condamnate pentru dezordine în masă și jaf, se arată într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale. (M.B.)
