de Razvan Iorga | oct. 2, 2017 | Razboi energetic, Știri, Ucraina
Premierul ucrainean Volodimir Groisman este încrezător că Ucraina va deveni un stat independent din punct de vedere energetic până în 2020. „Ținem pasul cu vremurile! Dezvoltăm folosirea energiei solare în sudul Ucrainei, acolo unde există cele mai favorabile condiții pentru acest lucru, precum și în alte regiuni”, a scris Groisman pe pagina sa de Facebook.
El a dat exemplul unei centrale energetice din Basarabia, ce operează din 2013 și care poate furniza energie electrică la 1.100 de gospodării. Centrale electrice solare de mare putere se regăsesc și în regiunile Vinița, Herson și Hmelnițki. „Ne propunem să devenim un stat complet independent din punct de vedere energetic până în 2020”, a subliniat premierul ucrainean.
de Razvan Iorga | sept. 28, 2017 | Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE
Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a declarat, joi, după întâlnirea pe care a avut-o miercuri, la Kiev, cu omologul său din Ucraina, Lilia Grinevici, că în cadrul discuţiei avute şi-a exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din această ţară şi a solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români. „Ieri am avut o întâlnire la Kiev cu doamna ministru al educaţiei Lilia Grinevich de aproximativ trei ore şi am discutat despre situaţia aisugării dreptului la educaţie pentru minoritatea românească din această ţară. Acest drept a fost drastic limitat de noua lege a educaţiei adoptată de Parlamentul ucrainean. În cadrul întâlnirii mi-am exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din Ucraina şi am solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români din Ucraina. Solicitarea noastră, inclusiv a mea, a fost ca înainte de toate, partea ucraineană să solicite un punct de vedere din partea Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia, a Consiliului Europei şi Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale”, a spus Liviu Pop.
Potrivit ministrului, asociaţii ale românilor din Ucraina au transmis memorii şi scrisori deschise instituţiilor româneşti – Preşedinte, Guvern, Parlament, şi internaţonal, la Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, solicitând ajutorul în problema îngrădirii drepturilor minorităţilor româneşti de a studia limba maternă.
„Am solicitat explicaţii cu privire la modul în care autorităţile ucrainene au în vedere interpretarea legii, fără a afecta învăţământul actual în limba maternă română. Vă informez că românii din Ucraina au adresat numeroase petiţii autorităţilor de la Kiev şi au solicitat, de asemenea, autorităţilor române, soluţii care să prevină procesul de pierdere identitară”, a adăugat el.
Bilanț al școlilor românești
Liviu Pop a făcut și o scurtă contabilitate a școlilor românești din Ucraina, numărul lor fiind redus semnificativ în ultimii 25 de ani. „În conformitate cu datele deţinute de autorităţile române, în regiunea Cernăuţi îşi desfăşoară activitatea 63 de şcoli cu predare în limba română, dintre care 3 licee şi 19 şcoli cu predare mixtă – clase de limbă română şi clase de limbă ucraineană. În regiunea Transcarpatia îşi desfăşoară actyivitatea 12 şcoli şi un liceu cu rpedare în limba română şi o şcoală cu predare mixtă. În regiunea Odesa nicio şcoală nu figureacă ca având predare în limba română. În schimb, există unităţi de învăţământ cu predare în aşa-numita limbă moldovenească”, a mai spus Liviu Pop, în cadrul unei întâlniri cu presa, care a avut loc la sediul Ministerului Educaţiei.
Comparație cu drepturile minorităților din România
Ministrul a precizat că în sistemul românesc de învăţământ sunt organizate studii în 15 limbi materne, inclusiv limba ucraineană. ”Faţă de Ucraina, România respectă dreptul la liberă educaţie în limba maternă a minorităţilor naţionale. Potrivit legii româneşti, persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se incstruiască în limba maternă la toate nivelurile, tipurile şi formele de învţământ preuniversitar”, a adăugat el.
„Anul şcolar trecut, în România am avut 2000 de şcoli şi 180.000 de copii care au învăţat exclusiv în limba lor maternă – maghiară, germană, ucraineană, romani, slavă, sârbă, cehă, croată, italiană şi turcă. Pe lângă aceşti 180.000 de copii, alţi 42.000 au studiat limba maternă în unităţi de învăţământ organizate în limba română. Limbi materne studiate – armeană, bulgară, breagă, italiană, plolonă, romani, rusă, cehă, croată, germană, maghiară, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană”, a prezentat ministrul.
Liviu Pop a mai spus că elevii aparţinând minorităţii ucrainene au posibilitatea să studieze în limba ucraineană maternă sau disciplină limba ucraineană maternă în cele peste 90 de unităţi şcolare din localităţile în care ucrainenii reprezintă o pondere semnificativă din populaţia totală a localităţii respective din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Arad, Botoşani, Satu Mare şi Tulcea. „Învăţământul în limba maternă a fost organizat de inspectoratele şcolare din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Satu Mare, Botoşani, pentru un număr de 1.759 de elevi şi limbă maternă ptentru 5.825 de elevi”, a spus el.
Negocieri pe procente
Ministrul Educaţiei a adăugat că partea ucraineană a propus, miercuri, în baza discuţiilor, un draft cu privire la legea învăţământului preuniversitar.
”Partea ucraineană a propus ieri în baza discuţiilor un draft vizavi de legea învăţământului preuniversitar, o lege subsecventă legii cadru pe care au adoptat-o zilele trecute şi în interiorul acestei legi să se regăsească o pondere a disciplinelor care se vor studia în Ucraina în limba minorităţilor şi în limba ucraineană. Am avut o propunere în sensul acesta de 80% în limba română să se studieze toate disciplinele la clasele 1-4, un procent de 65-75% la clasele 5-6, un procent de 50-70% la clasele 7-9, iar la clasele 10, 11, 12, un procent de 20-30%”, a spus ministrul. „Evident că procentele puteau să fie mult mai mari. Important este că toţi elevii români din aceste unităţi şcolare vor studia disciplinele limba şi literatura română”, a subliniat el.
Demersurile continuă
El a mai spus că demersurile părții românești vor continua, până ce actuala formă a Legii educației va fi modificată în Palament. „Cred că din acest punct de vedere discuţia de ieri este un câştig pentru comunitatea românească din Ucraina. Însă, demersul trebuie să continue, pentru că până când nu vom avea legea votată în Parlament, mă refer la legea învăţământului preuniversitar din Ucraina, nu avem nicio siguranţă că şcolile româneşti din Ucraina nu vor fi închise. De altfel, doamna ministru a spus clar că nu se va închide nicio unitate şcolară, doar se vor introduce orele de limba şi literatura ucraineană. De aceea, demersul Parlamentului de a avea acea vizită la nivel de Parlament ucrainean cred că este binevenită şi are pe ce argumente să se bazeze”, a conchis Liviu Pop.
de Razvan Iorga | sept. 27, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE
Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin (foto), a scris pe contul său de Twitter că Ucraina este gata să se așeze la masa tratativelor, după ce Ungaria a anunțat deschis că suspendă toate procedurile de asistență a drumului european al Ucrainei. „Consider că s-au făcut suficiente declarații referitoare la noua Lege privind învățământul. De ambele părți”, a afirmat Klimkin în mesajul său.
„Toate declarațiile se referă la politică, nu la oameni. Trebuie să ne așezăm împreună și să facem în așa fel ca oamenilor să le fie mai bine. Ca fiecare să se simtă acasă”, a pledat șeful diplomației ucrainene.
Ungaria a adus la cunoștință marți Ucrainei că intenționează să-i obstrucționeze orice avans „în procesul său de integrare europeană” ca represalii la noua Lege a educației ce extinde învățământul în limba ucraineană în școli în dauna limbilor minorităților, între care și minoritatea maghiară. „Ungaria va bloca fiecare pas înainte în procesul de integrare europeană a Ucrainei, în spiritul Parteneriatului Estic” între UE și fostele republici sovietice, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto într-un comunicat.
De asemnea, Ministerul de Externe al României a condamnat de asemenea marți promulgarea acestei legi.
Emoție invocată pe fond de deznaționalizare fățișă
Guvernul ucrainean a replicat, spunând că este o „declarație emoțională nejustificată” a Budapestei, potrivit vicepremierului Ivanna Klympush-Tsintsadze. Legea, care va intra în vigoare în 2020, a suscitat de câteva săptămâni critici din partea autorităților țărilor din regiune. „Sunt convins că reacția Europei și a lumii întregi (la această lege) trebuie să fie severă și imediată”, a declarat marți ministrul de externe adjunct al Rusiei, Grigori Karasin, citat de agenția de presă TASS.
„Deși legea nu menționează limba rusă, este evident că scopul principal al parlamentarilor ucraineni a fost de a încălca interesele a milioane de rezidenți vorbitori de limba rusă din Ucraina, stabilirea forțată a unui regim monoetnic într-un stat multinațional „, se menționează într-o declarație a Ministerului de Externe rus, citat marți într-o analiză a agenției RIA Novosti.
La rândul său, ministrul educației ucrainean Lilia Grinevici a declarat că Ucraina este dispusă să trimită Consiliului Europei pentru expertiză articolul referitor la limbă din această lege, pentru confirmarea absenței încălcărilor obligațiilor internaționale. În conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limbile minorităților, inclusiv română, urmează să fie predate în limba ucraineană.
de Razvan Iorga | sept. 26, 2017 | Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE
Guvernul ungar va bloca toate deciziile Uniunii Europene care țintesc să aducă Ucraina mai aproape de UE, a declarat șeful diplomației de la Budapesta, Peter Szijjarto, conform site-ului MAE ungar. Decizia Budapestei vine pe fondul promulgării de către președintele Petro Poroșenko a legii educației care presupune închiderea treptată a școlilor cu predare în limba maternă a minorităților. „Putem să garantăm că toate acestea (trecerea legii -n.r.) vor fi dureroase pentru Ucraina în viitor”, a declarat Szijjarto
El a descris decizia lui Poroșenko de promulgare a legii drept „rușinoasă”. Site-ul oficial al MAE ungar relatează că Poroșenko a declarat aspirațiile Ucraine de a se apropia de Europa, dar această decizie a promulgării legii respective, potrivit lui Szijjarto „l-a îndepărtat (pe Poroșenko -n.r.) de Europa și a făcut un pas uriaș în direcția opusă”.
Raportul de pe site-ul MAE ungar mai precizează că Ucraina poate să uite de integrarea în Europa. „Ungaria va bloca toți pașii în interiorul UE ai Ucrainei în procesul de integrare în spiritul Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul.
de Razvan Iorga | sept. 26, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Ministrul Educației de la Kiev, Lilia Grinevici
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a promulgat, luni seară, legea care va pune în aplicare noua reformă a educației din Ucraina și care stipulează închiderea treptată a școlilor cu predare în limba maternă pentru minorități, inclusiv cea a românilor, relatează TSN. „Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, a subliniat Petro Poroșenko. El a mai afirmat că noua lege sporește rolul utilizării limbii ucrainene în procesul de învățământ. În același timp, Președintele Ucrainei a subliniat importanța respectării în timpul procesului de învățământ a drepturilor minorităților naționale din țară.
Noua lege a educaţiei din Ucraina prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12).
Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice. În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară. Chiar și președintele României, Klaus Iohannis și-a anulat vizita oficială pe care ar fi urmat să o întreprindă la Kiev, fapt de care l-a anunțat săptămâna trecută pe Poroșenko la Adunarea Generală a ONU de la New York.
Negocieri cu Ungaria și România
Pe de altă parte Ministrul educației și ştiinței din Ucraina, Lilia Grinevici, a salutat promulgarea de către preşedintele Petro Poroşenko a noii Legi ucrainene a învăţământului şi a subliniat că a convenit deja asupra unei întâlniri cu ministrul resurselor umane din Ungaria, la jumătatea lunii octombrie şi a unei întâlniri cu ministrul român al educației, pe 27 septembrie.
Grinevici a amintit în acest sens că Ministerul de Externe al Ucrainei a purtat consultări cu ambasadorii acestor țări și a explicat particularităţile procesului de implementare a articolului lingvistic din noua Lege a educaţiei, care a nemulţumit minorităţile română şi maghiară.
„Am susţinut că nu restrângem drepturile copiilor care aparţin minorităților naționale, ci, mai degrabă, extindem aceste drepturi. Argumentul este că astăzi, copiii care învaţă în școli cu predarea în limbi minoritare din clasa I până în clasa a XI-a studiază toate materiile numai în limba maternă a acestor minorități și, din păcate, nu stăpânesc limba ucraineană” – a explicat ministrul. Totodată, Lilia Grinevici şi-a exprimat convingerea că relațiile Ucrainei cu țările vecine nu se vor deteriora. „Când discutăm despre modalități concrete de implementare a acestei legi, se elimină multe speculații politice și mituri. Vom elabora un plan comun în cadrul consultărilor bilaterale despre cum să facem astfel încât să extindem posibilităţile acestor copii”, a declarat oficialul ucrainean, citată de Rador.
Posibile amendamente
Ministrul ucrainean al Educației a mai remarcat că posibilitatea introducerii unor amendamente la această lege poate fi luată în calcul numai după o discuție extinsă a experților cu privire la acest subiect. „Putem face modificări, dar numai după discuții extinse la nivel de experți. Pentru popoarele autohtone, de asemenea, se menţine dreptul de a studia toate materiile în limba minorității naționale, deoarece ne dăm seama că popoarele autohtone nu au nicio altă ţară vorbitoare a limbii lor. Aici este foarte importantă dezvoltarea terminologiei educaționale și științifice. Legea nu stabileşte lista popoarelor autohtone, ci doar dreptul acestor popoare” , a conchis ea.
