de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Treisprezece persoane au fost acuzate luni de propagarea ideilor islamiste în sudul Bulgariei, o regiune cu o puternică minoritate musulmană, a anunţat Parchetul.
Acuzaţii fac parte dintr-o filială a organizaţiei Al-Waqf al-islami cu sediul în Arabia Saudită şi neînregistrată în Bulgaria, care funcţionează în regiunile Smolian (sud), Blagoevgrad (sud-est) şi Pazardjik (centru-sud). Eu şi-au promovat în perioada martie 2008-octombrie 2010 ideologia „radicală” bazată pe „elemente ale salafismului”. Acuzaţii, 12 bărbaţi şi o femeie, sunt reţinuţi la domiciliu.
Trei bărbaţi, între care liderul filialei bulgare, Said Mehmed Mutlu, riscă până la 12 ani de închisoare, iar ceilalţi membri până la zece ani, transmite Mediafax. Cei trei responsabili sunt acuzaţi în special de „propagarea urii religioase, negând tot ce nu este conform ideologiei salafismului”. Islamiştii acuzaţi îşi exprimau ideile în cursul rugăciunilor din moschei, al conferinţelor şi întâlnirilor în cafenele. Actul de acuzare îi consideră responsabili de „diseminarea unei ideologii antidemocratice prin propagarea ideologiei ramurii salafiste a islamului, care urmăreşte impunerea unui stat de tip califat”.
Aproximativ 13 la sută din populaţia bulgară de 7,4 milioane de locuitori este de religie musulmană. Este vorba despre minoritatea turcă, estimată la 10 la sută din populaţie, bulgari convertiţi la islam în timpul dominaţiei otomane (secolele XIV-XIX) şi o parte din populaţia romă. Potrivit unei telegrame difuzate de WikiLeaks şi publicată în iulie 2011, musulmanii bulgari sunt permeabil la extremism din cauza sărăciei în care trăiesc. „Extremismul islamist din Bulgaria constituie o preocupare reală”, scria în octombrie 2005 ambasadorul Statelor Unite, John Beyrle. „Şomajul în creştere, slăbiciunea instituţiilor care promovează un islam moderat şi o discriminare de lungă durată îi fac pe musulmanii bulgari vulnerabili la extremism”, precizează documentul.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei s-a întâlnit luni cu reprezentanţii firmelor cu capital turcesc din Republica Moldova pentru a le explica noile reguli de joc în domeniul concurenţei.
Este vorba despre masa rotundă cu tema: „Prezentarea rolului politicii concurenţei pentru crearea unui mediu favorabil atragerii investiţiilor şi desfăşurării afacerilor în Republica Moldova”, organizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei împreună cu Ambasada Turciei la Chişinău. Directorul agenţiei anti-monopol, Viorica Cărare, a declarat jurnaliştilor că evenimentul face parte dintr-o serie de conferinţe la temă. ANPC deja s-a întîlnit în acest scop cu investitori din România, Ungaria şi Franţa.
Viorica Cărare a spus că situaţia în domeniul protecţiei concurenţei se ameliorează la nivel legislativ. În scurt timp urmează să fie promulgată de către Preşedinte Legea cu privire la ajutorul de stat, iar până la sfârşitul actualei sesiuni a Parlamentului se preconizează să fie adoptată şi noua Lege cu privire la concurenţă. Seria de întrevederi dintre ANPC şi investitorii străini se desfăşoară sub egida ambasadelor acreditate la Chişinău.
Şeful misiunii diplomatice turceşti, Mehmet Selim Kartal, a declarat în deschiderea conferinţei că Republica Moldova se află în perioada de tranziţie şi-şi racordează legislaţia la standardele europene. El a îndemnat oamenii de afaceri turci să se conducă de normele legislative ale ţării în care îşi desfăşoară activitatea.
R Moldova-Turcia, schimburi comerciale de peste jumatate de miliard de dolari
Valoarea comerţului bilateral dintre Republica Moldova şi Turcia a ajuns anul trecut la 440 milioane de dolari SUA, un nou nivel-record, şi va depăşi jumătate de miliard de dolari în 2012 în cazul în care se vor menţine tendinţele din ultimii doi ani. Potrivit Biroului Naţional de Statistică din R Moldova, exporturile de mărfuri moldoveneşti în Turcia au crescut în 2010 de 2,5 ori, iar în 2011 cu 8,8 la sută, în timp ce importurile s-a majorat respectiv cu 19,4 la sută şi 78,3 la sută.
Asociaţia oamenilor de afaceri turci din Moldova numără peste 50 de antreprenori, iar investiţiile turce în Moldova se ridică la 350-400 milioane de dolari SUA. Date ale Camerei Înregistrării de Stat arată că în 2011, după numărul de întreprinderi cu capital înregistrate, Turcia se afla pe locul doi cu 918 companii, iar potrivit volumului investiţiilor în capitalul social pe locul nouă cu 256,6 milioane de lei investiţi. Republica Moldova a importat din Turcia în anul trecut mărfuri în valoare de 366,9 milioane de dolari SUA şi a exportat bunuri în sumă de 73,4 milioane de dolari
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Negocierile vizând controversatul program nuclear iranian, începute luni la Moscova, au fost dificile şi au cuprins un tensionat schimb de opinii, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei Uniunii Europene, Catherine Ashton.
„Nu a fost uşor, dar aceasta ne-a determinat să insistăm asupra propunerilor noastre. Negocierile au fost intense, dificile, au decurs într-o atmosferă de lucru, dar discuţiile au fost sincere”, a afirmat Michael Mann, la finalul primei zile de negocieri. El a exprimat disponibilitatea Uniunii Europene de a prelungi runda de consultări de la Moscova, prevăzută să se desfăşoare luni şi marţi. „Dacă ne vor ruga să rămânem, vom rămâne. La început am mizat pe faptul că negocierile vor dura două zile, dar acum nu putem exclude că ar putea fi trei”, a spus Mann, menţionând că „negocierile decurg greu, dar ele continuă”.
Noi sancţiuni?
Pe de altă parte, el a confirmat intenţia Uniunii Europene de a introduce un embargou asupra importului de petrol iranian. Sancţiunile introduse de SUA au diminuat deja cu mult exporturile iraniene de la 2,5 milioane de barili pe zi anul trecut la 1,2-1,8 milioane în prezent, potrivit estimărilor autorităţilor americane. Embargoul UE va face şi mai multă presiune asupra Teheranului.
Delegaţia europeană a insistat, în continuare, ca Iranul să oprească îmbogăţirea uraniului la 20% şi să schimbe stocul de uraniu îmbogăţit la acest nivel cu combustibil nuclear, de care are nevoie Teheranul, transmite Agerpres. „Prioritatea noastră este ca Iranul să abordeze chestiunea procentului de 20%”, care se apropie de nivelul de îmbogăţire necesar fabricării bombei atomice (20%)”, a menţionat Mann. Marile puteri promit, în schimb, Teheranului scutirea de sancţiunile internaţionale – prevăzute de şase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, dintre care patru includ sancţiuni economice -, precum şi o cooperare în sfera nucleară civilă.
Iranul cataloghează negocierile ca fiind constructive şi serioase
Reprezentantul Rusiei la negocieri, ministrul adjunct rus de externe, Serghei Riabkov, a afirmat, anterior, că poziţiile Iranului şi ale puterilor internaţionale sunt dificil de reconciliat. Delegaţia iraniană a apreciat, la rândul său, negocierile de Moscova ca fiind „constructive şi serioase”, relatează presa rusă, citând o declaraţie a secretarului-adjunct al Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Ali Bagheri. „Am discutat propunerile părţilor, am discutat poziţiile noastre, au fost şi critici, şi aspecte constructive”, a apreciat acesta, subliniind „dreptul Iranului la un program nuclear paşnic”. „Insistăm asupra îmbogăţirii uraniului. Trebuie să fie o transparenţă, pe care trebuie să o aplice toate părţile, atât în domeniul nuclear, cât şi în sfera nenucleară”, a punctat oficialul de la Teheran.
În cazul în care consultările de la Moscova se vor încheia fără rezultate concrete, escaladarea conflictului este inevitabilă, estimează experţii. Teheranul va fi supus şi altor sancţiuni. Pe 28 iunie, în SUA va intra în vigoare legea care interzice companiilor străine ce cooperează cu Banca centrală iraniană să activeze pe piaţa americană. În plus, potrivit presei americane şi israeliene, SUA ar putea introduce un embargo la intrarea navelor aeriene şi maritime în Iran. Cei care vor încălca această decizie vor fi privaţi de accesul la infrastructura de transport a SUA şi a UE. O asemenea sancţiune va izola practic Iranul de lumea externă.
de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Proaspăt reales în funcţia de preşedinte al Partidului Democrat, Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, va efectua, în perioada 18 – 22 iunie, o vizită oficială la Washington.
În cadrul vizitei, Marian Lupu va avea întrevederi bilaterale cu preşedintele Camerei Reprezentantilor, John Boehner, cu asistentul secretarului de stat al SUA, Philip Gordon, alte persoane oficiale, cu conducerea Institutului Naţional Democrat şi cea a Institutului Republican Internaţional, precum şi cu reprezentanţii diasporei în SUA.
Marian Lupu a fost reales sâmbătă în funcţia de preşedinte al PD, în cadrul Congresului al VII-lea al formaţiunii. Pentru candidatura acestuia au votat unanim cei circa 1200 de delegaţi din toate organizaţiile teritoriale ale formaţiunii, prezenţi la eveniment. Tot sâmbătă, Vladimir Plahotniuc a fost ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al PD, care a ocupat până acum postul de vicepreşedinte al formaţiunii. În cadrul Congresului a fost ales şi Consiliul naţional politic al formaţiunii, alcătuit din 272 membri, comisia naţioală de cenzori şi comisia de etică şi arbitraj. Vicepreşedinţii PD urmează a fi aleşi de către Consiliul naţional politic al partidului.
În discursul său rostit la Congres, Vladimir Plahotniuc, vicepreşedintele democraţilor, a afirmat că una dintre problemele cu care se confruntă partidul este criza de identitate doctrinară. „Facem parte dintr-o alianţă, iar faptul că partenerii sunt de dreapta, diminuează mesajul de stânga al PD. Ne vom reviziu atitudinea în Alianţă. Trebuie să promovăm cu o mai mare insistenţă proiectele noastre sociale şi să impunem ca obiectiv general al guvernării grija faţă de oameni”, a spus Plahotniuc.
de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul britanic al apărării, Philip Hammond, ar urma să confirme oficial luni că guvernul britanic lansează în această săptămână un contract de un miliard de lire sterline pentru construirea unor reactoare destinate submarinelor sale cu propulsie nucleară de nouă generaţie.
Decizia de a construi sau nu submarine „nu este necesar să fie luată înainte de 2016”, dar „comandăm acum ceea ce trebuie pentru a avea posibilitatea” să fabricăm aceste nave dacă o astfel de decizie va fi luată, a declarat duminică pentru BBC ministrul Hammond. Declaraţia sa riscă să provoace noi tensiuni în guvernul de coaliţie între conservatori şi liberal-democraţi.
Conservatorii, începând cu primul ministru David Cameron, sunt susţinătorii unei modernizări a flotei de submarine, în timp ce liberal-democraţii propun soluţii alternative, costul ridicat al acestor nave nefăcând proiectul viabil într-o perioadă de austeritate, potrivit lor. Bugetul Ministerului Apărării pentru următorii patru ani a fost redus cu 8 %, în concordanţă cu planul de austeritate lansat la sfârşitul anului 2010.
Securitatea tehnică a celor patru submarine nucleare cu lansatoare Vanguard, echipate cu rachete Trident, expiră în anii 2020, dar rachetele lor vor rămâne operaţionale până în 2042. „Ceea ce vom anunţa este un angajament de modernizare a uzinei Rolls-Royce din Derby (în centrul Angliei), care va construi aceste reactoare nucleare”, a precizat ministrul apărării. Aceasta ar însemna păstrarea „competenţelor tehnice de înalt nivel în ţară pentru următorii 40-50 de ani”, a adăugat el.
de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Rusia se pregăteşte să trimită două nave de război amfibii spre portul sirian Tartous, baza navală rusească la Marea Mediterană.
„Două nave mari de debarcare (Nikolai Filcenkov şi Cezar Kunikov) se pregătesc să plece spre portul sirian Tartous”, scrie presa rusă, care citează o sursă din Statul Major General, precizând că navele transportă un grup „important” de trupe. Anterior, presa internaţională, citând surse din Pentagon, anunţa că Rusia a trimis un contingent de trupe în Siria pe fondul escaladării violenţelor în zonă.
Presa israeliană preciza că scopul misiunii ruse este de a contracara eforturile Occidentului de a pune presiune pe regimul preşedintelui Bashar al-Assad pentru a-l menţine la putere pe liderul de la Damasc. Oficial, Moscova a trimis o navă de război, cu un contingent mic de trupe, pentru a-şi proteja baza navală din oraşul-port sirian Tartous, au indicat oficiali militari americani.
Cu referire la serviciile secrete americane, canalele media din SUA au scris că la bordul navei de război ruse, în drum spre Siria, se află arme de calibru mic şi muniţie. Ministerul rus de Externe a declarat vineri că Moscova furnizează Siriei doar armament defensiv, specificând că reparaţiile şi livrarea pieselor de schimb pentru elicopterele, vândute mai înainte, au fost planificate cu mult timp în prealabil.
Vineri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a infirmat o declaraţie a purtătoarei de cuvânt a Departamentului american de Stat, Victoria Nuland, că Moscova şi Washingtonul „continuă negocierile cu privire la strategia de acţiuni în perioada de tranziţie după plecarea lui al-Assad de la putere”. Lavrov a subliniat că Rusia „nu discută viitorul Siriei fără actualul preşedinte”.
