de Marcu Viadi | mart. 30, 2014 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcii sunt chemati duminica la urne pentru a vota in cadrul alegerilor locale. Presa occidentala afirma ca acest scrutin este un test bun pentru viitorul politic al premierul Recep Erdogan, implicat alaturi de mai multi ministrii ai sai intr-un mega-scandal de coruptie. Pentru 52 de milioane de turci, birourile de vot s-au deschis la ora 15.00 GMT (18.00 ora Romaniei) si primele rezultate vor fi anuntate in cursul serii. Intr-un climat poluat de afacerile politico-financiare vizand regimul, acest scrutin s-a transformat in vot de incredere pentru Erdogan, care conduce tara de peste 12 ani. Seful Guvernului, in varsta de 60 de ani, este aclamat de sustinatorii sai ca un artizan al impresionantei dezvoltari economice turce si denuntat drept un „dictator” de catre cei care ii reproseaza deriva islamista si autoritara, scrie AFP. Loial retoricii sale agresive si provocatoare, Erdogan le-a cerut sustinatorilor sai sa le „dea o palma grea” adversarilor sai si sa le „dea o lectie” „spionilor” si „tradarilor” care comploteaza impotriva lui. La zece luni dupa marea fronda antiguvernamentala din primavara trecuta, sute de mii de persoane au profitat in aceasta luna de funeraliile unui adolescent ranit mortal de politie pentru a iesi in strada si a cere demisia „asasinului” Erdogan. De la acuzarea sa intr-un scandal de coruptie in decembrie, premierul abordeaza acest scrutin slabit, dar dispune inca de o baza solida in centrul Anatoliei. Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) a castigat toate alegerile din 2002 si ar urma sa ramana duminica principalul partid din Turcia, dar net sub 50 la suta, cat a obtinut la alegerile legislative din 2011. Cursa pentru primaria Istanbulului, care reuneste 20 la suta dintre alegatorii tarii, si din Ankara se anunta stransa si caderea celor doua orase mari ale tarii in mainile opozitiei ar constitui o infrangere personala pentru premier. „Cel care castiga Istanbulul castiga Turcia”, a repetat premierul, el insusi fost primar al metropolei cu 15 milioane de locuitori. Soartea celor doua orase si scorul national al AKP vor determina in mare masura calendarul politic al tarii si viitorul lui Erdogan. O victorie extinsa, improbabila, l-ar putea convinge sa candideze in august la alegerile prezidentiale, disputate pentru prima data prin vot universal direct. Un scor mai strans l-ar convinge mai degraba sa isi prelungeasca mandatul la conducerea Guvernului la alegerile din 2015, cu pretul unei modificari a statutului AKP.
de Marcu Viadi | mart. 12, 2014 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Fortele de ordine turce au folosit, miercuri, gaze lacrimogene si tunuri cu apa pentru a dispersa mii de manifestanti reuniti miercuri la Ankara pentru a aduce un omagiu unui tanar care a decedat din cauza ranilor provocate de fortele de ordine in tulburarile din luna iunie. Reuniti intr-o piata din centrul capitalei, manifestantii au scandat sloganuri ostile guvernului si au incercat sa blocheze circulatia, provocand interventia fortelor de ordine. Manifestatia a avut loc in timp ce in centrul orasului Istanbul se desfasurau funeraliile lui Berkin Elvan, 15 ani, care a murit marti dupa ce a stat noua luni in coma. Cel putin doi manifestanti au fost raniti si altii au fost arestati de politie in cursul protestelor de la Ankara. Decesul tanarului de 15 ani grav ranit de politie in cursul unui protest antiguvernamental, in iunie 2013, a relansat miscarea de protest impotriva premierului turc Recep Tayyip Erdogan, cu mai putin de trei saptamani inainte de alegerile municipale.
de Madalin Necsutu | mart. 10, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Marea Neagra, Minoritați, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Până în prezent, Turcia nu a fost foarte vocală în cadrul escaladării tensiunilor din cadrul crizei crimeene, dar cu siguranță desfășurarea evenimentelor din Marea Neagră interferează puternic cu interesele Turciei în zonă. Politica „zero conflicte cu vecinii”, de altfel o reflecție a celei formulate în 1931 de părintele spiritual al Turciei moderne, Mustafa Kemal „Ataturk”, sintetizată prin „pace acasă, pace în lume”, este pe cale să fie încercată de poziția periclitată a Turciei la Marea Neagră.
Conjunctura politico-militară creată de Rusia în peninsula ucraineană lovește în situația dificilă a etnicilor tătări vorbitori de limbă turcă din Crimeea, prinși în mijlocul tensiunilor inter-etnice izbucnite între ruși și ucraineni. În proporție de circa 12% în Crimeea, tătării crimeeni turcofoni reprezintă o sensibilitate aparte pentru moștenirea culturală turcă în zonă. Turcia și-a făcut clară poziția încă de la începutul conflictului mocnit din Crimeea, atunci când șeful diplomației turce, Ahmet Davutoglu, a vorbit clar și răspicat, pe 2 martie, într-o vizită la Kiev, despre faptul că Ankara este preocupată de situația tătarilor din această zonă. Odată cu escaladarea crizei, Turcia și-a nuanțat discursul diplomatic și-a afirmat că tătarii din Ucraina au nevoie de protecția Turciei. În paralel, populația turcă și-a manifestat în stradă sprijinul pentru tătarii crimeeni, organizând marșuri în Istanbul, Ankara sau Antalya. „Vocea străzii” a determinat verbal, ca în cadrul unui neoficial Tratat pentru definirea agresorului, că Federația Rusă se află acum în această postură. „Turcia ajută-ți frații!” și „Umăr la umăr împotriva dușmanului”, au fost doar câteva sloganuri ale protestatarilor adunați în fața impozantei clădiri a consulatului Rusiei aflate în Piața Taksim din Istanbul. La fel ca și basarabenii, tătarii din Crimeea au răni adânci în memoria colectivă cauzate de deportărilor sovietice și a procesului intensiv de deznaționalizare iar autoritățile de la Ankara sunt supuse și acestor presiuni interne de a intra în ecuația conflictului aflat în plină desfășurare, mai ales într-un an electoral în care vor avea loc atât alegeri locale, cât și prezidențiale.
Problema este cum o va face Turcia ținând cont de relația strânsă pe care o are cu Federația Rusă. Va onora revendicările interne și își va exercita influența într-o zonă în care a investit foarte mult pe linie culturală de la începutul anilor `90? Sau va aborda problema ca parte a unui stat angajat și pivot strategic al NATO în regiune? Ori va prefera să nu-și sacrifice relațiile economice atât de strânse cu Moscova? Despre acestea din urmă se poate afirma că au o dinamică specială, dar nu neapărat în sensul bun al cuvântului. Relațiile diplomatice au început să se dezghețe odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, dar au luat cu adevărat avânt în ultima decadă prin urcarea în fruntea Executivului de la Ankara a actualului premier Recep Erdogan. În tot acest timp, aceștia au avut nu mai puțin de 30 de întâlniri la nivel înalt în care cele două țări și-au consolidat cooperarea economică, dar nu au putut niciodată armoniza și partea politică a relației bilaterale. Dacă în 2012 schimburile comerciale dintre cele două țări se ridicau la 26 de miliarde de dolari, miniștrii de Externe Davutoglu și Lavrov promiteau să le ridice la 100 de miliarde în următorii doi, cu o Turcie care este dependentă de gazele și energia electrică din Rusia.
Nu aceeași înțelegere există în sfera politicii între cele două state. Chiar dacă în cadrul unei vizite a lui Erdogan la Sochi, pe 16 mai 2009, premierul turc vorbea despre responsabilitatea comună a Turciei și a Rusiei pentru stabilitatea în regiune (a Mării Negre) în cazul unor dosare precum Nagorno-Karabah, Orientul Mijlociu sau problema cipriotă, niciunul dintre acestea nu a consemnat vreun progres în ultimii cinci ani. În cadrul conflictului înghețat din Nagorno-Karabah aproape nimic nu s-a schimbat, cu toate că Turcia a recunoscut voalat genocidul armean ca un „act inuman” și „greșit”. În tot acest timp, Rusia și-a întărit relațiile cu Armenia, fapt însă care nu a influențat în niciun fel relația tensionată Erevan-Ankara. În Orientul Mijlociu, Turcia și Rusia se află pe poziții diametral opuse în dosarul sirian, acolo unde Moscova continuă să obțină beneficii în dreptul lui Bashar al-Assad, în detrimentul Turciei care susține opoziția politică și armată a regimului sirian. În ceea ce privește chestiunea cipriotă, Moscova are interese în sectorul bancar cipriot, acolo unde mulți dintre oligarhii ruși își țin averile în offshore-uri, iar Turcia nu vrea ca partea greacă a insulei să fie salvată de Rusia prin tot felul de injecții de capital sau ajutor în ceea ce privește tehnica pentru extracția hidrocarburilor din zona de coastă.
Cu toate acestea, Rusia știe că Turcia este fereastra ei spre Marea Mediterană și un factor de echilibru la Marea Neagră, datorită Tratatului de la Montreux din 1936 care dă dreptul Turciei să dețină controlul asupra strâmtorilor care leagă Marea Neagră de cea Marea Mediterană. Tocmai de aceea Rusia a dorit să testeze reacția Turciei, odată cu intrarea zilele trecute în Marea Neagră a distrugătorului USS Truxtun care va participa la o serie de exerciții comune cu forțele navale române și bulgare, trimițând avioane de recunoaștere. Imediat ce acestea s-au apropiat de spațiul aerian turc, Ankara a ridicat imediat avioane de vânătoare pentru interceptarea aeronavei ruse. Prin acest gest, Turcia și-a declarat practic intențiile de a fi alături de aliații săi din NATO la Marea Neagră pentru orice fel de scenariu, inclusiv unul militar. În acest joc încordat, Moscova trebuie să țină piept unei coaliții formate din primele două armate din NATO – SUA și Turcia – precum și tuturor țărilor riverane la Marea Neagră din diverse posturi care nu văd deloc cu ochi buni sintagma „lacului rusesc”. În ceea ce privește Turcia, cifrele oferite de un studiu recent al Institutului pentru Studierea Problemelor Păcii și ale Războiului din Stockholm, analistul Hurhan Yentürk arată că Turcia și-a dublat cheltuielile cu înarmarea, din 2006, de la circa 11,5 miliarde de lire turcești (circa 5,75 miliarde de dolari) la 20,6 miliarde de lire (10,3 miliarde de dolari), în 2013. Banii au fost alocați numai pentru Ministerul turc al Apărării. Portalul globalfirepower.org, specializat în analiză militară, opinează însă că bugetul tuturor instituțiilor domeniul apărării s-a ridicat anul trecut la 18,2 miliarde de dolari și a plasat armata turcă, în baza a nu mai puțin de 50 de indici, pe poziția a opta în lume ca forță, într-un top dominat de SUA și apoi de Rusia. Cu un astfel de bagaj soft și hard power, Turcia nu poate fi exclusă din jocul intereselor de la Marea Neagră iar Moscova trebuie să fie nu numai atentă la reacția Bruxellesului și Washingtonului în privința invadării Crimeei, ci va trebui să ia în calcul și centrul multivectorial de putere de la Ankara. Deocamdată, Turcia se înscrie în tiparele întregii comunități internaționale la nivel de discurs diplomatic, fără a renunța în subsidiar la agenda intereselor proprii față de Crimeea și echilibrul puterii la Marea Neagră, fapt deloc de neglijat pentru Moscova și ambițiile sale de a-și păstra intact brâul de securitate în zona răsăriteană a Europei, dar și în Caucaz.
de Marcu Viadi | mart. 3, 2014 | Minoritați, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Inca de duminica, diplomatia turca a dat semne ca Turcia va reactiona in cazul in care vor fi afectat interesele cetatenilor sai din peninsula Crimeea. Turcia urmareste „indeaproape” situatia din Ucraina si se arata ingrijorata in special in legatura cu soarta etnicilor tatari turcofoni din Crimeea, unde Rusia a trimis forte armate, au declarat luni surse din Guvernul turc, preluate de mass-media internationala. „Avem o datorie importanta fata de tatari si suntem in discutii cu partile implicate pentru ca aceasta disputa sa nu se transforme intr-un conflict armat. Nu putem ramane simpli spectatori la ceea se intampla in regiune”, a explicat o sursa guvernamentala. Declaratia intervine in contextul in care membri din diaspora tatara au manifestat in weekend la Ankara, Istanbul sau Konya (centru), pentru a denunta interventia Rusiei in Crimeea. „Nu Rusiei, Crimeea trebuie sa ramana ucraineana”, au scandat manifestantii duminica, la Ankara, in fata Ambasadei Rusiei. De altfel, ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, s-a deplasat sambata de urgenta la Kiev si a avut discutii telefonice cu omologii din SUA, Germania, Franta si Polonia pe tema crizei din Ucraina.
Ankara sustine integritatea teritoriala a Ucrainei
„Turcia va face tot posibilul pentru asigurarea stabilitatii in Crimeea, in cadrul unei Ucraine unite”, a asigurat duminica ministrul Davutoglu, care urmeaza sa se intalneasca luni cu reprezentantii minoritatii tatare din regiune. „Drepturile tatarilor si existenta lor trebuie sa fie garantate”, a mai afirmat ministrul turc de Externe, intr-un interviu televizat. Potrivit Turciei, 12 la suta dintre locuitorii din Crimeea sunt tatari turcofoni si musulmani de confesiune sunita, precum majoritatea turcilor. Turcia intretine relatii culturale stranse cu aceasta comunitate din Crimeea. De altfel, Ankara a realizat recent mai multe proiecte vizand contruirea de locuinte, infrastructura si educatie in Crimeea prin intermediul diferitelor institutii, precum Agentia turca pentru Cooperare si Coordonare (TIKA), care are un sediu permanent in capitala Simferopol. Crimeea s-a aflat sub controlul Imperiului Otoman inainte de a trece sub dominatia rusa, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, iar tatarii, atunci majoritari, au fost fortati progresiv sa ia calea exodului.
de Razvan Iorga | mart. 2, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
soldati rusi in Simferopol, Crimeea
Agresiunea teritoriala a fortelor militare ruse nu va fi tolerata de puterea nou instalata de la Kiev. Presedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a plasat armata in stare de alerta, pe fondul amenintarilor Rusiei cu o interventie militara, iar masurile de securitate la obiectivele strategice, inclusiv la centralele nucleare, au fost sporite, Turcinov a facut acest anunt dupa o reuniune de urgenta a Consiliului pentru securitatea nationala. De asemenea, Ucraina a decis inchiderea spatiului aerian pentru aeronavele militare, in contextul amenintarilor Rusiei cu o interventie militara, informeaza site-ul publicatiei Kiev Post. Ordinul a fost dat de presedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov. Ordinul a fost dat de presedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov. In plus, securitatea a fost sporita la toate aeroporturile, cu exceptia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor militii proruse. Deciziile Kievului vin dupa ce presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut si a primit aprobarea Consiliului Federatiei, Camera superioara a Parlamentului, pentru trimiterea de trupe ruse in Ucraina pana la „normalizarea” situatiei. „Din cauza situatiei extraordinare din Ucraina si a amenintarilor la adresa cetatenilor rusi, trupe ruse vor fi desfasurate in Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federatiei sa autorizeze utilizarea fortelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei pana la normalizarea situatiei politice din aceasta tara”, a comunicat Kremlinul. Sambata dimineata, presedintele Consiliului Federatiei declara ca Rusia ar putea trimite militari in regiunea autonoma ucraineana Crimeea pentru garantarea securitatii Flotei ruse si a cetatenilor rusi din aceasta zona prorusa situata in sudul Ucrainei. „Pentru a raspunde solicitarii Guvernului din Crimeea, este posibil, in aceasta situatie, sa trimitem un contingent limitat pentru garantarea securitatii Flotei de la Marea Neagra si a cetatenilor rusi care traiesc in Crimeea”, a declarat Valentina Matvienko, presedintele Consiliului Federatiei Ruse.
Avertismentele Occidentului
Nici SUA nu stau cu mainile in san. Barack Obama a purtat discutii separate, sambata, cu omologul sau francez, François Hollande, si premierul canadian, Stephen Harper, in cadrul carora cei trei lideri si-au exprimat „profunda ingrijorare” in legatura cu o interventie rusa in Ucraina, potrivit administratiei americane. in cadrul acestor conversatii, cei trei „lideri au cazut de acord asupra faptului ca suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei trebuie respectate” si au decis sa ramana in contact in acest dosar, a precizat Casa Alba intr-un comunicat. Ambasadorul ucrainean la Natiunile Unite, Iuri Sergheiev, a declarat duminica ca Ucraina intentioneaza sa se apere de „agresiunea” militara rusa, dar va avea nevoie de sustinere din partea altor tari. in urma cu cateva ore, noua Administratie interimara proeuropeana de la Kiev anunta ca va cere ajutorul Statelor Unite si Marii Britanii pentru garantarea securitatii Ucrainei. in plus, Ucraina a cerut trimiterea imediata a unei misiuni internationale pentru evaluarea situatiei din Crimeea, precum si asistenta pentru protejarea obiectivelor nucleare.
Reactiile membrilor NATO riverani la Marea Neagra
Primele state din zona Marii Negre care au reactionat la agresiunea rusa asupra Ucrainei au fost Romania si Turcia. Presedintele Traian Basescu a declarat, duminica, la Cotroceni, ca Romania cere Rusiei incetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei si considera ca tara vecina este agresata de fortele Federatiei Ruse. seful statului a facut o declaratie de presa la Cotroceni precizand ca doreste sa exprime pozitia oficiala a Romaniei privind etapa la care s-a ajuns in evolutiile din Ucraina. Potrivit presedintelui, Romania considera ca orice prezenta a trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul Ucrainei fara acordul acesteia si in afara acordurilor internationale este o agresiune la adresa Ucrainei. „In momentul de fata noi consideram ca Ucraina este agresata de fortele Federatiei Ruse”, a spus presedintele Traian Basescu. El a precizat ca Romania cere Rusiei incetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei. De asemenea, presedintele Traian Basescu a declarat, duminica, la emisiunea „Dupa 20 de ani” de la ProTV, ca mesajul pe care i l-ar transmite liderului rus Vladimir Putin este „incetati orice joc pe teritoriul Republicii Moldova si doi, limitati-va la acordul pe care il aveti cu Ucraina”. intrebat ce i-ar transmite lui Vladimir Putin, presedintele a raspuns: „Nu prea ia in seama Putin ce ii transmite presedintele SUA, ma indoiesc ca va tine cont de ce ii spun eu, dar, am doua planuri in care i-as transmite un mesaj: «Nu faceti niciun joc pe teritoriul Republicii Moldova», si nu o spun intamplator. «incetati orice joc pe teritoriul Republicii Moldova» si doi, «Limitati-va la acordul pe care il aveti cu Ucraina». Referitor la integritatea teritoriala a Ucrainei, si autoritatile de la Ankara au reactionat. Turcia acorda o mare importanta integritatii teritoriale si stabilitatii Ucrainei, afirma ministrul de Externe de la Ankara, Ahmet Davutoglu, subliniind ca regiunea autonoma Crimeea trebuie sa ramana parte a Ucrainei. „Pentru Turcia, integritatea teritoriala a Ucrainei, stabilitatea si prosperitatea acestei tari sunt esentiale. Crimeea are o importanta deosebita pentru Turcia, datorita prezentei tatarilor in aceasta regiune si a patrimoniului cultural turc”, a afirmat Ahmet Davutoğlu. „Cea mai mare dorinta a Turciei este stabilitatea Ucrainei”, a insistat Davutoğlu. „Turcia indeamna toti liderii comunitatilor si grupurilor etnice din Crimeea sa uneasca eforturile pentru stabilitatea si pacea regionala”, a continuat seful diplomatiei turce.
Turcii sunt chemati duminica la urne pentru a vota in cadrul alegerilor locale. Presa occidentala afirma ca acest scrutin este un test bun pentru viitorul politic al premierul Recep Erdogan, implicat alaturi de mai multi ministrii ai sai intr-un mega-scandal de coruptie. Pentru 52 de milioane de turci, birourile de vot s-au deschis la ora 15.00 GMT (18.00 ora Romaniei) si primele rezultate vor fi anuntate in cursul serii. Intr-un climat poluat de afacerile politico-financiare vizand regimul, acest scrutin s-a transformat in vot de incredere pentru Erdogan, care conduce tara de peste 12 ani. Seful Guvernului, in varsta de 60 de ani, este aclamat de sustinatorii sai ca un artizan al impresionantei dezvoltari economice turce si denuntat drept un „dictator” de catre cei care ii reproseaza deriva islamista si autoritara, scrie AFP. Loial retoricii sale agresive si provocatoare, Erdogan le-a cerut sustinatorilor sai sa le „dea o palma grea” adversarilor sai si sa le „dea o lectie” „spionilor” si „tradarilor” care comploteaza impotriva lui. La zece luni dupa marea fronda antiguvernamentala din primavara trecuta, sute de mii de persoane au profitat in aceasta luna de funeraliile unui adolescent ranit mortal de politie pentru a iesi in strada si a cere demisia „asasinului” Erdogan. De la acuzarea sa intr-un scandal de coruptie in decembrie, premierul abordeaza acest scrutin slabit, dar dispune inca de o baza solida in centrul Anatoliei. Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) a castigat toate alegerile din 2002 si ar urma sa ramana duminica principalul partid din Turcia, dar net sub 50 la suta, cat a obtinut la alegerile legislative din 2011. Cursa pentru primaria Istanbulului, care reuneste 20 la suta dintre alegatorii tarii, si din Ankara se anunta stransa si caderea celor doua orase mari ale tarii in mainile opozitiei ar constitui o infrangere personala pentru premier. „Cel care castiga Istanbulul castiga Turcia”, a repetat premierul, el insusi fost primar al metropolei cu 15 milioane de locuitori. Soartea celor doua orase si scorul national al AKP vor determina in mare masura calendarul politic al tarii si viitorul lui Erdogan. O victorie extinsa, improbabila, l-ar putea convinge sa candideze in august la alegerile prezidentiale, disputate pentru prima data prin vot universal direct. Un scor mai strans l-ar convinge mai degraba sa isi prelungeasca mandatul la conducerea Guvernului la alegerile din 2015, cu pretul unei modificari a statutului AKP.
