Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a vorbit joi in conferinta de presa anuala intr-un mod elocvent despre cum vor decurge de acum inainte relatiile cu Occidentul, penduland intre apeluri la calm si amenintari voalate la cei care incearca sa starneasca „ursul”. Initial, Putin a spus ca Occidentul este responsabil pentru ridicarea de „noi ziduri” (cu referire la Zidul Berlinului – n.red.) prin extinderea NATO si sistemul antiracheta care urmeaza a fi amplasat in Europa. ‘Cea mai corecta cale este sa se inceteze constructia de noi ziduri’, a declarat Putin. Potrivit liderului rus este necesara o cooperare intre tari. Liderul de la Kremlin a spus ca Occidentul se comporta ca un imperiu care ‘vrea sa-si faca vasalii sa mearga la pas’. ‘Scutul antiracheta din apropierea frontierelor noastre nu este un zid? Partenerii nostri au decis ca sunt invingatori, ca sunt acum un imperiu si ca ceilalti sunt vasali care trebuie sa mearga la pas’, a spus Putin. ‘Dupa prabusirea Zidului Berlinului si destramarea Uniunii Sovietice, am fost absolut deschisi pentru o cooperare cu partenerii (occidentali). Dar ce am vazut in schimb? Un sprijin absolut acordat (combatantilor) din Caucazul de Nord. Partenerii nu procedeaza astfel’, a spus Putin, subliniind ca ‘in orice chestiune, Rusia s-a confruntat (din partea Occidentului) cu probleme, cu opozitie, cu contracarare’. „Ei amplaseaza elemente strategice ale scutului antiracheta nu numai in Alaska, ci si in Europa, in Polonia si Romania, chiar la granitele noastre”, a declarat liderul rus, relateaza RIA Novosti, in pagina electronica.
Masuri de raspuns
Dupa ce a acuzat Occidentul de ridicarea acestor „ziduri”, Putin a exprimat nonsalant ca provocarile aeriene din partea Rusiei au fost premeditat dupa ce avioane ale fortelor aeriene ruse au violat spatiul mai multor tari europene. ‘La inceputul anilor ’90, Rusia a oprit complet zborurile aviatiei strategice in unele zone indepartate, dar avioanele americane echipate cu arme nucleare le-au continuat. impotriva cui erau ele indreptate? Pe cine amenintau?’, s-a intrebat liderul rus la conferinta sa de presa anuala. ‘Ani la rand noi nu am zburat deloc si am reluat aceste zboruri abia cu cativa ani in urma. Asadar, cine este cel care provoaca? Noi?!’, a insistat Putin. El a recunoscut ca Rusia a contribuit la sporirea tensiunilor cu NATO dupa izbucnirea conflictului din Ucraina, dar a invocat faptul ca tara sa ‘nu face decat sa-si apere interesele nationale cu tot mai multa fermitate’. ‘Noi nu atacam pe nimeni. Doar ne aparam interesele nationale. Nemultumirea partenerilor nostri occidentali, in special cei nord-americani, este legata tocmai de acest lucru’, a sustinut in continuare liderul de la Kremlin.
Retorica de Razboi Rece
El a mai spus ca Rusia nu este o tara militarista, motivand prin faptul ca Rusia are putine baze militare in afara tarii, respectiv in Kargastan si Tadjikistan, iar acestea raspund sporirii amenintarii teroriste in Asia Centrala, in timp ce SUA dispun de baze militare ‘pe tot Globul’. ‘Deci, se poate spune ca noi ne comportam agresiv? Unde este simtul realitatii? Fortele nord-americane fac acest lucru in Europa cu arme nucleare tactice’, si-a exprimat indignarea presedintele rus. El a mai spus ca Rusia este in pozitia unui urs incoltit si ca altii vor sa-l rapuna. ‘Uneori, imi spun chiar eu ca poate ar fi mai bine ca ‘ursul’ sa stea linistit, sa manance fructe de padure si miere: poate asa il vor lasa in pace. Dar nu, nu-l vor lasa. Vor incerca sa-l puna in lant, sa-i smulga coltii si ghearele. in actuala acceptiune, acestea sunt fortele (rusesti) de contracarare a atacurilor nucleare’, a subliniat presedintele Rusiei.
Vladimir Putin a amintit, de asemenea, ca adesea se fac auzite in Occident astfel de declaratii conform carora ‘Siberia nu apartine pe drept’ Rusiei. ‘Sa sterpelesti Texasul de la Mexic este corect, iar ceea ce facem noi pe propriul pamant nu este corect’, si-a exprimat indignarea liderul rus. ‘Trebuie sa-i luam totul (Rusiei), sa-i smulge ghearele si coltii, iar atunci nimeni nu va mai avea nevoie de ‘urs’. Vor face din el o paiata’, a subliniat liderul rus. ‘Rusia isi apara independenta, suveranitatea si dreptul la existenta, trebuie sa se inteleaga acest lucru. Iar actualele probleme din economia rusa sunt, in proportie de 25-30%, efectul sanctiunilor (occidentale) si Rusia trebuie sa le depaseasca. Sau dorim ca ‘blana’ noastra sa fie agatata pe perete?’, a mai spus Putin, adaugand ca actuala situatie economica dificila din Rusia se explica tocmai prin aceasta si ‘nu este o pedeapsa pentru Crimeea’.
Echilibristica umana de fatada
Pe alocuri, Putin a facut si exercitii de imagine pentru a mai netezi din imaginea de dictator militarist care i se profileaza din partea liderilor politici europeni si americani, dar si a mass-media. Desi nu vorbeste niciodata despre viata privata, liderul de la Kremlin a spus ca este indragostit, dupa ce anul trecut a divortat de sotia sa Liudmila, dupa un mariaj de 30 de ani. Un prieten european, un mare lider, m-a intrebat anul trecut”, a povestit liderul de la Kremlin, dupa care a redat dialogul. „-Esti indragostit? Eu l-am intrebat: -Adica? El imi raspunde: -Iubesti pe cineva? si ii raspund: – Da. -Esti iubit in schimb? -Da – Atunci e cu atat mai bine”, a povestit Putin, provocand amuzamentul jurnalistilor prezenti. „Totul este bine, nu va faceti griji”, a adaugat el, cu referire la viata sa privata. Presedintele rus dezvaluie rar aspecte ale vietii sale familiale si sentimentale, subiectul fiind tabu pentru presa rusa, care sustine totusi ca Putin are o relatie cu fosta campioana olimpica la gimnastica ritmica si directoare a unui important grup mediatic pro-Kremlin, Alina Kabaeva. Dupa ce publicatia Moskovski Korrespondent a scris despre posibila lor relatia, publicatia si-a anuntat in scurt timp inchiderea.
Armata SUA, pregatita sa ramana in regiunea Marii Baltice si in anul 2015
Trupele americane vor rămâne în ţările baltice şi Polonia pe parcursul întregului an 2015 pentru a „descuraja agresiunea rusă”, a declarat duminică generalul-locotenent american Ben Hodges, relateaza mass-media estoniana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Forţele americane vor rămâne în Lituania, Estonia, Letonia şi Polonia atât timp cât va fi necesar pentru a disuada agresiunea rusă”, a declarat Hodges, comandantul trupelor americane în Europa. „Am planificat rotaţii pe tot parcursul anului viitor. Au fost desemnate unităţi militare pentru a le efectua”, a precizat el.
Statele Unite au trimis, începând din aprilie 2014, aproximativ 600 de militari americani, în rotaţie continuă, în Polonia şi în ţările baltice, pentru exerciţii militare menite să demonstreze solidaritatea ţărilor NATO în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene.
Si alţi aliaţi europeni, de asemenea, au trimis militari în regiune pentru o serie de exerciţii, iar NATO a trimis avioane de luptă suplimentare, surse militare americane precizand ca in regiune va fi dislocat treptat si un contingent naval.
Relatia strategica Putin-Merkel, amenintata de un nou scandal de spionaj
Ministerul rus de Externe a confirmat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, expulzarea unui diplomat german de la Moscova, ca răspuns la „acţiuni ostile” ale Berlinului. „Departamentul de Informaţii al Ministerului rus de Externe a confirmat expulzarea unui angajat al ambasadei Germaniei la Moscova, ca răspuns la acţiuni ostile ale autorităţilor germane la adresa unui angajat al unei instituţii ruse din Germania”, a precizat sursa citata. Totodata, sambata, un oficial din Ministerul german de Externe a anunţat că o colaboratoare a ambasadei Germaniei la Moscova a fost expulzată la solicitarea autorităţilor ruse.
Mass-media germana considera ca decizia Rusiei intervine după ce autorităţile de la Berlin au expulzat un diplomat rus de la Consulatul general din Bonn, din vestul Germaniei, banuit de spionaj, pe fondul celei mai grave crize politice din ultimele decenii, declansata de divergentele celor doua parti pe marginea conflictului militar din Ucraina.
Precedent polonez
Autorităţile ruseşti au mai anunţat si expulzarea pentru spionaj a unor diplomaţi polonezi, ca represalii faţă de expulzarea unor diplomaţi ruşi de către Varşovia. „Mai mulţi diplomaţi polonezi au părăsit deja teritoriul ţării noastre, din cauza unor activităţi incompatibile cu statul lor”, o expresie folosită în general pentru a desemna activităţi de spionaj, în jargonul diplomatic, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat, neprevizand nici data şi nici numărul oficialilor expulzaţi.
Ministerul a adăugat că a adoptat această măsură ca răspuns faţă de expulzarea recentă a unor diplomaţi ruşi din Polonia. „Din nefericire, autorităţile poloneze au adoptat această măsură neamicală şi nefondată. Ca urmare, partea rusă a adoptat măsuri de retorsiune adecvate”, se arată în comunicat.
Presa rusă a anunţat la jumătatea lunii octombrie, iar apoi la jumătatea lunii noiembrie, expulzarea unor diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj.
Spion militar
Un angajat al ambasadei ruse la Varşovia a fost expulzat din Polonia, în legătură cu scandalul de spionaj declanşat în octombrie odată cu arestarea a doi cetăţeni polonezi suspectaţi că spionau pentru Rusia, relata recent Radio Polonia, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Diplomatul rus se afla sub supraveghere, a declarat si purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez al Apărării, citat de cotidianul Rzeczpospolita. Sub acoperirea diplomatică, cetăţeanul rus spiona, de fapt, pentru Serviciul Militar rus de Informaţii (GRU), a mai declarat sursa citata.
Reamintim ca ofiţerul polonez a fost arestat luna trecută, împreună cu un civil, un jurist cu dublă cetăţenie poloneză şi rusă, fiind suspectaţi de spionaj. Potrivit unor surse din Ministerul Apărării, contactele angajatului ambasadei Rusiei „au fost verificate cu atenţie, iar unul dintre acestea s-a dovedit a fi ofiţerul Zbigniew J.”. Cel mai probabil, ofiţerul polonez a intrat în legătură cu diplomatul rus la ceremoniile organizate în Polonia în memoria soldaţilor ruşi.
Ofiţerul polonez era adjunct al directorului departamentului pentru educaţie şi promovare din Ministerul Apărării de la Varşovia. Ulterior, un tribunal militar a decis arestarea preventivă a suspectului, pentru trei luni.
Buturuga letona
Razboiul spionilor dintre Federatia Rusa si statele membre NATO a afectat si Letonia, autoritatile ruse anuntand arestarea şi expulzarea din tara a fostului deputat leton Aleksei Holostov în baza unor acuzaţii de spionaj.
Fostul parlamentar din partea aliantei politice „Uniunea Centrul Concordiei” (de opozitie), care reprezenta drepturile vorbitorilor de limba rusa din statul baltic, a declarat autoritatilor ruse ca serviciile de securitate letone l-au recrutat in urma cu 7-8 ani, prin folosirea santajului si a amenintarilor cu moartea la adresa familiei sale. Conform declaratiilor lui Holostov, citat de mass-media rusa, el a colectat informatii despre nemultumirea populatiei si a functionarilor de rang inalt din Federatia Rusa fata de actiunile guvermului rus si a presedintelui Vladimir Putin. In timpul confesiunilor sale, Holostov a acuzat un numar de oficiali din cadrul conducerii serviciului de securitate leton, Serviciul pentru Protectia Constitutiei (Satversmes aizsardzības birojs), ca i-au solicitat sa identifice persoane din conducerea politico-militara a Rusiei, care ar putea provoca o lovitura de stat impotriva administratiei lui Vladimir Putin ori ar putea participa la asasinarea acestuia.
Kievul doreste sa construiasca un gazoduct in valoare de 245 de milioane de dolari ce ii va permite sa primeasca gaz din Polonia, potrivit Unian. Noul gazoduct va avea o lungime de 110 kilometri, o capacitate de opt miliarde de metri cubi pe an si va costa 245 de milioane de euro, potrivit lui Radoslaw Dudzinski, un reprezentant al companiei Polenergia, care participa la realizarea proiectului. „Cred ca gazoductul ar putea deveni operational in 2019-2020”, a declarat Dudzinski. El a spus ca gazoductul urmeaza sa fie construit intre complexul de stocare a gazelor Bilce-Volita si punctul de transfer de la granita ucraineano-poloneza Drozdovice. Reprezentantul Polenergia, care a participat la Baltic Business Forum, a spus ca, prin noul gazoduct, Ucraina va primi atat gaz din Germania, cat si GPL, furnizat de la terminalul polonez Swinoujscie, care va deveni operational in 2015. In asigurarea securitatii energetice regionale, Romania si Republica Moldova au construit deja un gazoduct pe relatia Ungheni-Iasi ce va transporta gaz din Romania peste Prut, urmand ca in anii viitori aceasta sa fie continuata pana la Chisinau.
Razboiul din estul Ucrainei a determinat statele membre NATO, dar si Rusia, sa treaca in faza activa a remilitarizarii Europei rasaritene, zona tampon intre cele doua blocuri militare. Dupa summitul NATO din Tara Galilor de la inceputul acestei luni, Alianta a dat un semnal clar ca nu va mai tolera actiunile Rusiei in zona din proximitatea sa si va spori prezenta militara in Europa de Est. NATO vizeaza intarirea pozitiilor sale in Polonia, tarile baltice si Romania, zone considerate avanposturi ale Aliantei in extremitatea sa estica. SUA ar intentiona sa vanda Poloniei circa 40 de rachete sol-aer de tip AGM 158 pentru a spori capacitatea sa de aparare a tarii in contextul crizei din Ucraina, scrie The Telegraph, citand Departamentul de Stat al SUA. Rachetele pe care SUA ar urma sa le vanda Poloniei pot lovi tinte aflate pana la 400 de kilometri distanta, vor putea depasi granita estica a Poloniei cu Rusia si vor avea rolul de a „descuraja posibile amenintari regionale”, specifica diplomatia americana. Actualele rachete din arsenalul Poloniei au o raza scurta de actiune de numai 70 de kilometri. Rachetele sol-aer de tip AGM 158 pot cara focoase cu o incarcatura de pana la 450 de kilograme. Contractul legat de livrarea de rachete face parte dintr-o intelegere bilaterala mai larga in valoare de 500 de milioane de dolari care include si modernizarea unei flote de 48 de avioane de tip F-16. La randul sau, guvernul de la Varsovia a anuntat ca Polonia este pregatita sa vanda Ucrainei armament, in cazul in care Kievul va solicita acest lucru. Departamentul american de Stat a precizat ca vanzarea echipamentul militar „va contribui la atingerea obiectivelor de politica externa si securitate nationala a Statelor Unite prin sprijinirea imbunatatirii sistemelor de siguranta a altor state membre ale NATO”. „Polonia continua sa fie o forta importanta pentru stabilitatea politica si progresul economic in Europa Centrala”, mai precizeaza diplomatia de la Washington. Criza din Ucraina a determinat Polonia sa creasca bugetul apararii la 2% din PIB, un nivel recomandat de NATO.
Execitii militare in Polonia
In tot acest timp, un nou exercitiu militar demareaza miercuri in Polinia, eveniment la care vor participa 1.250 de militari din opt state membre NATO. Organizat din doi in doi ani incepand din 2006 de armata poloneza, cu numele de cod Anaconda, acest exercitiu „a devenit un element permanent de formare a Aliantei Nord-Atlantice”, potrivit Ministerului. Pe langa polonezi, la exercitiu vor participa soldati din Estonia, Lituania, Olanda, Cehia, Ungaria, Canada, Statele Unite si Marea Britanie. Militarii se vor antrena in nordul Poloniei pana la 3 octombrie, avand ca obiectiv principal pregatirea pentru gazduirea, in caz de nevoie, a fortelor de reactie rapida ale NATO. Polonia si statele baltice se tem pentru securitatea lor dupa anexarea Crimeei, in martie, de catre Rusia si dupa sprijinul acordat de Moscova rebelilor separatisti din estul Ucrainei. La summitul Aliantei Nord-Atlantice de la Newport (tara Galilor), de la inceputul lunii, NATO a anuntat mentinerea unei „prezente continue” in regiune, in special prin crearea unei forte „foarte reactive” in cadrul fortei de reactie a NATO (NRF). Alte exercitii, organizate de NATO, sunt prevazute in Polonia in octombrie cu participarea in special a fortelor americane si britanice.
Rusia modernizeaza armamentul nuclear
Pe fondul inarmarii statelelor NATO din estul Europei, Rusia anunta isi va lua masuri de siguranta in modernizarea armamentului din dotare. Vicepremierul Dmitri Rogozin a oferit ca termen pentru modernizarea arsenalului nuclear anul 2020. „Am decis accelerarea bazei tehnice a fortelor nucleare strategice, iar modernizarea nu va mai viza doar 70 la suta din capacitatile nucleare, ci intregul arsenal, pana in anul 2020”, a declarat Rogozin, citat de RIA Novosti. „Rusia are nevoie de o armata puternica, o armata care sa poata fi trimisa in orice teatru de razboi”, a adaugat vicepremierul rus. „Oare ar trebui sa ii surprindem pe colegii nostri, sa aratam toate tipurile de armament pentru a-i surprinde? Trebuie sa pastram secrete unele elemente militare pentru a surprinde in momentele critice”, a precizat Rogozin. Rusia a demarat inca din 2008 cea mai ambitioasa reforma militara din era post-sovietica si a demarat un amplu program de reinanarmare si modernizare a echipamentului militar ce are ca tinta finala anul 2020.
Schimbare de tactica in Marea Neagra: dinspre Sevastopol spre Novorossiisk
Criza din Ucraina a dat un semnal puternic si in zona Marii Negre, acolo unde Rusia vrea sa se impuna ca lider militar absolut. Comandantul Flotei Rusiei din Marea Neagra, Aleksandr Vitko a declarat marti ca fortele ruse vor desfasura submarine cu rachete de croaziera cu o raza de actiune de peste 1.500 de km in portul Novorossiisk. Anuntul vine in paralel cu vizita presedintelui rus Vladimir Putin la Novorossiisk, port comercial la Marea Neagra care treptat s-a transformat intr-un de importanta strategica din punct de vedere militar. De la Novorossiisk sunt realizate transporturile militare in Crimeea si Siria, unde Rusia are un punct de mentenanta pentru navele militare. ‘Odata cu revenirea Crimeii la Federatia Rusa, relevanta acestui port nu s-a diminuat in contextul in care NATO isi creste in mod constant prezenta’, i-a raportat amiralul Vitko presedintelui rus, comandantul sef al armatei ruse, indicand ca partea rusa planifica crearea unei baze navale la Novorossiisk. Submarinele care vor fi desfasurate aici vor fi echipate cu rachete de croaziera cu raza lunga de actiune’, a subliniat amiralul Vitko, indicand ca aici exista conditii ca ele sa poata parasi baza astfel incat sa nu fie detectate. Iesirea lor din baza de la Novorossiisk ar fi mai putin vizibila decat in cazul Crimeii, a insistat el. La ora actuala, Flota Rusiei din Marea Neagra numara 173 de nave si vase auxiliare, iar, pana in 2020, se planifica intrarea in serviciu a circa 80 de nave si vase. Tinand cont de navele care vor fi scoase din uz, baza navala din Sevastopol va numara 206 nave si vase, a raportat amiralul Vitko. La Novorossiisk sunt amplasate in prezent 51 de nave, iar catre 2020 numarul lor va creste pana la 61 de vase militare.
