de Razvan Iorga | aug. 26, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Polonia si tarile baltice au propus ca scutul NATO antiracheta sa fie recunoscut ca sistem de descurajare a Rusiei, insa Germania si alte state au obiectat ca „nu este necesar ca Rusia sa fie provocata in mod inutil”, potrivit Der Spiegel. Sistemul american antiracheta, bazat in mare parte in Romania, vizeaza sa protejeze Europa de eventuale rachete lansate de catre state considerate paria din Orientul Mijlociu. Potrivit sursei citate, Polonia, Lituania, Letonia si Estonia au facut aceasta propunere in cadrul pregatirilor Summitului NATO care va avea loc in perioada 4-5 septembrie in tara Galilor. Propunerea polonezo-baltica submineaza pozitia Statelor Unite, potrivit carora mobilizarrea sistemului american antibalistic nu vizeaza Rusia. insa cei care au propus ideea au reusit sa puna pe agenda, inainte de summit, problema unor noi masuri de securitate pentru Polonia si statele baltice, intre care suplimentarea numarului zborurilor NATO de recunoastere la frontierele lor de est, iar aceste operatiuni nu se vor incheia autoomat dupa un an, asa cum se planuia initial. Cancelarul german Angela Merkel a indemnat ca masura sa fie reaprobata de catre toti membrii NATO dupa un an. insa, intre timp, Berlinul si-a dat seama ca este singurul care sustinea aceasta pozitie si a renuntat la idee, scrie Der Spiegel.
de Vitalie Goncearov | aug. 21, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ministerul polonez al Apararii va transfera ajutor umanitar catre armata ucraineana, relateaza Ukrinform, preluata de Karadeniz Press. Prima parte a acestui ajutor in cuantum de 320 de tone va fi trimis saptamana viitoare in Ucraina. Purtatorul de cuvant al ministerului Apararii de la Varsovia, Jacek Sonta, a facut aceasta declaratie pe site-ul institutiei pe care o reprezinta. „Soldatii ucraineni vor primi, printre altele, mancare, saltele si paturi. Misiunea de intrajutorare vine in urma unui protocol semnat la nivel ministerial intre cele doua tari”, a scris Sonta. Conform documentului semnat in 1993 intre ministerele ucrainean si polonez, cele doua institutii se angajeaza sa intareasca increderea si sa promoveze actiuni care pot asigura pacea in Europa.
de Razvan Iorga | aug. 13, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei de la Varsovia l-a convocat, marti, pe ambasadorul rus pentru a explica declaratiile vicepresedintelui Dumei, Vladimir Jirinovski, potrivit caruia „Polonia va fi stearsa de pe fata pamantului”, relateaza Radio Polonia, in pagina electronica. Intr-un interviu acordat Radio Polonia, purtatorul de cuvant al Ministerului polonez de Externe Marcin Wojciechowski a refuzat sa dezvaluie detalii despre discutia cu ambasadorul Vladimir Grinin, afirmand doar ca a avut loc o intalnire. „Statele baltice si Polonia sunt condamnate. Vor fi sterse de pe fata pamantului. Nu va ramane nimic”, a afirmat presedintele Partidului Liberal-Democrat, considerat un apropiat al Kremlinului. Ele „vor fi nimicite. Nimic nu va ramane acolo. Liderii acestor state pitice ar trebui sa se gandeasca cine sunt”, a adaugat el, pe fondul escaladarii conflictului din Ucraina. intrebat daca trateaza cu seriozitate declaratiile lui Jirinovski, ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a declarat marti seara pentru Polsat TV: „Atat de serios, incat l-am convocat pe ambasadorul rus la Ministerul de Externe si l-am intrebat care este pozitia autoritatilor (ruse)”. Ministerul polonez de Interne Bartlomeij Sienkiewicz a declarat ca Jirinovski este cunoscut pentru comentariile sale extremiste despre tot felul de subiecte. „El este un extremist politic in Rusia si sustine astfel de afirmatii de ani de zile”, a precizat Sienkiewicz.
de Razvan Iorga | mai 23, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia nu sta cu mainile in san dupa ce NATO a anuntat ca isi va spori prezenta in partea rasariteana a Europei. Autoritatile ruse vor lua masuri de retorsiune la – ceea ce reprezinta in opinia sa – activitatea intensificata a NATO in apropiere de granitele Federatiei Ruse, pe fondul crizei din estul Ucrainei, a declarat vineri, seful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, citat de RIA Novosti. Evenimentele din Ucraina, potrivit lui Gherasimov, au dus la agravarea situatiei politico-militare in Europa, iar unele tari occidentale si-au inasprit retorica belicoasa antirusa, a spus generalul. ‘Intensitatea, gradul de pregatire operationala si de lupta a trupelor Aliantei au sporit in apropierea frontierei ruse. in aceste conditii, noi trebuie sa luam masuri de retorsiune’, a declarat generalul Valeri Gherasimov. ‘Are loc o sporire a gruparilor fortelor NATO in tarile baltice (Estonia, Letonia si Lituania), Polonia si Romania, precum si a prezentei aliantei in apele marilor Baltica, Neagra si Mediterana. Creste gradul de pregatire operationala si de pregatire de lupta a blocului militar in apropiere de granitele noastre’, a subliniat seful Statului Major al armatei ruse, citat de RIA Novosti.
„In aceste conditii, noi nu putem sa ramanem indiferenti la ceea ce se intampla si trebuie sa ripostam”, a reiterat el, intr-un discurs sustinut in cadrul Conferintei internationale pentru securitate, organizata vineri la Moscova. in contextul crizei din Ucraina, Alianta Nord-Atlantica a adoptat o serie de masuri, pe care NATO le explica prin necesitatea de a-si proteja aliatii. Astfel, au fost intarite misiunile de patrulare a spatiului aerian in tarile baltice, iar avioane cu echipament radar efectueaza zboruri regulate deasupra teritoriilor Poloniei si Romaniei. in plus, NATO a trimis nave suplimentare in marile Mediterana si Baltica, aminteste agentia de presa rusa. Ministrul rus al apararii Serghei soigu semnalase o ‘crestere fara precedent’ a activitatii fortelor SUA si NATO in Europa de Est, la frontiera cu Rusia. Seful misiunii permanente a Rusiei pe langa NATO, Aleksandr Grusko, a afirmat recent ca Alianta Nord-Atlantica se foloseste de situatia din Ucraina pentru a se relansa si a obtine o crestere a cheltuielilor militare din partea tarilor membre.
Repozitionare NATO
Ministrul roman al Afacerilor Externe Titus Corlatean a declarat, joi, ca Alianta Nord Atlantica este nevoita sa redeplaseze si sa reevalueze capacitatile militare pentru a da siguranta natiunilor din Romania, Polonia si din statele baltice. „stiind cat de grav au fost afectate, profund, relatiile dintre comunitatea transatlantica si Federatia Rusa(…) si ca nu mai exista incredere in clipa de fata, Alianta este intr-un proces politic si militar de reevaluare si redeplasare a capacitatilor militare acolo unde este nevoie. Pentru a da siguranta acestor natiuni, natiunea romana, natiunea poloneza, balticii, ca nimic nu se va intampla impotriva lor din partea Federatiei Ruse.(…) Este nevoie sa fie prezenta Alianta cu mai mult multe capacitati militare”, a afirmat Corlatean la stirile TVR. seful diplomatiei romane a vorbit in acest context de amplasarea unor baze militare „de lunga durata”, lucru care s-ar putea decide la summit-ul NATO din septembrie.
de Razvan Iorga | mai 12, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Situatia anexarii Crimeei de catre Federatia Rusa angreneaza Europa intr-o noua perioada in care cursa inarmarilor se va relua. Producatorii de armament incearca sa profite de reinarmarea Europei de Nord ca urmare a crizei ucrainene, care ar putea determina restul continentului – conform unor analisti in domeniul apararii – sa se concentreze pe consolidarea programelor de aparare pentru a face fata amenintarilor Rusiei, comenteaza luni France Presse, citata de Agerpres. Suedia a fost prima tara care a anuntat in aprilie o crestere a cheltuielilor militare pentru urmatorii zece ani, ca raspuns la ocuparea Crimeii de catre Rusia.
Polonia, deja angajata intr-un efort ambitios de modernizare a fortelor sale armate, a anuntat pentru urmatorii doi ani un plan de achizitii pentru 82 de drone de diferite tipuri, primele urmand sa fie livrate in 2016. Totodata, presa a evocat oferta primita de ministerul polonez al apararii privind elicopterele de lupta, insa aceasta nu a fost confirmata. ‘Asistam la o divizare a Europei intre statele din Nord si statele din Vest care spun ca aceasta criza va trece’, a declarat Jean-Pierre Maulny, directorul adjunct al Institutului de Relatii Internationale si Strategice. Franta, care a vandut in 2011 doua port-elicoptere de tip Mistral Rusiei, prefera sa astepte prima livrare in octombrie inainte de a pune in discutie contractul, in ciuda presiunilor mari din partea Washingtonului. tarile din Nord au insa o alta experienta legata de puterea Rusiei.
Anul trecut, Suedia, Finlanda, tarile baltice si Polonia au cerut in van ca Europa sa-si reorienteze strategia sa de securitate privind apararea teritoriului, in marja pregatirii summit-ului european din decembrie dedicat problematicii apararii, a mai precizat Jean-Pierre Maulny. Aceste state sunt indignate de sporirea capacitatii militare ruse in zona arctica si a numeroaselor zboruri si manevre aeriene ruse. ‘Dar daca ar avea loc o interventie rusa in estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care se produce in tarile din nord sa aiba loc si in restul Uniunii Europene’, a adaugat Maulny.
Constrangerile bugetare sunt un obstacol evident pentru reinarmare, dar Jean-Pierre Maulny prevede o derogare pentru deblocarea cheltuielilor de inarmare din contabilitatea deficitului statelor. Michael Clarke, din cadrul Royal United Services Institute (RUSI), centru de cercetare si analiza din Marea Britanie, apreciaza ca ‘puterile europene din cadrul NATO vor cheltui probabil pentru a obtine avantaje in domeniul apararii, pentru ca Ucraina nu este o criza trecatoare, ci constituie un punct de turnura: au avut loc modificari ale frontierelor prin forta’. Acest debut al reinarmarii afecteaza concurenta dintre industria americana si europeana, dar acestea nu sunt pozitionate gresit pentru a raspunde crizei.
Suedia, de exemplu, doreste mai multe avioane de multirol JAS Grippen, produse de constructorul national suedez Saab, submarine fabricate de catre o filiala a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems si rachete de croaziera Taurus, de productie germano-suedeza. Piata europeana cea mai mare pentru producatorii americani de armament este Polonia. ‘in timpul intrarii Rusiei in Crimeea, americanii s-au grabit sa le faca propuneri atractive polonezilor’, a mai spus Maulny, facand referire la vizita secretarului american al apararii, Chuck Hagel, la Varsovia.
Presedinta gigantului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a fost saptamana trecuta la Varsovia pentru a discuta despre apararea antiracheta cu oficialii polonezi. De asemenea, compania americana Sikorski este intr-o competitie stransa cu Airbus Helicopters si compania italiano-britanica AgustaWestland pentru obtinerea contractului de achizitionarea elicopterelor de transport militar pentru Ministerul polonez al Apararii. Acestea vor urma sa intre in dotarea Armatei, a Marinei si a Fortelor Aeriene poloneze, iar trei elicoptere vor fi modificate special pentru a desfasura misiuni de tip ‘CSAR’ (‘combat search and rescue’). Costul total al acestui program etapizat de inzestrare va fi de aproximativ 1 miliard de dolari, primele 26 de elicoptere urmand sa fie livrate pana in 2017. Guvernul de la Varsovia, care a dezamagit constructorii europeni in 2003 alegand avionul multirol american F-16 pentru echiparea fortelor aeriene poloneze, a ajuns la concluzia ca o dependenta exclusiva de Washington nu este in interesul sau, apreciaza analistii de la cunoscuta publicatie militara IHS Jane’s. ‘Programul de reinarmare 2013-2022 prevede achizitii pe langa un larg esantion de furnizori — in special din SUA, Europa si Israel — impreuna cu o cat mai mare participare din partea industriei locale pentru asigurarea unei mai mari autonomii pe termen lung.’, mai noteaza publicatia amintita, in editia sa din luna martie.
Polonia si tarile baltice au propus ca scutul NATO antiracheta sa fie recunoscut ca sistem de descurajare a Rusiei, insa Germania si alte state au obiectat ca „nu este necesar ca Rusia sa fie provocata in mod inutil”, potrivit Der Spiegel. Sistemul american antiracheta, bazat in mare parte in Romania, vizeaza sa protejeze Europa de eventuale rachete lansate de catre state considerate paria din Orientul Mijlociu. Potrivit sursei citate, Polonia, Lituania, Letonia si Estonia au facut aceasta propunere in cadrul pregatirilor Summitului NATO care va avea loc in perioada 4-5 septembrie in tara Galilor. Propunerea polonezo-baltica submineaza pozitia Statelor Unite, potrivit carora mobilizarrea sistemului american antibalistic nu vizeaza Rusia. insa cei care au propus ideea au reusit sa puna pe agenda, inainte de summit, problema unor noi masuri de securitate pentru Polonia si statele baltice, intre care suplimentarea numarului zborurilor NATO de recunoastere la frontierele lor de est, iar aceste operatiuni nu se vor incheia autoomat dupa un an, asa cum se planuia initial. Cancelarul german Angela Merkel a indemnat ca masura sa fie reaprobata de catre toti membrii NATO dupa un an. insa, intre timp, Berlinul si-a dat seama ca este singurul care sustinea aceasta pozitie si a renuntat la idee, scrie Der Spiegel.
