Academician ucrainean: Romania, ce mai mare amenintare pentru Kiev

Academician ucrainean: Romania, ce mai mare amenintare pentru Kiev

Academicianul Vladimir Zahmatov susţine că România reprezintă o ameninţare reală la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei.
La ora actuală, România este singura ţară care reprezintă o ameninţare reală la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei. Declaraţia a fost făcută joi de către reprezentantul Institutului de Telecomunicaţii şi Studii globale din cadrul Academiei de Ştiinţe a Ucrainei, Vladimir Zahmatov, în timpul unei mese rotunde desfăşurate la Kiev. „Alte ameninţări la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei în afară de România nu există. România a furat o parte din teritoriul nostru, iar guvernul ucrainean nu a opus niciun fel de rezistenţă”, a spus academicianul ucrainean.
Săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Oleg Voloşin, a declarat că „MAE de la Kiev se pronunţă, în continuare, împotriva acordării paşapoartelor romaneşti pentru cetăţenii ucraineni”, în condiţiile în care la ora actuală în Ucraina locuiesc aproximativ 400.000 de români, reprezentând ca mărime a doua minoritate, după cea rusă.
De asemeena, recent, postul ucrainean de televiziune TSN acuza faptul că obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi moldovenilor din această parte a Ucrainei. Sunt deja şase luni de când, în satele moldoveneşti din Nordul Bucovinei, emisarii străini (români, n.red) îndeamnă localnicii ca, în timpul următorului recensământ al populaţiei, să se declare români – subliniază sursa, atrăgând atenţia că locuitorii regiunii Cernăuţi sunt convinşi să îşi schimbe identitatea naţională mai ales prin intermediul obţinerii cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea să călătorească fără viză în ţările Uniunii Europene.

Share our work
Tadjikistan: Asasinat mafiot in familia presedintelui

Tadjikistan: Asasinat mafiot in familia presedintelui

O rudă a preşedintelui Emomali Rahmonov a fost asasinată în stilul reglărilor mafiote în Tadjikistan, fostă republică sovietică din Asia Centrală.
Victima este Holmumin Safarov, soţul surorii mai mari a preşedintelui, care conducea serviciile forestiere şi de vânătoare, scrie presa rusă. „Iniţial a fost vizată maşina lui Safarov, apoi acesta a fost ucis cu un glonţ în cap”, a adăugat o sursă anonimă. Potrivit unor surse din serviciile secrete tadjice, preluate de agenţiile de presă ruse, crima s-a produs la puţin timp după miezul nopţii, într-o suburbie a capitalei Duşanbe, în zona autogării. Autorii crimei s-au folosit de un pistol Makarov.
Tadjikistanul, o republică din Asia Centrală şi cea mai săracă dintre fostele republici sovietice, este condusă cu o mână de fier, din 1992, de preşedintele Emomali Rahmonov. Această ţară, care are o frontieră de 1.340 de km cu Afganistanul, este una din principalele rute de tranzit al drogurilor afgane, exportate inclusiv în Rusia şi ţări europene, precum şi teatrul de operaţiuni al unor grupări islamiste, potrivit autorităţilor.
Situaţia de aici rămâne fragilă după acordul de pace încheiat în 1997, prin care s-a pus capăt războiului civil între putere şi insurgenţii islamişti. Acest conflict, care a izbucnit după dezmembrarea URSS, s-a soldat cu aproximativ 150.000 de morţi. Presa rusă a evocat în trecut implicarea unor oficiali ai regimului în traficul de droguri afgane.

Share our work
Ivica Dacic acuza Rusia de presiuni in formarea guvernului sarb

Ivica Dacic acuza Rusia de presiuni in formarea guvernului sarb

Liderul Partidului Socialist din Serbia, Ivica Dacic, a afirmat joi că Rusia face presiuni asupra sa să formeze o coaliţie cu naţionaliştii din Partidul Progresist Sârb şi să rupă coaliţia sa cu Partidul Democrat, principalul partid din ţară cu orientare pro-Uniunea Europeană.
Dacic a afirmat că s-a aflat sub presiuni similare şi în urmă cu patru ani, când Washingtonul i-a cerut că formeze o alianţă cu democraţii. ”Credeţi că nu sunt presiuni şi din altă parte ?”, a declarat presei Dacic, fost purtător de cuvânt în timpul lui Slobodan Milosevic. ”În urmă cu patru ani, reprezentanţii unor guverne occidentale mi-au cerut să susţin guvernul Partidului Democrat şi nimeni n-a fost îngrijorat în legătură cu aceasta în acea vreme”, a adăugat Dacic.
Ivica Dacic, care a întreprins o vizită surpriză în Rusia săptămâna trecută, a afirmat că nu va ceda presiunilor din partea Washingtonului sau a Moscovei atunci când decide cu cine va forma viitorul guvern al ţării. Nici democraţii şi nici naţionaliştii n-au obţinut suficiente voturi la alegerile parlamentare din mai din Serbia şi încearcă să-i atragă pe socialişti pentru a forma un guvern de coaliţie, despre care UE speră că va continua obiectivul Serbiei de aderare la UE.
Rusia nu se opune în mod deschis candidaturii Serbiei la UE, dar oficiali de la Kremlin au avertizat în mod repetat că, dacă Serbia va deveni membră a UE, legăturile tradiţionale dintre cele două popoare slave vor fi afectate, la fel şi relaţiile comerciale dintre cele două ţări. Liderul Partidului Democrat, Boris Tadic, care a pierdut alegerile prezidenţiale în favoarea liderului naţionalist Tomislav Nikolic, a avut o serie de negocieri cu Dacic pentru formarea unui nou guvern, aparent fără vreun succes. Dacic a afirmat că, dacă negocierile cu democraţii vor eşua, atunci va purta convorbiri cu naţionaliştii.

Share our work
Londra: Rusia si Iranul trebuie sa-l convinga pe Assad sa inceteze masacrul

Londra: Rusia si Iranul trebuie sa-l convinga pe Assad sa inceteze masacrul

Ministrul britanic de externe, William Hague, a făcut apel joi la Rusia şi Iran să fac uz de influenţa lor în Siria pentru găsirea unei soluţii paşnice la revolta împotriva preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad, după cincisprezece luni de masacru.
Hague s-a întâlnit cu omologii săi rus şi iranian joi la Kabul, pe marginea unei conferinţe privind viitorul Afganistanului. El a insistat asupra necesităţii de aplicare a Planului Annan, care vizează încetarea violenţelor în Siria. Rusia este un partener de mult timp al Siriei, unde peste 14.400 de persoane, în majoritate civili, şi-au pierdut viaţa din cauza revoltei izbucnite în martie 2011, potrivit Observatorului sirian al drepturilor omului.
Ministrul britanic de externe ”i-a cerut Rusiei să facă uz de influenţa sa pe lângă regimul sirian pentru soluţionarea paşnică a situaţiei printr-un proces politic”, a afirmat Hague într-un comunicat. Potrivit acestui text, Hague l-a asigurat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, că susţine în principiu planul Moscovei pentru o conferinţă internaţională privind Siria, dar l-a avertizat că prezenţa Iranului la această întâlnire ar fi ”probabil indezirabilă”.
Iranul reprezintă principalul sprijin al regimului lui Bashar Al-Assad în regiune. Miercuri, la o întâlnire cu presa la Kabul, Hague a indicat că ”n-a remarcat în vreun moment că Iranul ar dori să rezolve problema”, ci că mai degrabă caută s-o ”exacerbeze”.

Share our work
Intalnire Marga-Jeremic: Problema minoritatii romane din Serbia

Intalnire Marga-Jeremic: Problema minoritatii romane din Serbia

Ministrul afacerilor externe, Andrei Marga, a avut joi, la Belgrad, o întrevedere cu omologul sârb, Vuk Jeremic, în marja reuniunii miniştrilor de externe din statele SEECP.
Marga a reiterat interesul deosebit al României faţă de situaţia comunităţii româneşti din Serbia şi a transmis un mesaj ferm privind necesitatea ca noua conducere de la Belgrad să implementeze soluţii cât mai curând posibil în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţii române din această ţară. A subliniat că pentru partea română este foarte importantă punerea în aplicare cu operativitate a prevederilor Protocolului sesiunii a doua a Comisiei Mixte privind problematica minorităţilor naţionale, semnat la Bruxelles, la 1 martie 2012.
Demnitarul român l-a felicitat pe ministrul de externe sârb pentru alegerea sa în funcţia de preşedinte al sesiunii a 67-a a Adunării Generale ONU şi i-a urat succes în noua misiune deosebit de importantă.  În cadrul discuţiilor au fost abordate teme de interes bilateral, precum şi aspecte legate de parcursul european al Serbiei. Şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea continuităţii în relaţiile României cu Serbia şi a intensificării cooperării în zonele de interes specifice – economie, infrastructură, cooperare transfrontalieră – subliniind importanţa construirii autostrăzii Timişoara-Belgrad.
Ministrul Marga a amintit de importanţa Strategiei UE pentru regiunea Dunării şi interesul României de a se avansa tot mai mult în implementarea acestei Strategii, proces în care este implicată şi Serbia. Ministrul român de externe a subliniat că este extrem de important ca Serbia să continue să progreseze pe calea europeană, reiterând disponibilitatea României de a asista eforturile de apropiere de UE, atât prin sprijin politic, cât şi tehnic.

Share our work
Limbile română si moldovenească, interzise in Ucraina

Limbile română si moldovenească, interzise in Ucraina

Ucraina, sfasiata de "razboiul limbilor"

Limba română ar trebui interzisă în Ucraina, împreună cu cea moldovenească, susține adjunctul directorului filialei Institutului Comunităţii Statelor Independente (CSI) din Kiev, Denis Denisov, citat de mass-media regionala. Declarația a fost făcută ca raspuns a afirmațiilor ministrului român de Externe, Andrei Marga, care nu este de acord cu aprobarea în primă lectură a proiectului de lege privind limbile regionale în Ucraina, în care se menţionează că limba „moldovenească” ar putea obține statut regional. „Cu siguranţă, Ucraina ar trebui să răspundă unor astfel de declaraţii. Este interesant pe ce se bazează un oficial dintr-o altă ţară atunci când ne sugerează ce trebuie şi ce nu trebuie să facem pe teritoriul Ucrainei? Mă refer aici inclusiv la acordarea unui statut regional atât limbii române, cât şi limbii moldoveneşti. Declaraţiile Ministerul Afacerilor Externe al României pot fi privite ca o implicare directă în treburile interne ale unui alt stat. Dacă diplomaţia ucraineană nu consideră că ar trebui să răspundă printr-o notă afirmaţiilor Ministerului român de Externe, atunci ar fi necesar un comentariu pe această temă: să fie eliminată şi limba română”, a declarat Denisov.

Avantaj electoral

Acesta a salutat adoptarea, în primă lectură, de către Parlamentul ucrainean, a proiectului de lege privind politica lingvistică a Ucrainei, pentru că „50% din populaţia Ucrainei vorbeşte în limba rusă”. „Documentul a fost așteptat de mult timp. În opinia mea, acest proiect de lege va fi adoptat în a doua lectură, Partidul Regiunilor lansând o campanie de informare în masă cu privire la această chestiune. Problema politicii lingvistice va fi unul dintre principalele argumente ale Partidului Regiunilor la viitoarele alegeri parlamentare. Cred că proiectul va fi adoptat în lectură finală cu o lună înainte de scrutinul parlamentar”, a mai afirmat reprezentantul Institutului CSI.

Share our work