de Isac Mihai | mart. 5, 2018 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Nave-militare-și-soldați-din-state-NATO-și-țări-partenere-participă-la-exercițiul-militar-multinațional-Spring-Storm-18
Peste 1.700 de militari români şi străini reprezentând alte cinci state aliate sau partenere vor participa, timp de zece zile, începând de luni, la primul exerciţiu major multinaţional din acest an, organizat de Forţele Navale Române (FNR), pe teritoriul Dobrogei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, cu titulatura Spring Storm 18, arată comunicatul de presă al Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Exercițiul are loc la câteva zile de la declarațiile lui Vladimir Putin cu privire la noile sisteme de armament ale Federației Ruse, care, potrivit experților militari, va consolida supremația militară a Kremlinului în bazinul Mării Negre.
Sursa citată a mai precizat că exerciţiul Spring Storm 18, planificat a se desfăşura în perioada 5-15 martie, reuneşte 14 nave militare , patru aparate de zbor şi ambarcaţiuni de debarcare şi are la bază un concept unic de antrenare întrunită a forţelor navale, aeriene şi terestre, accentul fiind pus pe secvenţe specifice operaţiilor amfibii în cadru aliat, precum şi pe secvenţe de luptă împotriva minelor marine, într-o zonă de debarcare de pe ţărm.
Prezență românească masivă
„Forţele Navale Române participă cu fregata ‘Regele Ferdinand’, corveta ‘Viceamiral Eugeniu Roşca’, nava purtătoare de rachete ‘Pescăruşul’, monitorul ‘Lascăr Catargiu’, vedeta blindată ‘Opanez’, nava maritimă pentru scafandri ‘Grigore Antipa’, nava hidrografică ‘Alexandru Cătuneanu’, o companie de infanterie marină, un detaşament de scafandri de luptă, remorcherul maritim ‘Viteazul’ şi două remorchere de port, în vreme ce Garda de Coastă contribuie cu o navă de patrulare”, se arată în comunicat.
În cadrul aplicaţiei, secvenţele aeriene vor fi asigurate cu două aeronave Mig-21 Lancer, un elicopter IAR-330 şi o aeronavă Spartan C-27 J ale Forţelor Aeriene Române, iar Forţele Terestre Române participă cu un pluton de infanterie de la Brigada 9 Mecanizată.
Nava militară franceză Jean Bart, simbol al angajamentului Parisului de sprijinire a obiectivelor NATO din Marea Neagră
Ucraina, implicată în exercițiu
Militarii români se vor instrui, în cadru aliat, în colaborare cu militari din Bulgaria, Franţa, Georgia, SUA şi Ucraina, partenerii americani participând cu nava de desant USS Oak Hill (LSD-51), o companie de infanterie marină şi nava de suport USNS Carson City.
Marina franceză este prezentă, în cadrul exerciţiului, cu fregata Jean Bart (D-615), iar Georgia, Bulgaria şi Ucraina participă cu ofiţeri de stat major şi cu câte o echipă specializată în lupta împotriva dispozitivelor explozive.
Potrivit SMFN, scenariul exerciţiului are la bază elementele unei operaţii de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianţei Nord Atlantice, iar cadrul tactic presupune un raid amfibiu, desfăşurat în condiţiile unei ameninţări hibride cu forţe convenţionale şi paramilitare. Vor fi puse în aplicare elemente tactice specifice luptei urbane, precum şi proceduri standard de operare pentru anihilarea unei grupări militare ostile prin desantare, se mai arată în comunicatul citat de KARADENIZ PRESS.
Exerciţiul multinaţional Spring Storm 18 este planificat, organizat şi condus de Componenta Operaţională Navală din subordinea SMFN şi se înscrie în sfera planului de măsuri de asigurare imediată al NATO, adoptat la Summitul NATO de la Varşovia din anul 2016. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Petro-Poroșenko-liderul-de-la-Kiev-speră-că-Javelin-va-echilibra-raportul-de-forțe-din-Donbass
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat că achiziţionarea rachetelor antitanc din SUA va permite contracararea agresiunilor Rusiei din estul Ucrainei, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”În mâinile militarilor ucraineni, aceste arme vor permite contracararea agresiunii ruse din Donbas. Îi mulţumesc preşedintelui Trump şi întregii sale echipe pentru susţinerea acordată Ucrainei şi acestei decizii istorice. Doar prin solidaritate şi unitate poate fi oprit agresorul rus şi apărată lumea liberă de aceste ambiţii maniacale”, a declarat Poroşenko. Aceste declarații au fost făcute după ce Departamentul de Stat al SUA a aprobat, joi, planul de vânzare al celor 210 rachete către Ucraina în valoare de 47 de milioane de dolari. Conform mass-media, printre armele așteptate la Kiev se află dispositive anti-sniper, elemente de razboi electronic și împotriva atacurilor aeriene. In conferința sa de presă, liderul de la Kiev a vorbit conflictul din estul țării sale ca despre „un cimp de luptă” și nu un conflict înghețat.
Susținere masivă
Planul a fost trimis Congresului american, care se va pronunţa în maximum 30 de zile pe marginea acestuia, însă este de aşteptat ca acesta să fie adoptat, din moment ce majoritatea congresmenilor au susţinut public necesitatea furnizării de armament către Guvernul de la Kiev.
Potrivit Departamentului american de Stat, Ucraina ar urma să primească 210 rachetă Javelin şi 37 de lansatoare de rachete. ”Sistemul Javelin va ajuta Ucraina să îşi consolideze capacitatea de apărare pe termen lung şi să îşi protejeze suveranitatea şi integritatea teritorială”, se arată și într-un comunicat al Pentagonului.
Surse diplomatice americane au declarat, pentru mass-media de peste Ocean, că autoritățile de la Kiev doresc să achiziționeze și alte sisteme militare, inclusiv avioane de luptă, drone militare și vehicule de luptă. Sursele citate au mai precizat că partea ucraineană a făcut și unele demersuri pentru a fi suplimentat ajutorul militar nerambursabil din partea SUA.
Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina
Conflict prelungit
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.
Rusia consideră că planul de livrare al sistemelor Javelin, care este foarte diferit de ceea ce a promis administrația americană anterioară, referitoare la ajutorul non-letal, „trimite forțele ucrainene direct la război”.
Și ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a făcut anterior un anunț privind primirea unor sisteme de rachete anti-tanc Javelin, după vizita la Washington de acum câteva săptămâni. La rândul său, în data de 17 ianuarie, și șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene,Viktor Muzhenko, a declarat că rachetele Javelin ar putea fi furnizate în șase luni.
Sprijin crescut
”Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul” a declarat emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker. „Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a spus emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker, pentru siteul ucrainean Eurointegration.com.ua., citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat, reţine sursa citată.
Armament american pentru Ucraina
Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru Evropeiska Pravda, citat de mass-media internațională. „Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.
Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient. „Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.
Reamintim că autoritățile de la Kiev încearcă să negocieze cu SUA și achiziționarea unor sisteme de armament performante anti-aeriene, precum și posibila achiziționare a unor nave de luptă americane pentru consolidarea flotei militare, grav afectate în urma crizei crimeene din 2014, când un număr de nave au fost scufundate de Flota militară rusă a Mării Negre ori au dezertat.
Condiții stricte
SUA și Ucraina vor încerca să împiedice să cadă în mâinile dușmanului noul armament livrat armatei ucrainene, in special complexele antitanc Javelin, scria anterior The Wall Street Journal, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Publicația arată că noul armament va fi stocat în depozitele Forțelor Armate ale Ucrainei în locații permanente situate departe de frontul din Donbas. Totodata, militarii americani care antrenează soldații ucraineni la poligonul Yarovoi, vor întreprinde inspectii regulate în depozitele armatei ucrainene pentru a monitoriza numărul acestor compexe.
Ziarul remarca că această condiție a Washingtonului a fost impusa din cauza temerilor ca nu cumva rachetele Javelin sa cadă în mâinile inamicului, dacă armata Ucrainei va începe eventual operațiuni ofensive. „Aceasta nu este o problemă teoretică”, subliniază WSJ.
Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin
Victorie psihologică rusă
După 2014, Statele Unite ale Americii au transferat armatei ucrainene radare antibaterie cu rază scurtă, si cateva fragmente a unui astfel radar au fost capturate de armata rusa și forțele paramilitare separatiste în timpul luptelor acerbe care s-au dat in zona Debalțevo, confruntări soldate cu mii de morți și răniți din ambele părți.
O sursa apropiata Ministerului Apararii din Ucraina a declarat că capturarea fragmentelor radarului a fost o “victorie psihologica” a rușilor, in sens ca ”le-am făcut-o” americanilor, ”le-am sters nasul“, consideră autorii.
Transferul de sisteme antitanc de ultimă generație catre Kiev va asigura ca actualul conflict armat de mica intensitate din Donbas sa nu treaca, la ordinul Kremlinului, in faza unor ostilitățile pe scară largă, așa cum a fost în anii 2014-2015
Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni
Anterior, Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse.
Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei.
La rândul lor, liderii separatiști pro-ruși din Donbass au criticat la unison posibilitatea echipării trupelor ucrainene cu Javelin. Aceștia au amenințat că vor captura sisteme Javelin pentru a fi folosite împotriva forțelor ucrainene. Akhra Avidzba, liderul brigăzii separatiste Piatnachka, citat de mass-media separatistă, a declarat că va captura sistemele Javelin și alte sisteme de armament occidentale din dotarea Ucrainei pentru a le păstra drept suveniruri ale victoriei.
Întâlnire strategică
Anterior ministrul Apărării din Ucraina, Stepan Poltorac, declara, într-un interviu acordat pentru ”Vocea Americii, că decizia de a transfera Ucrainei rachete anti-tanc americane ”Javelin” va fi adoptată ”în timp foarte util”. ”Am discutat mecanismul de transfer al armelor anti-tanc. Am abordat și alte aspecte legate de pregătirea personalului și ordinea transferului. Cred că decizia de a transfera ”Javelin” către Ucraina va fi făcută în timp foarte util și foarte corect„, a spus Poltorak, cunoscut pentru retorica sa dură la adresa separatiștilor din Donbass.
Potrivit ministrului de la Kiev, nu este important când Ucraina va primi aceste complexe anti-tanc, ci faptul că acestea vor fi furnizate. „Acesta este un semnal foarte serios și puternic pentru Ucraina că nu a rămas singură în fața Rusiei. Este un semnal pentru Rusia că suntem susținuți de întreaga lume. În plus, este un semnal puternic pentru alți colegi cu care conlucrăm de a dinamiza cooperarea cu Ucraina”, a explicat atunci ministrul Apărării de la Kiev. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | feb. 26, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Cetățenii ucraineni părăsesc în mod masiv țara
Aproximativ 70% din populația angajată în câmpul muncii primește un salariu care nu depășește 10 mii grivne, nereușind să acopere nevoile reale de trai, arată datele oficiale ale Serviciului de Stat pentru Statistică de la Kiev, citat de mass-media. Sursa citată menționează că 43,8% dintre ucraineni au un salariu lunar de 3.200-6.000 grivne, 26,1% câștigă între 6-10 mii grivne pe lună, iar 23,5% câștigă peste 10 mii de grivne. Situația economică precară și salariile mizere îi determină să plece la muncă peste hotare. Printre cele mai populare destinații se numără Polonia, Ungaria, Israel, Germania sau Federația Rusă, dar și unele țări mai exotice.
Brazilia este dată drept exemplu, în această țară existând una dintre cele mai numeroase diaspore ucrainene. Salariul unui medic în această țară ajunge la 80 mii grivne. În același timp, ucrainenii pleacă masiv în China, unde lucrează în învățământ, construcții sau divertisment.
Statistici îngrijorătoare
Reamintim, de la 1 ianuarie 2018 minimul de trai în Ucraina constituie 1.700 grivne, iar salariul minim este de 3.723 grivne. Recent, Cabinetul de Miniștri a anunțat că în primul trimestru al anului 2018 salariul minim va ajunge la 4.200 grivne.
Statisticile oficiale arată că în fiecare an, populația Ucrainei se reduce cu aproximativ 180 mii de persoane. Această scădere se explică prin problemele demografice și exodul forței de muncă în țările dezvoltate ale Uniunii Europene. În timp ce țările europene compensează lipsa forței de muncă proprii inclusiv prin atragerea personalului calificat din Ucraina, 90% dintre angajatorii din această țară se plâng de lipsă de personal calificat. Cel mai grav e că din Ucraina pleacă nu doar specialiștii IT, medicii sau inginerii, dar și constructorii, sudorii, etc. Este aproape imposibil să se evalueze cu exactitate amploarea migrației forței de muncă. Foarte mulți ucraineni lucrează în străinătate fără permisiune oficială. Conform unor estimări, numărul migranților de muncă din Ucraina variază între 2-7 milioane de persoane, inclusiv în Polonia, peste un milion jumătate.
Migrație accelerată
Obținerea regimului liberalizat de vize cu UE a generat un nou val de migrație a forței de muncă. Ucrainenii au dreptul de a rămâne fără viză în UE timp de trei luni în scopuri turistice. Cu toate acestea, mulți s-au folosit de acest drept pentru a căuta un loc de muncă. Majoritatea celor plecați la muncă în străinătate se întorc în timpul vacanțelor, având un aport financiar important în menținerea unui nivel de trai acceptabil pentru familiile lor.
Pentru Ucraina, migrația forței de muncă este atât o amenințare, cât și o oportunitate. Una dintre cele mai mari surse de valută din țară o reprezintă transferurile făcute de ucrainenii care lucrează în străinătate. În fiecare an, suma acestor transferuri variază între 4-7 miliarde de dolari, fără a putea avea o statistică exactă datorită folosirii sistemelor informale de transmitere a fondurilor către Ucraina. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ambasadorul UE la Kiev, Hugues Mingarelli, acuză criticii actualei puteri de la Kiev: sunteți fie idioți, fie limitați
Șeful Delegației UE în Ucraina, Hugues Mingarelli a declarat că, în Ucraina, în condiții dificile au fost introduse o serie de reforme, iar cei care nu le văd „sunt fie idioți, fie persoane cu punct de vedere limitat”, relatează UNIAN, citată demass-media internațională. Declarațiile vin pe fondul apropierii anului electoral 2019, când actualul președinte Petro Poroșenko vrea să obțină un nou mandat.
Potrivit lui Mingarelli, pentru a pune în aplicare acordul de asociere între Ucraina și UE este necesar să se respecte un anumit număr de criterii, iar unul dintre aceste criterii este voința politică a autorităților. „Nu există nicio îndoială, în ultimii patru ani reprezentanți puterii politice din această țară au adoptat un anumit număr de măsuri de modernizare a țării, de transformare a acestei țari într-o societate deschisă, democratică, bazată pe economie de piață”, a adăugat șeful misiunii UE. Declarațiile ambasadorului UE au fost criticate de reprezentanți ai opoziției prp-europene parlamentare.
10 mii de morți pentru acurd cu UE
În plus, Mingarelli și-a exprimat convingerea că Ucraina lupta pentru alegerea ei europeană. „Responsabilitatea noastră comună este punerea în aplicare a acordului de asociere”, a subliniat el. „Ar fi fost scandalos dacă nu erați complet loiali punerii în aplicare a acordului, pentru ca cel puțin 10.000 de persoane au fost ucise pentru acest acord. Noi nu suntem în condițiile în care o țara își asuma obligații juridice și are ceva de îndeplinit, în Ucraina nu este așa, în Ucraina avem o situație speciala, în care continua războiul”, a adăugat Mingarelli.
„Mi se pare că în această țară (Ucraina – n.r.) are loc un război tocmai din cauza acestei alegeri europene, ceea ce politic este mai important pentru mine decât orice alte obligații juridice asumate de Ucraina la semnarea acestui acord”, a mai spus ambasadorul.
Olanda va abroga legea ce blochează asocierea Ucrainei la UE
Într-o decizie așteptată, Camera Inferioară a Parlamentului din Olanda a votat abrogarea legii privind organizarea unui referendum consultativ pe marginea asocierii Ucrainei la UE, document care a blocat semnarea Acordului de asociere între partea ucraineană şi statele membre în 2016. Peste câteva săptămâni, propunerea legislativă va fi examinată în Senatul Olandei, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că, la câteva luni după ce Olanda a ratificat Acordul de asociere Ucraina-UE, olandezii au strâns 300.000 de semnături necesare pentru un referendum consultativ cu privire la acest acord. Analiștii politici din Olanda au acuzat atunci Federația Rusă de lansare și finanțare a unei campanii dure anti-ucrainene pe rețelele sociale și mass-media din Olanda, cu scopul influențării rezultatului votului.
Referendumul din Olanda a avut loc la 6 aprilie 2016, 61% dintre cei prezenţi la plebiscit votând împotriva acordului de asociere dintre Ucraina şi UE. În pofida faptului că referendumul avea caracter strict consultativ, guvernul olandez nu a dorit să se opună voinţei alegătorilor care au votat împotriva ratificării Acordului de asociere cu Ucraina şi, prin urmare, în decembrie 2016, a fost adoptată o decizie suplimentară conţinând şase puncte privind Acordul de asociere, care nu au modificat documentul, ci doar au confirmat normele existente deja în textul său. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | feb. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina
Şeful adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Kononenko, a declarat vineri, 23 februarie, că cetăţenii străini care au provocat un incendiu la sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, au fost coordonaţi de serviciile speciale ruseşti, relatează agenţia de ştiri Liga, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialul SBU a mai declarat că serviciile secrete ucrainene au mai „identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”.
Declarațiile oficialului SBU vin pe fondul deteriorării vizibile a relațiilor dintre puterea de la Kiev și minoritățile naționale din Ucraina în urma adoptării unei controversate legislații în domeniul învățământului, aspru criticate de diferite guverne din state UE și lideri ai minorităților maghiară și română. Anterior, autoritățile de la Kiev nu au luat nicio măsură pentru a opri atacurile elementelor naționaliste ucrainene împotriva românilor din regiunea Cernăuți.
Radicali din stat UE
„Am descoperit imediat această infracţiune şi am găsit doi executanţi. Confirmăm informaţiile potrivit cărora este vorba despre doi străini, membri ai unui partid radical dintr-un stat din UE”, a dezvăluit oficialul ucrainean. Potrivit lui Kononenko, sediul Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia a fost ales drept ţintă de către serviciile secrete ruseşti în decembrie 2017. „Atunci, reprezentanţi ai serviciilor speciale ruseşti au început să caute executanţi pe teritoriul Ucrainei. Noi am documentat imediat tentativa cetăţeanului rus David Ponomariov de a selecta ucraineni care să comită această infracţiune”, a declarat şeful adjunct al SBU.
„Ponomariov ne este cunoscut din 2015, când căuta printre cetăţenii Ucrainei persoane care să comită un atac terorist în Mikolaiv. Atunci am reţinut trei complici de-ai lui, cetăţeni ai Ucrainei, aflaţi acum sub urmărire penală. De Ziua Constituţiei, Ponomariov a pregătit o diversiune, fiind instruit de serviciile speciale ruseşti. SBU, însă, a reuşit să împiedice aruncarea în aer a crucişătorului de rachete Ucraina”, a adăugat oficialul de la Kiev.
Cocktail Molotov în Transcarpatia
Kononenko susţine că ruşii nu au mai reuşit să recruteze ucraineni pentru a comite un atac terorist la Centrul Cultural Maghiar din Transcarpatia, aşa că a apelat la opţiunea de rezervă, recurgând la cetăţeni străini. „Aceşti infractori au fost identificaţi şi vor fi traşi la răspundere în conformitate cu procedurile internaţionale”, a precizat Kononenko.
În dimineaţa zilei de 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un cocktail Molotov înspre sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod. Datorită faptului că geamul avea sticlă dublă, substanţa incendiară nu a afectat interiorul clădirii şi, astfel, nu a provocat daune semnificative.
Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina
Episodul românesc
Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat atunci şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, preluat de Agenţia BucPress. „Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.
Reprezentantul SBU a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, raionul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță, notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Reacția MAE de la București
”Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situație. MAE condamna ferm orice acțiune îndreptată împotriva unor instituții de învățământ cu predare in limba romana din Ucraina” a transmic MAE pentru ȘTIRIPESURSE.RO., preluat de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că autoritățile ucrainene nu au luat nicio măsură de securitate în decembrie 2017, când un grup numeros de naționaliști radicali ucraineni a atacat Centrul Cultural Românesc din Cernăuți, bruscând și amenințând participanții, majoritatea etnici români, la manifestări dedicate zilei naționale a României. Anterior, în septembrie 2017, câteva zeci de militanţi naţionalişti ucraineni au încercat să i-a cu asalt Consulatul General al României din Cernăuţi, pe motiv că România s-ar implica în problemele interne ale statului ucrainean, după ce Bucureştiul a luat atitudine faţă de controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile minorităţilor naţionale în Ucraina, inclusiv în limba română.
Românii, miză frecventă în războaiele media dintre Kiev și Moscova
Și în 2015, mass-media din Ucraina a tirajat pentru câteva zile informații false despre o așa-zisă Adunare a Românilor din Bucovina, care ar fi cerut președintelui de la Kiev Petro Poroșenko, acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Informații false, lansate de mass-media din Rusia, au fost dublate de comentarii și declarații belicoase la adresa românilor din Ucraina și a guvernului de București prin care se cerea chiar expulzarea în masă a etnicilor români din Ucraina.
„Decizia președintelui de a le oferi autonomie teritorială tătarilor din Crimeea a creat un precedent juridic și politic, în cadrul căruia toate comunitățile care locuiesc compact în Ucraina pot pretinde un statut similar. Iar noi, românii din Bucovina, avem circumstanțe speciale pentru a fi lideri în această problemă”, se arată în declarația „Consiliului Adunării Românilor din Bucovina”, structură inexistentă.
Lideri inexistenţi ai aşa-numitei Adunări a Românilor din Bucovina (Dorina Chirtoacă şi Cornelia Rusu) au promis ‘să lupte pentru un statut special al etnicilor români în cadrul Ucrainei, iar toţi cei prezenţi au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluţii’.
Reamintim că România a susținut în permanență integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în timpul conflictului din Donbass cu Federația Rusă și forțele separatiste. (N.G.)
