de Razvan Iorga | sept. 21, 2017 | Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE
Vot în Parlamentul de la București
O delegație formată din parlamentarii români vor merge în curând la Kiev pentru a discuta cu atoritățile ucrainene despre închiderea școlilor cu predare în limba română și dreptul românilor la cultură și educație în limba maternă. Totodată, Parlamentul de la București a adoptat, miercuri, o declaraţie prin care solicită autorităţilor de la Kiev rezolvarea rapidă a situaţiei privind noua lege a educaţiei. Legea de la Kiev, ce se vrea una de reformă, limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru 400.000 de etnici români din Ucraina.
„Parlamentul atrage atenţia că protecţia la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în particular a minorităţii române din Ucraina, care numără peste 400.000 de persoane, este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autorităţile ucrainene”, se mai arată în declaraţie.
Ambasadorul Ucrainei la București a declarat la postul public de televiziune din România că îngrijorările minorităților nu se justifică și că nimeni nu ar trebui să intre în panică. Totuși, acesta a precizat că autoritățile de la Kiev sunt dispuse la dialog. Președintele Poroșenko este așteptat să promulge legea care desființează treptat învățământul în limba minorităților.
Legea adoptată recent de deputaţii de la Kiev prevede ca, până în 2020, toate şcolile în care copiii studiază în altă limbă decât ucraineana să fie închise. De anul viitor, toţi elevii claselor gimnaziale, adică începând cu cei din clasa a cincea, vor fi obligaţi să înveţe doar în limba de stat. Şcolarii din clasele primare mai au un termen de graţie de trei ani, după care vor fi puşi în aceeaşi situaţie. Legea a ridicat multe critici și din partea Ungariei sau Bulgariei, și nu în ultimul rând a Rusiei a cărei minoritate este vizată mai precis de această lege din cadrul reformei educației.
de Razvan Iorga | sept. 21, 2017 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina
Președintele Klaus Iohannis, a declarat miercuri, la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, că România urmărește atent dezvoltările din țările riverane și apropiate bazinului Mării Negre. „În același timp, continuăm să fim preocupați de evoluțiile din domeniul securității din regiunea noastră, dar și din jurul acesteia. Conflictele prelungite din regiunea Mării Negre rămân o amenințare serioasă. Suntem încă martori ai unor acțiuni întreprinse în detrimentul principiilor și normelor dreptului internațional.
Proliferarea conflictelor prelungite în vecinătatea noastră a îngreunat cooperarea regională și a adus încrederea reciprocă la unele dintre cele mai scăzute niveluri istorice. De aceea, comunitatea internațională ar trebui să sprijine în mod activ cooperarea regională, să stimuleze măsuri de consolidare a încrederii și să abordeze aceste conflicte în mod decisiv.
Declarația lui Iohannis vine pe fondul intensificărilor acțiunilor militare ale Rusiei în această zonă, cu precădere cele față de Ucraina, dar și reîncălzirea tensiunilor în regiunea transnistreană.
de Razvan Iorga | sept. 20, 2017 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina
Compania energetică de stat ucraineană Naftogaz și șase dintre subsidiarele sale au intentat un proces la Curtea Internațională de Arbitraj de la Haga în care cere Rusiei despăgubiri de circa 5 miliarde de dolari cauzate de ocuparea peninsulei Crimeea, precizează un comunicat al companiei citate, preluat de Karadeniz Press. „Naftogaz și șase companii din grupul său – Chornomornaftogaz, Ukrtransgaz, Likvo, Ukrgazvydobuvannia, Ukrtransnafta și Gaz Ukrainy au intentat un proces la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga în care caută compensații pentru pierderile provocate de capturarea ilegală a bunurilor companiei de către Rusia în Crimeea”, se precizeazî în document. Pierderile estimate de experții ucraineni se ridică la 5 miliarde de dolari americani, iar Curtea va lua o decizie în privința procesului până la finele lui 2018.
Naftogaz a angajat pentru acest proces firma internațională de avocatură Covington & Burling LLP pentru a proteja drepturile companiei în această acțiune juridică. Firma de avocatură menționată a mai reprezentat în trecut interesele investitorilor companiei Yukos în disputa împotriva Rusiei.
de Razvan Iorga | sept. 20, 2017 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
În plan îndepărtat, miniștrii de Externe ai României și Ucrainei, Teodor Meleșcanu și Pavlo Klimkin
Ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, a avut marți, în marja reuniunii Națiunilor Unite de la New York, o întrevedere cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, căruia i-a transmis poziția României de condamnare fermă a tentativei Kievului de închidere a școlilor cu predare în limba română ca parte a reformei educației care se pregătește de la Kiev și care a fost votată recentă în Rada Supremă (Parlamentul de la Kiev -n.r.). „Ministrul român şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația şcolilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. Șeful diplomației române a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri menite să asigure respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu fie afectate de noile norme”, se arată într-un comunicat al MAE.
Cei doi oficiali și-au armonizat totuși punctele de vedere asupra pozițiilor privind trimiterii unei eventuale misiuni internaționale de menținere a păcii şi s-a agreat ca orice astfel de demers să respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.
de Razvan Iorga | sept. 18, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
SUA și Ucraina au informat Rusia că nu vor să lucreze pe textul propunerii ruse privind desfășurarea unei forțe de menținere a păcii sub egida ONU în estul Ucrainei, a declarat luni ambasadorul Moscovei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzea, pentru agenția de presă Tass. El a mai spus că SUA și Ucraina au comunicat oficial Rusiei în cadrul Consiliului de Securitate al ONU că nu doresc să lucreze pe proiectul de rezoluție al Moscovei pe această temă, deoarece au prea multe obiecții față de text.
Președintele rus Vladimir Putin a propus luna aceasta ca o forță de pace înarmată a ONU să fie desfășurată în estul Ucrainei pentru a-i proteja pe observatorii misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care monitorizează încetarea focului, cu scopul de a contribui la încetarea conflictului între trupele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși. Aceștia din urmă — potrivit Kievului și Occidentului — sunt susținuți de Rusia în cadrul acestui conflict soldat deja cu peste 10.000 de morți din 2014 și până în prezent.
Putin declarase la început că aceste „căști albastre” ar trebui să fie detașate de-a lungul liniei de contact dintre forțele guvernului ucrainean și separatiștii proruși, dar mai târziu a spus că forța ONU ar putea fi desfășurată și în alte zone în care acționează inspectorii OSCE. Washingtonul și Kievul doresc ca forțele de menținere a păcii să fie desfășurate de-a lungul acelor părți ale frontierei Ucrainei cu Rusia care scapă controlului autorităților ucrainene.
„Delegațiile americană și ucraineană au declarat după prima dezbatere asupra acestui proiect că nu sunt pregătite să lucreze pe textul rusesc pe viitor”, a afirmat Nebenzea. „Ele au spus că au obiecții semnificative și că, posibil, ucrainenii ar avea o contrapropunere privind desfășurarea forței de pace în Donbas”, a adăugat el.
Ucraina susține un plan alternativ ce interzice orice participare a cetățenilor ruși la această forță de menținere a păcii, care ea ar dori să fie instalată de-a lungul graniței cu Rusia pe care nu o controlează, o idee respinsă de Moscova până acum. Moscova nu și-a abandonat propriile propuneri, a specificat diplomatul rus, adăugând că Rusia își va promova în continuare inițiativa, când vor fi întrunite condițiile potrivite pentru acest lucru.
