de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Majoritatea turcilor se opune unei intervenţii militare a ţării lor în Siria, unde conflictul tinde să degenereze într-un război civil.
Potrivit unui sondaj comandat de Centrul pentru studii economice şi politică externă şi publicat vineri, în total, 57% dintre persoanele chestionate s-au declarat împotriva unei intervenţii militare în Siria vecină, faţă de 11,7% care sunt favorabile unei astfel de intervenţii. Printre opozanţii unei astfel de intervenţii, 41,1% dintre aceştia consideră că Turcia nu ar trebui să se implice în nicio manieră, restul (15,9%) declarându-se mulţumiţi de atitudinea guvernului, care condamnă politic regimul sirian. Sondajul de opinie a fost realizat între 5 mai şi 5 iunie pe un eşantion reprezentativ de 1.500 persoane.
Guvernul turc, pe vremuri un aliat politic şi economic al Damascului, a tăiat legăturile cu preşedintele Bashar al-Assad, în semn de protest împotriva represiunii sângeroase conduse împotriva contestării populare din Siria. Turcia, care are o frontieră comună de peste 900 de kilometri cu Siria, găzduieşte în prezent 30.800 de refugiaţi din această ţară.
Ankara cere ONU noi măsuri în Siria
De asemenea, Turcia i-a cerut sâmbătă Consiliului de Securitate al ONU să adopte „o nouă măsură” vizând oprirea degradării situaţiei în Siria, după anunţul privind suspendarea misiunii de observatori a Naţiunilor Unite în această ţară. „Odată cu retragerea acestei misiuni de observatori, este necesară o evaluare imediată din partea Consiliului de Securitate al ONU şi adoptarea unei noi măsuri pentru a se evita intensificarea tragediei umanitare” cu care se confruntă în prezent Siria, a declarat ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu.
Ministrul turc a formulat această cerere într-o conferinţă de presă organizată la Istanbul cu ocazia unei reuniuni a Iniţiativei pentru dezarmare şi neproliferară nucleară. Observatorii ONU au anunţat sâmbătă suspendarea misiunii lor în Siria din cauza „intensificării” violenţelor în această ţară. Şeful diplomaţiei turce a evocat riscurile la care sunt supuşi observatorii internaţionali, pledând pentru efectuarea unei reevaluări a Consiliului de Securitate al ONU, chemat să emită un mandat mai „eficace” şi capabil să permită „securizarea prezenţei Naţiunilor Unite pe teren”.
de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să efectueze o vizită oficială în Israel la 25 iunie pentru a discuta problema siriană şi programul nuclear iranian, scriu mai multe publicaţii israeliene şi ruseşti. Informaţia nu a fost confirmată încă de Kremlin.
Potrivit ziarului Maariv, în aşteptarea preşedintelui rus au fost reţinute 270 de camere la hotelul King David Jerusalem, care în semn de respect faţă de liderul de la Moscova nu va primi alţi oaspeţi în timpul vizitei acestuia. Mass-media israeliană mai scrie că Vladimir Putin va fi însoţit în vizita sa de o delegaţie formată din 400 de persoane, care vor sosi în Israel în trei avioane.
Pe site-ul oficial al preşedinţiei ruse Kremlin.ru nu există deocamdată informaţii despre vizita în Israel a şefului statului rus, notează newsru.com, adăugând că, probabil, anunţul va fi făcut săptămâna viitoare. Sursa citată aminteşte că, în 2011, Dmitri Medvedev a încercat să viziteze Israelul ca preşedinte al Rusiei, dar vizita sa a fost anulată din cauza unei greve a diplomaţilor de la ministerul de Externe israelian. Medvedev s-a limitat atunci la vizite în Autoritatea Palestiniană şi Iordania. După învestirea în funcţie la 7 mai, în urma realegerii sale ca preşedinte al Rusiei la scrutinul din 4 martie, Vladimir Putin a efectuat deja vizite în Franţa, Germania, Belarus şi China, iar la 18-19 iunie va participa la summitul G20 din Mexic, unde urmează să se întâlnească cu omologul său american Barack Obama.
În cadrul vizitei sale în Israel, Vladimir Putin va avea întrevederi cu preşedintele israelian Shimon Peres, cu premierul Benjamin Netanyahu, cu care va discuta situaţia din Siria şi dosarul nuclear iranian. Preşedintele rus se va deplasa cu această ocazie şi în teritoriile palestiniene, unde se va întâlni cu preşedintele Mahmud Abbas, şi în Iordania, unde va purta convorbiri cu regele Abdullad al II-lea
de Viorica Grecu | iun. 17, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Podul Giurgiu-Ruse, punct strategic pentru statele balcanice
Orice element de infrastructură de transport este binevenit, a declarat pentru Agerpres secretarul de stat român în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Marcel Boloş, rugat să comenteze propunerea ministrului bulgar al dezvoltării regionale Liliana Pavlova, care a anunţat sâmbătă că ţara sa va iniţia construcţia unui nou pod de peste Dunăre între porturile Giurgiu şi Ruse. „Un asemenea proiect va contribui foarte mult la sporirea mobilităţii populaţiei şi va ajuta mediul de afaceri”, a declarat oficialul român, care a participat la conferinţa „Strategia Dunării – o posibilitate de construire a regiunilor din Europa”, în oraşul bulgar Ruse. „Noi suntem foarte deschişi să avem o strategie comună pentru Dunăre, atât în ce priveşte partea de infrastructură, cât şi partea de port şi industria peştelui. Pe lângă toate acestea Dunărea are şi un potenţial turistic însemnat”, a arătat responsabilul român, citat de mass-media regionala.
„Orice coridor care ajută la mobilitatea populaţiei este de interes pentru România, aşa cum şi pentru Bulgaria şi Turcia” a subliniat Boloş referitor la propunerea formulată în luna mai de premierul bulgar Boiko Borisov, care a invitat România să se alăture proiectului bulgaro-turco-qatariot pentru modernizarea coridorului european numărul 9, care leagă România de Turcia traversând Bulgaria.
Bani arabi pentru pod
Reamintim ca ministrul bulgar al dezvoltării regionale Liliana Pavlova a propus, sâmbătă, în cadrul conferinţei amintite, construirea unui nou pod între Giurgiu şi Ruse. Oficialul bulgar a remarcat că autostrada care va fi construită între Ruse şi Svilengrad, la graniţa cu Turcia, va necesita un nou pod la Dunăre sau, cel puţin, lărgirea celui existent. Întrebată de Agerpres dacă Bulgaria va încerca să obţină finanţare din Qatar şi pentru pod, aşa cum a făcut în cazul arterei rutiere Ruse-Svilengrad, Pavlova a spus că aceasta este una dintre posibilităţi, cealaltă opţiune fiind ca proiectul să fie finanţat prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria. O propunere în acest sens a fost deja adresată guvernului român, a precizat Pavlova. Ea a amintit că premierul bulgar a invitat România să se alăture proiectului de autostradă care va lega România de Turcia, traversând Bulgaria între oraşele Ruse şi Svilengrad. Pavlova a mai amintit că până la sfârşitul anului urmează să fie finalizat podul de peste Dunăre între Calafat şi Vidin, iar deja există planuri pentru construirea a încă două poduri între România şi Bulgaria, care vor lega Călăraşi de Silistra şi Bechet de Oreahov.
În momentul de faţă, România şi Bulgaria sunt legate de un singur pod pe toată lungimea porţiunii comune a Dunării – 470 km. Acesta se află între Giurgiu şi Ruse şi a fost inaugurat în anul 1954. Cel de al doilea pod de peste Dunăre între cele două ţări, cel între Vidin şi Calafat, se află în prezent în construcţie, urmând să fie inaugurat la sfârşitul anului în curs sau cel mai târziu la începutul anului viitor.
de Anatol Terzi | iun. 15, 2012 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Academicianul Vladimir Zahmatov susţine că România reprezintă o ameninţare reală la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei.
La ora actuală, România este singura ţară care reprezintă o ameninţare reală la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei. Declaraţia a fost făcută joi de către reprezentantul Institutului de Telecomunicaţii şi Studii globale din cadrul Academiei de Ştiinţe a Ucrainei, Vladimir Zahmatov, în timpul unei mese rotunde desfăşurate la Kiev. „Alte ameninţări la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei în afară de România nu există. România a furat o parte din teritoriul nostru, iar guvernul ucrainean nu a opus niciun fel de rezistenţă”, a spus academicianul ucrainean.
Săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Oleg Voloşin, a declarat că „MAE de la Kiev se pronunţă, în continuare, împotriva acordării paşapoartelor romaneşti pentru cetăţenii ucraineni”, în condiţiile în care la ora actuală în Ucraina locuiesc aproximativ 400.000 de români, reprezentând ca mărime a doua minoritate, după cea rusă.
De asemeena, recent, postul ucrainean de televiziune TSN acuza faptul că obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi moldovenilor din această parte a Ucrainei. Sunt deja şase luni de când, în satele moldoveneşti din Nordul Bucovinei, emisarii străini (români, n.red) îndeamnă localnicii ca, în timpul următorului recensământ al populaţiei, să se declare români – subliniază sursa, atrăgând atenţia că locuitorii regiunii Cernăuţi sunt convinşi să îşi schimbe identitatea naţională mai ales prin intermediul obţinerii cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea să călătorească fără viză în ţările Uniunii Europene.
de Anatol Terzi | iun. 15, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
O rudă a preşedintelui Emomali Rahmonov a fost asasinată în stilul reglărilor mafiote în Tadjikistan, fostă republică sovietică din Asia Centrală.
Victima este Holmumin Safarov, soţul surorii mai mari a preşedintelui, care conducea serviciile forestiere şi de vânătoare, scrie presa rusă. „Iniţial a fost vizată maşina lui Safarov, apoi acesta a fost ucis cu un glonţ în cap”, a adăugat o sursă anonimă. Potrivit unor surse din serviciile secrete tadjice, preluate de agenţiile de presă ruse, crima s-a produs la puţin timp după miezul nopţii, într-o suburbie a capitalei Duşanbe, în zona autogării. Autorii crimei s-au folosit de un pistol Makarov.
Tadjikistanul, o republică din Asia Centrală şi cea mai săracă dintre fostele republici sovietice, este condusă cu o mână de fier, din 1992, de preşedintele Emomali Rahmonov. Această ţară, care are o frontieră de 1.340 de km cu Afganistanul, este una din principalele rute de tranzit al drogurilor afgane, exportate inclusiv în Rusia şi ţări europene, precum şi teatrul de operaţiuni al unor grupări islamiste, potrivit autorităţilor.
Situaţia de aici rămâne fragilă după acordul de pace încheiat în 1997, prin care s-a pus capăt războiului civil între putere şi insurgenţii islamişti. Acest conflict, care a izbucnit după dezmembrarea URSS, s-a soldat cu aproximativ 150.000 de morţi. Presa rusă a evocat în trecut implicarea unor oficiali ai regimului în traficul de droguri afgane.
de Anatol Terzi | iun. 15, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Liderul Partidului Socialist din Serbia, Ivica Dacic, a afirmat joi că Rusia face presiuni asupra sa să formeze o coaliţie cu naţionaliştii din Partidul Progresist Sârb şi să rupă coaliţia sa cu Partidul Democrat, principalul partid din ţară cu orientare pro-Uniunea Europeană.
Dacic a afirmat că s-a aflat sub presiuni similare şi în urmă cu patru ani, când Washingtonul i-a cerut că formeze o alianţă cu democraţii. ”Credeţi că nu sunt presiuni şi din altă parte ?”, a declarat presei Dacic, fost purtător de cuvânt în timpul lui Slobodan Milosevic. ”În urmă cu patru ani, reprezentanţii unor guverne occidentale mi-au cerut să susţin guvernul Partidului Democrat şi nimeni n-a fost îngrijorat în legătură cu aceasta în acea vreme”, a adăugat Dacic.
Ivica Dacic, care a întreprins o vizită surpriză în Rusia săptămâna trecută, a afirmat că nu va ceda presiunilor din partea Washingtonului sau a Moscovei atunci când decide cu cine va forma viitorul guvern al ţării. Nici democraţii şi nici naţionaliştii n-au obţinut suficiente voturi la alegerile parlamentare din mai din Serbia şi încearcă să-i atragă pe socialişti pentru a forma un guvern de coaliţie, despre care UE speră că va continua obiectivul Serbiei de aderare la UE.
Rusia nu se opune în mod deschis candidaturii Serbiei la UE, dar oficiali de la Kremlin au avertizat în mod repetat că, dacă Serbia va deveni membră a UE, legăturile tradiţionale dintre cele două popoare slave vor fi afectate, la fel şi relaţiile comerciale dintre cele două ţări. Liderul Partidului Democrat, Boris Tadic, care a pierdut alegerile prezidenţiale în favoarea liderului naţionalist Tomislav Nikolic, a avut o serie de negocieri cu Dacic pentru formarea unui nou guvern, aparent fără vreun succes. Dacic a afirmat că, dacă negocierile cu democraţii vor eşua, atunci va purta convorbiri cu naţionaliştii.
