de Razvan Iorga | mai 11, 2015 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Pactul Hitler-Stalin, mai cunoscut drept Ribbentrop-Molotov, dupa numele sefilor celor doua diplomatii – germana si sovietica – a devenit motiv de dezacord intre cancelarul de la Berlin, Angela Merkel si liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Despre documentul semnat in 1939, Putin a sustinut ideea ca URSS nu a avut de ales pentru a evita razboiul cu Germania, in timp ce Merkel a reiterat faptul ca impartirea Poloniei si anexarea tarilor baltice au fost ‘ilegitime’. Cei doi lideri s-au exprimat pe acest subiect in cadrul unei conferinte de presa comune sustinute dupa intrevederea pe care au avut-o la Kremlin, a doua zi dupa ceremoniile grandioase desfasurate la Moscova pentru marcarea a 70 de ani de la victoria Armatei Rosii asupra Germaniei naziste. ‘Uniunea Sovietica a facut imense eforturi pentru a crea conditiile favorabile unei rezistente colective la nazismul in Germania (…), pentru a forma un bloc antifascist in Europa. Dar toate aceste eforturi nu au avut succes’, a declarat Putin.
‘Cand a realizat ca a fost lasata singura in fata Germaniei lui Hitler, URSS a luat masuri pentru a evita o confruntare directa, si a fost semnat pactul Molotov-Ribbentrop’, a continuat presedintele rus. ‘Acest pact avea sens din punct de vedere al garantiilor de securitate pentru Uniunea Sovietica’, a adaugat el, raspunzand astfel la o intrebare a jurnalistilor legata de recentele declaratii ale ministrului rus al culturii, Vladimir Medinski, care a calificat pactul Molotov-Ribbentrop drept un triumf al diplomatiei lui Stalin. ‘Este greu de inteles pactul Molotov-Ribbentrop, daca nu luam in considerare clauza aditionala secreta’, care prevedea impartirea Poloniei si anexarea tarilor baltice, a reactionat Angela Merkel. ‘Din acest punct de vedere, eu cred ca nu a fost corect, ceea ce s-a facut a fost ilegitim’, a adaugat Merkel. Acelasi pact a permis raptul Basarabiei si Bucovinei de Nord din componenta Romaniei, teritorii ce au fost anexate URSS-ului.
de Razvan Iorga | apr. 30, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Activitatile de spionaj rusesti pe teritoriul Poloniei s-au inmultit in 2014, conform unui raport al Agentiei de Securitate Interna (ABW) de la Varsovia, informeaza Radio Polski. Pe langa activitatile de la spionaj ale Rusiei si cele ale Belarusului s-au intensificat de asemenea. Raportul mentioneaza ca scopul principal al serviciilor secrete ruse a fost ‘discreditarea pozitiei Poloniei si a altor state membre NATO in problema crizei ucrainene’, se afirma in raportul mentionat. ‘Un element important al activitatii ruse a fost provocarea de divergente intre UE si NATO. Atentia a fost focalizata pe declaratiile antieuropene si antiamericane facute in principal de figuri eurosceptice din tari membre ale Uniunii Europene si pe vocile care au criticat posibilitatea inaspririi sanctiunilor impotriva Federatiei Ruse’, mentioneaza raportul ABW.
Spionaj in toatele domeniile-cheie
De la inceputul crizei din Ucraina, Rusia s-a implicat in mod activ in sprijinirea proiectelor propagandistice de informare. ‘Aceste proiecte creeaza o imagine pozitiva Rusiei si ii arata intr-o lumina negativa pe oponentii Kremlinului’, subliniaza autorii raportului, care au remarcat o crestere a activitatii diferitelor institutii ruse privind consolidarea si activarea cercurilor proruse din Polonia. In 2014, ABW a retinut un cetatean polonez de origine rusa pentru spionaj si colaborare cu Directia principala de informatii a armatei ruse (GRU). In plus, doi diplomati rusi au fost declarati persona non grata pentru activitati incompatibile cu statutul lor diplomatic. Conform concluziilor Agentiei de Securitate Interna a Poloniei, partea rusa a cautat sa desfasoare activitati de spionaj in domeniile politic, economic si tehnico-stiintific, potrivit Radio Polski.
de Razvan Iorga | apr. 3, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ingrijorati de anexarea peninsulei ucrainene Crimeea si de sprijinul Moscovei pentru separatistii prorusi din estul Ucrainei, polonezii, balticii si chiar scandinavii isi revizuiesc statutul fortelor lor militare, usor in amortire dupa incheierea Razboiului Rece, scrie France Presse intr-o ampla analiza. Atat pentru a descuraja o ipotetica incursiune a ‘omuletilor verzi’ de tipul celei din Crimeea, cat si pentru a calma opinia publica, Polonia si tarile baltice, deopotriva membre ale NATO si UE, isi sporesc bugetele de aparare si organizeaza aplicatii cu participarea militarilor si echipamentelor din Occident, in special din SUA. Avioane de vanatoare NATO stationeaza astazi in tarile baltice si in Polonia, intarind supravegherea spatiului lor aerian. in fata crizei ucrainene, Varsovia a angajat un efort major. in 2014, bugetul apararii atingea 7,7 miliarde de euro (1,95% din PIB) si pragul de 2% recomandat de NATO ar urma sa fie atins in 2016. Elicoptere multirol, elicoptere de lupta, sisteme antiracheta, submarine si rachete de croaziera — comenzile totalizeaza miliarde de euro. Armata, devenita pe deplin profesionista in 2010, numara aproximativ 100.000 de soldati, carora li se adauga 20.000 de membri ai Fortelor Nationale de Rezerva, create dupa modelul Garzii Nationale americane. Exercitiile obligatorii au fost instituite pentru rezervisti, iar cooperarea intre armata si organizatiile paramilitare a fost intarita, scrie Agerpres. in Lituania, bugetul apararii a crescut de la 0,89% din PIB in 2014 la 1,11% in acest an, ajungand la 425 milioane de euro. La 19 martie, parlamentul a votat in prima lectura restabilirea partiala a serviciului militar obligatoriu. in prezent, armata profesionista numara 8.000 de persoane, carora li se adauga 4.500 de voluntari din organizatiile paramilitare.
Lituania a cumparat anul trecut din Polonia rachete portabile sol-aer pentru 34 milioane de euro si intentioneaza sa achizitioneze de asemenea rachete antitanc Javelin americane si obuziere germane PzH 2000. Letonia si-a crescut, de asemenea, bugetul militar, care a atins 1% din PIB in 2015 si urmeaza sa ajunga la 2% in 2018. Efectivele armatei profesioniste ar trebui sa creasca de la 4.600, cat numara in prezent, la 6.600 in 2018. Garda Nationala, compusa din rezervisti, numara 8.000 de membri si vizeaza sa totalizeze efective de 12.000 in 2020.
Elev model al NATO in regiune, Estonia a atins deja pragul de 2% din PIB destinat apararii, sau 412 milioane de euro in 2015. Armata sa numara efective de 3.000 de soldati profesionisti, 3.000 de militari in termen si 1.100 de civili. Liga Apararii (Garda Nationala) numara 15.000 de membri, majoritatea voluntari. La sfarsitul anului 2014, aceasta tara baltica a achizitionat din Olanda 44 de vehicule de lupta de infanterie CV90. In Suedia si Finlanda, doua tari membre ale UE vecine cu Rusia, dar avand statut neutru, unii oameni politici invoca posibilitatea aderarii la Alianta Nord-Atlantica. intre timp, autoritatile de la Stockholm au anuntat trimiterea unor efective militare in insula strategica Gotland in Marea Baltica. Suedia, ridiculizata in legatura cu cautarile unui misterios submarin in Marea Baltica, cheltuieste 1,1% din PIB pentru aparare (o cifra datand din 2013). Helsinki si-a redus cu 2% cheltuielile cu apararea in 2015, care au scazut la 2,7 miliarde de euro, sau 1,29% din PIB. In acest timp, Norvegia, care a consacrat apararii 1,4% din PIB in 2013, a organizat in nordul tarii, in apropiere de frontiera cu Rusia, un exercitiu interarme de amploare la care au participat peste 5.000 de persoane. Aceste manevre, cu nume de cod ‘Joint Viking’, s-au incheiat in momentul in care Rusia incepea manevre de amploare de cealalta parte a frontierei, noteaza agentia franceza de presa.
de Razvan Iorga | mart. 24, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Situatia militara din Ucraina ar putea capata o noua dinamica dupa votul de luni, din Camera Reprezentarilor a SUA. O majoritate solida a votat o rezolutie, luni, pentru trimiterea de arme si tehnologie americana in razboiul din estul Ucrainei, fapt ce mareste presiunea pe umerii sefului de la Casa Alba, Barack Obama. Rezolutia a fost aprobata cu 348 de voturi pentru si 48 impotriva. Votul creste presiunea asupra lui Obama, criticat deja pentru lentoarea cu care a actionat in aceasta criza. „Din nefericire pentru ucraineni si pentru securitatea internationala, presedintele Obama a ales lipsa de actiune in numele deliberarii nesfarsite”, a declarat Ileana Ros-Lehtinen, congresmen republican de Florida, adresandu-se Camerei Reprezentantilor. Casa Alba a comunicat ca presedintele inca analizeaza aceasta cerere, asteptand sa vada daca acordurile internationale care au condus la armistitiul din februarie sunt implementate. Presedintele ucrainean Petro Porosenko a cerut arme si tehnologie de la Statele Unite.
Pe de alta parte, si alte tari din regiune fac presiuni pentru sporirea prezentei americane din Europa. Polonia militeaza pentru o prezenta permanenta de trupe americane pe teritoriul sau si se pregateste pentru aceasta, a declarat, marti, ministrul apararii din aceasta tara, Tomasz Siemoniak. „Incercam sa obtinem acest lucru si vorbim despre aceasta. Pregatim conditiile pentru o prezenta permanenta’, a declarat ministrul polonez.Deocamdata, se acorda mare importanta prezentei prin rotatie. Ne asteptam ca anul acesta circa 10.000 de soldati aliati sa ia parte la exercitii militare in Polonia. Trebuie sa ne obisnuim cu prezenta aliatilor americani, care vor veni in Polonia’, a adaugat Tomasz Siemoniak. Potrivit ministrului apararii polonez, ‘americanii au declarat ca in Polonia si in Europa de Est ei isi vor mentine prezenta militara atat timp cat va fi necesar’.
In acest context, Rusia si-a sporit retorica acuzatoare la adresa UE si SUA pe care le acuza ca ar fi responsabile pentru criza din Ucraina. ‘Linia de amestec grosolan in afacerile interne ale altor state a fost aplicata in cazul Ucrainei, unde, sub influenta si cu sprijinul SUA si UE, in februarie 2014, a avut loc o schimbare anticonstitutionala de regim, care a condus la evenimentele tragice ale conflictului civil din sud-estul Ucrainei’, se mentioneaza intr-un comunicat al MAE rus. Potrivit textului, ‘din pacate, numeroase crime impotriva populatiei civile din partea grupurilor armate, aflate sub controlul autoritatilor ucrainene, victimele in masa si dezastrul umanitar din regiunile Lugansk si Donetk nu-i intereseaza absolut deloc pe cei care la vremea respectiva ‘erau dezolati’ in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului in Kosovo’. In acest context, diplomatia rusa face apel la toti partenerii Federatiei Ruse sa faca alegerea corecta intre castigul politic de conjunctura pe termen scurt si interesele strategice privind construirea unui sistem fiabil de securitate europeana, pe baza principiului indivizibilitatii sale, egalitatii si a respectarii reciproce a intereselor, se mentioneaza in text.
de Razvan Iorga | feb. 24, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Agentia de analiza Stratfor preconizeaza ca Romania va deveni un membru foarte important intr-o coalitie anti-Rusia in aceasta regiune, alaturi de Polonia. Tocmai de aceea, scrie Stratfor, SUA au interesul ca Romania sa fie cat mai stabila din punct de vedere economic si politic. Previziunile pornesc de la premisa ca America este principala putere a lumii si se concentreaza pe tendintele majore ale viitorului planetei. „SUA vor continua sa fie principala putere economica, politica si militara a lumii, dar mai putin angajate decat in trecut”, scriu analistii Stratfor. In general, sustine sursa citata, va fi o lume dezordonata, in care singura constanta este puterea continua si in maturizare a SUA. Europa va fi definita in deceniul urmator de reaparitia natiunii-stat, pe masura ce diverse miscari secesioniste isi sporesc puterea, pe fondul presiunilor economice si politice generate de criza. In centrul cresterii economice si sporirii influentei politice se va afla Polonia. Mai mult, sursa citata se asteapta ca „Polonia sa devina liderul unei coalitii anti-Rusia ce va include, in mod semnificativ, Romania, in prima jumatate a deceniului.
Recuperarea teritoriilor istorice
In a doua jumatate, alianta va juca un rol major in remodelarea zonelor de granita ale Rusiei si recuperare a teritoriilor pierdute prin mijloace formale si informale. Pe masura ce Moscova slabeste, alianta va deveni influenta dominanta nu numai in Belarus si Ucraina, ci mai departe spre est”, ceea ce ii va spori pozitia economica si politica. Fiind vorba de recuperarea unor teritorii pierdute in favoarea Rusiei, unii analisti s-au grabit sa traga concluzia ca ar fi vorba si de unirea Romaniei cu Republica Moldova, ceea ce insa raportul Stratfor nu mentioneaza explicit. In schimb, previziunile arata ca Polonia va beneficia de pe urma parteneriatului strategic cu SUA, si Romania la fel. „Oricand o putere globala intra intr-o relatie cu un partener strategic, este in interesul puterii globale sa faca partenerul cat de viguros economic posibil, atat pentru a stabiliza societatea, cat si pentru a o face capabila sa construiasca o forta militara. Polonia va fi in aceasta pozitie cu SUA, la fel ca si Romania. Washingtonul si-a facut cunoscut interesul in regiune”, scrie publicatia citata. Analiza mai preconizeaza faptul ca o parte din tarile est-europene vor avea sansa de a recupera vechi teritorii in urma unor reasezari geografice. „in vestul Rusiei, Polonia, Ungaria si Romania vor incerca sa recupereze regiuni pierdute in favoarea rusilor in diverse momente. Vor actiona astfel incat sa atraga Belarus si Ucraina in aceasta directie. in sud, capacitatea rusilor de a controla Caucazul de Nord se va evapora, iar Asia Centrala va intra intr-o perioada de instabilitate. In nord-vest, regiunea Karelia va cauta sa se alature Finlandei, iar in estul indepartat, regiunile de coasta mai apropiate de China, Japonia si Statele Unite decat de Moscova vor incepe sa se comporte independent. Celelalte regiuni din afara Moscovei nu vor cauta neaparat autonomia, insa vor fi puse in situatia de a fi autonome. Nu va exista o rebeliune impotriva Moscovei, ci slabirea capacitatii Moscovei de a sprijini si controla Federatia Rusa va creea un adevarat vid. Ce va continua sa existe in acest vid vor fi fragmentele Federatiei Ruse” – asa arata descrierea viitoarei fragmentari a Rusiei in viziunea analistilor Stratfor.
Disolutia repetitiva a Rusiei
Dupa caderea Uniunii Sovietice, analistii de Stratfor preconizeaza o noua disolutie a actualei Federatii Ruse pe un fond economic subred. Avand in vedere organizarea statului, in care veniturile ajung la Moscova inainte de a fi distribuite direct sau prin guverne regionale, fluxul de bani va varia dramatic si va conduce la o repetare a experientei URSS din anii ’80, cand capacitatea Moscovei de a sustine infrastructura nationala a intrat in declin. Regiunile ruse vor fi nevoite sa se descurce singure, formand entitati autonome informale si formale, pe masura ce legaturile economice ce unesc periferia de Moscova se destrama. In ceea ce priveste puterea militara rusa, cei de la Stratfor scriu ca disolutia Rusiei va duce la aparitia celei mai mari crize a urmatorului deceniu: problema numeroaselor capacitati nucleare ofensive care sunt distribuite in toate regiunile ruse.
