de Razvan Iorga | iul. 6, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE
Polonia va cumpără sisteme de rachete Patriot din SUA, a anunțat joi, ministrul polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, după ce americanii au acceptat acest tip de tranzacție. „A fost semnat un memorandum noaptea trecută potrivit căruia guvernul american a acceptat să-i vândă Poloniei rachete Patriot în cea mai modernă configurație”, a declarat Macierewicz într-o conferință de presă transmisă joi dimineața de către televiziunea publică din Polonia. „Sunt bucuros să transmit această informație în ziua vizitei președintelui Trump la Varșovia”, a adăugat ministrul polonez. În martie, Polonia anunța că se așteaptă să semneze un contract în valoare de până la 7,6 miliarde de dolari cu firma americană Raytheon, pentru a achiziționa opt sisteme de apărare cu rachete Patriot până la încheierea acestui an.
Varșovia consideră acordul drept un obiectiv central al unei ample modernizări a forțelor sale armate până în anul 2023. Anunțul oficialului polonez a venit în paralel cu vizita președintelui american Donald Trump de miercuri la Varșovia, unde, potrivit Casei Albe, el își va exprima într-un discurs angajamentul față de NATO și va avea întâlniri cu un grup de țări apropiate Rusiei.
Bucureștii, pe aceeași lungime de undă
De altfel, și România s-a arătat interesată de cumpărarea unor astfel de sistem Patriot. În luna aprilie, Șeful Departamentului pentru armamente din Ministerul Apărării Naționale, secretarul de stat Florin Lazăr Vlădică, alături de șeful Statului Major, generalul Nicolae Ciucă, anunțau într-o conferință de presă că România intenționează să cumpere rachete americane Patriot și că programul va începe chiar din anul acesta. „Ştiţi foarte bine, s-a reuşit achiziţia primei escadrile de avioane F-16, ca atare nevoia de aranjare pe nivele şi integrat a apărării antiaeriene la nivel naţional impune de la sine demararea unui astfel de program. Ca atare, sistemul Patriot se încadrează în sistemul integrat multilevel de apărare a spaţiului aerian al României. În momentul de faţă, sunt în analiză toate opţiunile privind dezvoltarea programului. Important e faptul că el va fi demarat în acest an”, a subliniat Nicolae Ciucă.
Anul trecut, sistemul antiaerian Patriot a ajuns în premieră în România pentru exerciţii militare comune cu armata americană ce au avut loc la Capul Midia. Sistemul Patriot adus în România era dotat cu rachete de ultimă generaţie. Fiecare are o greutate de 350 de kilograme, poate să se deplaseze cu o viteză de 5000 de kilometri pe oră, are o rază de acţiune de 20 de kilometri şi poate să atingă o altitudine de 24 de mii de metri. Patriot este dotat si cu un radar complex care poate să detecteze în timp record o rachetă trasă de inamic şi să reacţioneze la ameninţare în doar câteva secunde.
de Razvan Iorga | iul. 3, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, UE
Președintele României Klaus Iohannis se va întâlni încă o dată, în mai puțin de o lună de zile, cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, la Varșovia. Cei doi lideri de stat vor participa la „Inițiativa celor Trei Mări”, reuniune ce urmărește să ofere susținere politică pentru o mai bună cooperare și interconectare a economiilor statelor din spațiul geografic cuprins între cele trei mări — Adriatică, Baltică și Neagră — în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații sau protecția mediului.
Iohannis și Trump se vor întâlni vineri, atunci când Klaus Iohannis are programată o deplasare în Polonia, la întâlnirea liderilor Europei de Est, Centrale şi de Sud cu preşedintele american Donald Trump. Potrivit Casei Albe, întrevederea este menită să demonstreze sprijinul pe care administraţia americană îl acordă Europei de Est. Vor predomina discuţiile legate de securitatea flancului estic, idee intens susţinută atât de Polonia cât şi de România. De altfel, după primirea de luna trecută a lui Klaus Iohannis la Washington, Trump a ales să viziteze apoi Polonia, un alt aliat important al SUA în regiunea Europei de Est.
România este de asemenea prima țară din Europa de Est cu care Donald Trump are discuții atât de aprofundate la cel mai înalt nivel, urmând ca în perioada imediat următoare să aibă discuții similare și în Polonia, un alt aliat apreciat la Washington. La reuniunea de vineri din Polonia vor participa șefi de stat și reprezentanți ai acestora din 12 țări din Europa Centrală și de Est: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
de Madalin Necsutu | iul. 4, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Astfel de vorbe au fost rostite de către legendarul președinte polonez și lider al sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, într-un interviu recent. Cu cât de puține cuvinte se poate sintetiza atitudinea Rusiei față de Occident. Brexit-ul poate fi o victorie de etapă a Rusiei, una obținută doar pe greșeala adversarului. În urma cu vreo doi ani scriam pentru „Kiev Post” o opinie în care atrăgeam atenția asupra populismului și a „idioților utili” ai Moscovei. A urmat un follow-up în care explicam de ce este Rusia câștigătoarea ultimelor alegeri europarlamentare și cât sunt de periculoși acei clovni populiști care sunt în stare să distrugă unitatea Europei, doar pentru a veni la putere. Între timp, dezvăluirile din Panama Papers au demonstrat și cu documente cum Rusia cumpăra cu 40 de arginți, convertiți în ruble slabe, conștiințe pe bătrânul continent.
După referendumul britanic, efectul de domino continuă în Europa. Forțele extremiste, în general de dreapta, au primit „muniție” și au cerut scrutine similare. Formaţiunile politice de extremă dreapta şi anti-imigraţie din Olanda, Danemarca, Suedia, Slovacia şi Franţa au strigat la unison că vor un bis în țările lor la ce s-a întâmplat în Marea Britanie. O țară în care iresponsabilitatea premierului David Cameron, pentru câteva procente în 2013 în fața UKIP-ului lui Nigel Farage, a dus la incertitudinile de astăzi. Există o vorbă românească: „dacă intri în cocină, te mănâncă porcii”. Asta a făcut și Cameron cu Farage și acum se face decontul.
Am mai văzut zilele cum președintele ceh, Milos Zeman s-a declarat în favoarea organizării unui referendum privitor la apartenența țării la Uniunea Europeană și NATO. Zeman face parte din grupul de lideri populiști eurosceptici și anti-NATO. Anul trecut, Zeman a ieșit în evidență după ce i-a interzis ambasadorului Statelor Unite la Praga, Andrew Schapiro, să intre în reședința prezidențială. Totodată, a susținut cauza Rusiei în războiului din estul Ucrainei. Sigur, aceste lucruri nu se vor opri aici, deoarece există mai mult oportunism și sete de putere decât rațiune și dialog, dar semnalul de alarmă rămâne tras.
Vremea regilor a apus, trăiască bufonii! Cam așa s-ar putea traduce în cuvinte simple ce va urma. În tot acest tăvălug de episoade succesive, Rusia nu o duce mai bine. Face ce a știut dintotdeauna. Mai precis, să ajute bătrâna Europa pe scări în jos. Ca în acel banc cinic care explică culmea nesimțirii: „să împingi o babă pe scări și să o întrebi apoi de ce se grăbește?” Singurul bloc politic-militar realist rămâne NATO. Aici nu se calculează cu jumătăți de măsură, iar americanii nu au deloc ochelari de cal în ceea ce privește situația din Europa. Ei au început să dea tonul masării de trupe în estul și centrul Europei și sunt gata să-și asume lidership-ul. Cum spunea și Kissinger, ei nu au găsit numărul de telefon al Europei și nu au avut cu cine sta de vorbă la celălalt capăt al firului.
Germania și Franța și-au găsit în sfârșit „inamicul comun” la Londra și sunt gata să-l sugrume mioritic pentru mai multă putere în Europa. Bașca, Berlinul se preface că anexarea Crimeei nu este decât un mizilic, deoarece banii rusești nu au miros. Un nou Ribbentrop-Molotov se coace chiar sub ochii noștri, doar că, probabil, se va numi Steinmeier-Lavrov. Ce ironie! Dar Europa mai are multe resurse. Nu degeaba l-am dat pe exemplu pe anti-comunistul Lech Walesa la început, deoarece tot el spune că „ce e val, ca valul trece” și că ceea ce zguduie astăzi status-quo-ul din Europa este lipsa unor valori comune. Că UE trebuie reformată sau reconstruită de la zero. Cine nu are bătrâni, măcar să facă bine să îi asculte! Rușii nu au cu ce, doar Europa poate pierde pe mâna sa dacă va fi preocupată să se sfâșie singură, decât să fie atentă la o Rusie care nu a renunțat niciodată la ambițiile imperialiste în Europa.
Dar să revenim pe pământurile Moldovei, acolo unde tot acest peisaj încâlcit este prea greu de digerat. Așa că o să explicăm simplu. Ce trebuie să învețe moldovenii din astfel de experiențe este că personaje populiste precum Dodon nu trebuie să dețină puterea. Că dreptul lor câștigat de a-și alege singuri președintele poate fi rapid pervertit. Totul într-un fiasco în cazul venirii la putere a unor clovni populiști și idioți utili ai Moscovei. Din această cauză, este necesar ca votanții de dreapta să lase dezamăgirile la o parte și să iasă la vot.
Finalul editorialul pe EvZ Moldova
de Mihai Cernev | iun. 4, 2016 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, amenintata de o noua ofensiva militara rusa
In urma consolidarii prezentei militare ruse in regiunea de est a Ucrainei a fost întărită activitatea de cercetare și echiparea tehnica generala a trupelor ucrainene de pe linia de demarcatie, a declarat Petro Poroșenko, președintele Ucrianei, în timpul unei conferințe de presă, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Potrivit rapoartelor de informații, în Donbas au sosit noi unități ale forțelor speciale ruse. Noi avem aceste date. Stim si numele brigazii, efectivul – informatiile au fost transmise către partenerii noștri internaționali – locul de desfășurare permanentă”, – a declarat Poroșenko. „Rusia utilizează agresiunea din estul Ucrainei ca pe un teren de testare pentru cele mai noi arme. Pentru război electronic, de comunicații, mijloace de suprimare a sistemelor noastre radar pentru artilerie. Am învățat să luptam impotriva acestor mijloace, inclusiv cu ajutorul partenerilor noștri. Am strans consiliul de război, a fost dezvoltata o criptogramă, a fost imbunatatit serviciul de culegere a informatiilor, am sporit protectia, dotarea cu echipamente tehnice. Reacție este deja vizibila” a mai declarat șeful statului ucrainean.
Ordin secret dezmintit
„Nu vom permite sa moara soldații noștri, în același timp, insist asupra faptului că Ucraina poate opri orice operațiuni ofensive ale oricărui număr de trupe rusești. Situatia este radical diferita fata de 2014 ..” a mai declarat Poroșenko. Presedintele dela Kiev a dat lamuriri si in ceea ce priveste procedura focului de raspuns pe linia de demarcatie, dezmintind zvonurile despre „un ordin secret”, care interzice raspunsul la atacurile cu proiectile si arme de foc ale inamicilor.
”Vreau să resping acest nonsens. Știți, când cineva la Kiev scrie pe Facebook: „Stăm în tranșee sub foc, așteptăm permisiunea de a deschide focul de răspuns”… Nu glumesc. Ei uită să dezactiveze serviciul de geolocalizare, care ne arata clar cine sunt… Singurul lucru de care sunt multumit astazi este ca a scazut mult fata de 2014 numarul celor care vor să destabilizeze situația „ a declarat Poroșenko.
„Decizia de a deschide foc de raspuns aparține comandantului unitatii, el nu este obligat sa se consulte cu superiorii daca este vorba despre foc de raspuns. Mai mult chiar, comandantul este obligat, în cazul in care există o amenințare la adresa vieții – să ordone deschiderea focului. Repet, singura interdictie este cea de a deshide focul primul. Dar dacă sunt identificate grupuri de recunoaștere sau sabotaj ale inamicului, care reprezinta o amenințare, poate deschide focul. Asa ca nu exista proceduri de aprobare” a mai subliniat șeful statului ucrainean.
„Dacă el (comandantul – n.r.) a deschis primul focul – va fi o investigație, va răspunde. Daca a deschis foc de răspuns, a aparat – va fi decorat. Nicio alta instrucțiune secretă nu există!” a incheiat Poroșenko.
Bilant ONU
Cel puţin 9.371 de persoane au fost ucise, iar alte 21.500 au fost rănite în conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, anunţă Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, citat de mass-media internationala. „În total, în perioada aprilie 2014 – 15 mai 2016, în estul Ucrainei au fost 30.903 victime, în rândul armatei, civililor şi grupurilor militare separatiste. Acest bilanţ include 9.371 de persoane ucise şi 21.532 rănite” subliniaza Naţiunile Unite. „După doi ani, situaţia în estul Ucrainei rămâne instabilă şi ar putea să evolueze spre un conflict latent”, mai precizează Naţiunile Unite.
Tortura, folosita de ambele parti
Tortura a fost aplicata în mod sistematic de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de către separatiștii proruși, a declarat asistentul Secretarului General al ONU pentru Drepturile Omului, Ivan Simonovic, transmite agenția ucraineană Unian, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
El a spus că, în anumite regiuni, lipsa de respect pentru drepturile omului a devenit un fapt cotidian. Simonovic a mai precizat că SBU realizează rețineri și utilizează sistematic tortura împotriva persoanelor suspectate că simpatizează separatiștilor.
Misiunea de monitorizare a Organizației Națiunilor Unite va prezenta in curand un raport privind situația din Ucraina. În raport se vorbește despre „sute de cazuri de detenție ilegală, tortura și rele tratamente”, atât din partea separatiștilor, cât și din partea serviciilor secrete de la Kiev.
Anterior, o Comisie a ONU a fost împiedicată să cerceteze respectarea drepturilor omului în Ucraina, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a interzis Comisiei să viziteze locul de detenție în care se presupunea ca exista persoane deținute ilegal. Reprezentanții SBU au motivat refuzul vizitării prin faptul ca printre membrii Comisiei era și un cetățean rus.
Presiuni ruse
Ucraina trebuie să-și reformeze Constituția conform solicitărilor celor două regiuni separatiste proruse din est, înainte de a recupera din mâinile rebelilor rusofoni controlul asupra graniței cu Rusia, a declarat ambasadorul rus pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Alexandr Lukașevici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
‘Restituirea totală către Ucraina a controlului asupra frontierei statale este una dintre ultimele etape’ ale aplicării acordurilor de pace de la Minsk, ‘precedată de o soluție politică integrală reprezentată de o reformă constituțională’, a indicat Lukașevici. Acordurile de la Minsk, a continuat diplomatul rus, mai solicită celor două părți aflate în conflict să negocieze direct soluționarea acestuia, inclusiv printr-o reformă constituțională care trebuie să garanteze autonomia republicilor din Donbas, respectiv Donețk și Lugansk.
Kiev, vinovatul de serviciu
Inaltul oficial rus a mai subliniat toate chestiunile politice încă nesoluționate deși a trecut mai mult de un an de când au început reuniunile Grupului de Contact de la Minsk, singurul mecanism de dialog în care se întâlnesc reprezentanții Kievului și cei ai separatiștilor proruși.
‘Trebuie să convină asupra organizării alegerilor locale (în estul Ucrainei) și asupra revizuirii legii privind statutul special al regiunii (Donbas), să aplice punctul privind amnistia prin adoptarea unei legi care să interzică urmărirea penală’ a combatanților, a enumerat el condițiile separatiștilor, reflectate și în poziția Moscovei.
Reamintim ca guvernul de la Kiev refuză să recunoască legitimitatea autorităților autoproclamate în aceste două republici, cerând totodată Rusiei să-și retragă trupele din estul Ucrainei și să restituie militarilor ucraineni controlul asupra părții ucrainene a graniței dintre cele două țări.
Între timp, în estul Ucrainei, continuă confruntările sporadice între armata ucraineană și separatiști, numeroasele acorduri de încetare a focului fiind toate încălcate.
Consolidare militara rusa
Rusia a început desfășurarea a două brigăzi de infanterie mecanizată la frontierele ei occidentale, în apropierea Ucrainei, ca răspuns la intensificarea activității NATO în Europa de Est, a declarat vineri o sursă militară rusă agenției Interfax, citată de mass-media internationala. „În timp ce se formează trei noi divizii (care să fie dislocate la frontierele cu Europa), au fost reamplasate către frontiera occidentală două brigăzi de infanterie mecanizată care anterior erau bazate în centrul țării” a subliniat sursa.
Brigada a 28-a mecanizată a început dislocarea dinspre Ekaterinburg (zona Munților Urali) către regiunea Briansk, în timp ce Brigada a 23-a își va muta amplasamentul din Samara (Volga inferioară) către regiunea Belgorod, „măsuri care sunt fără nicio îndoială un răspuns în fața activității crescânde a NATO în apropierea frontierelor Rusiei”, a mai spus reprezentantul armatei ruse.
Această informație apare la două zile după ce publicații din Ucraina și Belarus au relatat că armata rusă a relocat la sfârșitul lunii mai 2016 Brigada a 28-a mecanizată în zona orașului Klințî din Briansk.
Noi baze ofensive
Ziarul ucrainean Segodnia a scris că armata rusă a relocat trupe și blindate de-a lungul graniței cu Belarus, unde ar intenționa să creeze baze militare cu un potențial ofensiv considerabil. Publicația de la Kiev se bazează pe informații și fotografii furnizate de organizația ucraineană de experți militari și voluntari InfoNapalm, care nu doar că monitorizează trupele ruse din Donbas — teatrul unui conflict armat din estul Ucrainei — ci și urmărește mișcările trupelor ruse de-a lungul graniței Federației Ruse cu Belarus și Ucraina.
In luna mai 2016, potrivit InfoNapalm, militari ai Brigăzii 28 motorizate din Ekaterinburg au sosit la Klințî (regiunea Briansk), fapt relatat si de site-ul opoziției belaruse Charter97.org. Orașul Klințî este situat în apropiere de frontiera rusă cu Belarus și cu Ucraina, in regiunea Breansk, coridor militar traditional pentru armatele tariste, sovietice si ruse in actiunile lor ofensive impotriva statelor europene.
Rusia încearcă să creeze o așa-numită „linie de apărare”, consideră pe de altă parte jurnaliștii de la Charter97.org, dar potrivit mass-media ruse ar fi vorba de „un pumn blindat superputernic”, ca o contrapondere la NATO.
De altfel și ministrul apărării al Federatiei Ruse, Serghei Șoigu, a anunțat la începutul anului crearea a trei noi divizii de infanterie mecanizată care vor avea bazele în regiunile Voronej și Rostov, învecinate cu Ucraina, precum și în regiunea Smolensk, la frontiera cu Belarus.
Vazduhul din Romania si Bulgaria, aparat de Polonia
Actiunile militare ruse continua sa trezeasca nelinisti in statele NATO, care si-au intensificat colaborarea in cadrul Aliantei. Astfel, potrivit „Radio Polonia”, care il citeaza pe adjunctul ministrului apărării din Polonia, Tomasz Shatkovsky, avioanele de lupta poloneze vor participa la misiunea de poliție aeriană a NATO în cerul Bulgariei și României.
Potrivit acestuia, prin participarea la patrularea spațiului aerian deasupra Balcanilor, Varșovia vrea să demonstreze că Polonia este preocupata nu numai cu privire la propria siguranță, dar, de asemenea, sprijină partenerii din NATO. Shatkovsky spune ca misiunea NATO din România și Bulgaria se va desfasura pe bază de rotație, iar contingentele din statele aliate se vor schimba la fiecare câteva luni.
Misiunile de patrulare ale avioanelor poloneze in zona balcanica ar putea începe în toamna anului 2016.
Raspuns NATO in Marea Baltica
Tot ca un raspuns la consolidarea prezentei ruse in Baltica, la Tallinn au sosit 15 nave de război ale NATO pentru a participa la exercițiile internaționale Baltops, relateaza surse militare NATO, citate de mas—media internationala.
Navele, de diferite tipuri, de la distrugatoare si fregate pana la nave puitoare de mina si patrulare, vor fi prezente în zona exercițiului pe parcursul a cateva zile. Din partea Forțelor Navale ale Estoniei vor participa la exerciții unitatile de mine, si 80 de marinari, inclusiv din fortele speciale ale flotei acestui stat baltic, membru NATO.
Exercițiile militare Baltops vor avea loc între 3-19 iunie. La ele vor participa aproximativ 4.500 de persoane, 50 de nave și 60 mijloace de transport aerian ale membrilor si partenerilor NATO (18 state). Exeritiile Baltops se desfasoara pentru a 44-a oara și vor include acțiuni pe mare, în aer și pe uscat.
de Razvan Iorga | nov. 19, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, UE, Uncategorized @ro
In plin context regional tensionat de razboiului din estul Ucrainei, Polonia, un stalp important al NATO in regiune, primeste o lovitura puternica ce vulnerabilizeaza pe moment aceasta tara. Toti cei patru directori ai serviciilor de informatii si contrainformatii polonez si-au prezentat demisia, joi, la numai trei zile dupa instalarea guvernului conservator si eurosceptic format de Partidul Lege si Justitie (PiS). Comisia parlamentara responsabila cu supravegherea acestor institutii a aprobat propunerea de plecare din functii, prezentata de noul prim-ministru Beata Szydlo, „la cererea” celor patru responsabili vizati — sefii celor doua servicii civile, Agentia de Informatii (AW) si Agentia de Securitate Interna (ABW), si ai celor doua militare, Serviciul de Informatii Militare si Serviciul de Contraspionaj militar. ‘Munca responsabililor demisionari in functiile lor constituia o amenintare mai importanta decat amenintarile venite din strainatate’, a comentat noul ministru de externe, Witold Waszczykowski, plecarea celor patru responsabili, la postul de televiziune privat TVN24. ‘Nu vorbesc despre toti, dar, de-a lungul anilor, ABW s-a comportat mai mult ca o politie politica fata de politicienii polonezi decat ca o institutie insarcinata sa apere interesele Poloniei impotriva actiunilor din exterior’, a adaugat el, precizand ca ‘nu este vorba despre o razbunare, ci despre o despartire de oameni care nu si-au dovedit eficienta’. In schimb, din partea opozitiei, fostul coordonator al serviciilor speciale, Marek Biernacki, a denuntat ‘o lovitura de forta nocturna impotriva serviciilor speciale’, care ‘a creat o situatie periculoasa pentru stat’.
Sub agresiunea Rusiei
Acesta vulnerabilitate vine in contextul in care un raport din primavara acestui an, intocmit de Agentia poloneza de Securitate Interna (ABW), preciza ca activitatile de spionaj rusesti pe teritoriul Poloniei s-au inmultit in 2014. Pe langa activitatile de la spionaj ale Rusiei si cele ale Belarusului s-au intensificat de asemenea. Raportul mentioneaza ca scopul principal al serviciilor secrete ruse a fost ‘discreditarea pozitiei Poloniei si a altor state membre NATO in problema crizei ucrainene’, se afirma in raportul mentionat. ‘Un element important al activitatii ruse a fost provocarea de divergente intre UE si NATO. Atentia a fost focalizata pe declaratiile antieuropene si antiamericane facute in principal de figuri eurosceptice din tari membre ale Uniunii Europene si pe vocile care au criticat posibilitatea inaspririi sanctiunilor impotriva Federatiei Ruse’, mentioneaza raportul ABW. Astfel, decapitatarea serviciilor de catre informatii poloneze vine intr-un climat dificil de securitate.
Spionaj in toatele domeniile-cheie
De la inceputul crizei din Ucraina, Rusia s-a implicat in mod activ in sprijinirea proiectelor propagandistice de informare. ‘Aceste proiecte creeaza o imagine pozitiva Rusiei si ii arata intr-o lumina negativa pe oponentii Kremlinului’, subliniaza autorii raportului, care au remarcat o crestere a activitatii diferitelor institutii ruse privind consolidarea si activarea cercurilor proruse din Polonia. In 2014, ABW a retinut un cetatean polonez de origine rusa pentru spionaj si colaborare cu Directia principala de informatii a armatei ruse (GRU). In plus, doi diplomati rusi au fost declarati persona non grata pentru activitati incompatibile cu statutul lor diplomatic. Conform concluziilor Agentiei de Securitate Interna a Poloniei, partea rusa a cautat sa desfasoare activitati de spionaj in domeniile politic, economic si tehnico-stiintific, potrivit Radio Polski.
Istoric cu probleme
Tot un raport din 2011 al ABW estima ca circa 300 din diplomatii acreditati la Varsovia desfasurau activitati de culegere de informatii, potrivit sursei amintite. Raportul a fost prezentat atunci de directorul Agentiei, Krzysztof Bondaryk, care aprecia ca acest numar “nu este alarmant, avand in vedere ca in Polonia se afla la posturi peste 2.000 de diplomati”. Acesta a evitat sa citeze numele vreunei tari angajate in operatiuni de spionaj pe teritoriul polonez. El a precizat, de asemenea, ca intre cei 300 se afla si ofiteri straini de informatii care colecteaza informatii de la surse deschise si contacte personale. Krzysztof Bondaryk a subliniat ca expulzarea diplomatilor angajati in activitati contrare statutului lor este luata in considerare doar in ultima instanta, avand in vedere ca este de asteptat ca asemenea actiuni sa provoace masuri similare de cealalta parte. Serviciile speciale poloneze analizeaza asemenea optiuni cu cea mai mare atentie posibila, a subliniat el. Agentia intentiona atunci sa amendeze Codul Penal polonez cu privire la combaterea activitatii serviciilor straine de informatii, a mai anuntat seful institutiei. Potrivit prevederilor in vigoare, sunt pedepsite doar persoanele care se angajeaza in activitati de spionaj indreptate impotriva statului polonez. Agentia doreste sa exercite presiuni in vederea pedepsirii tuturor formelor de spionaj prezente pe teritoriul tarii.
Spioni rusi
In 2010, contraspionajul polonez anunta deconspirarea unui presupus agent al GRU (Serviciul de Informatii al armatei ruse), potrivit publicatiei poloneze Dziennik Gazeta Prawna. Sursa citata afirma ca suspectul activa de o perioada indelungata pentru spionajul militar rusesc si locuia ilegal in Polonia de peste 10 ani. Presupusul agent a fost retinut inca in primavara anului 2009, dar despre acest caz s-a aflat abia acum, relateaza sursa citata, preluata de agentiile internationale de presa. Inainte de retinere, acesta a fost filat pe parcursul mai multor luni de ofiteri ai Directiei de contrainformatii poloneze care ulterior au fost propusi spre decorare pentru desfasurarea cu succes a operatiunii. Conform unor surse din cadrul Agencja Bezpieczenstwa Wewnetrznego (ABW), serviciul intern de informatii al Poloniei, agentul GRU s-a aflat in contact cu un numar important de politicieni polonezi, apartinand intregului spectru politic de la Varsovia, precum si cu diplomati din diferite state, acreditati in Polonia. Oficialii ABW au refuzat sa confirme identitatea contactelor politice ale agentului GRU, provocand intense speculatii din partea opozitiei parlamentare, care a solicitat instituirea unei comisii de ancheta parlamentare, care sa investigheze cazul, cerere refuzata de Guvernul polonez. La randul sau, conducerea Słujba Kontrwywiadu Wojskowego (SKW-serviciul militar de contrainformatii al Poloniei) a refuzat sa comenteze dezvaluirile din presa.
Precedent periculos
Polonia nu este la primul scandal major de spionaj in care este implicat GRU, in 2007, Seimul (Parlamentul -n.r.) polonez a decis desfiintarea Serviciilor de Informatii Militare – WSI (Wojskowe Słuzby Informacyjne) si inlocuirea lor cu doua noi servicii, de Informatii si Contrainformatii Militare, in urma unui raport care detalia relatiile secrete dintre WSI si GRU. Pe 16 februarie 2007, dupa lichidarea WSI, o Comisie de Verificare a intocmit un raport si a sesizat parchetul. Presedintele Lech Kaczynski a decis publicarea raportului, revelatiile acestuia provocand un scandal politic si diplomatic considerabil la Varsovia si in alte capitale, provocand demisia a zeci de diplomati, oficiali militari si ai serviciilor de informatii poloneze. Conform raportul comisiei, care a fost condusa de ministrul adjunct al Apararii din acea perioada, Antoni Macierewicz, WSI au luat nastere, in 1991, din serviciile speciale ale armatei, spionajul militar, precum si servicile de contrainformatii ale armatei. Pe atunci, acestea numarau aproape 10.000 de agenti. Aproape 2.500 de colaboratori erau plasati in institutii centrale administrative si economice ale tarii, de la licee si universitati, spitale, institutii de cercetare, pana la cluburi sportive, redactii de ziare, hoteluri si servicii de taxi.
