de Isac Mihai | mai 4, 2018 | Marea Neagra, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Autostrada Gdansk-Sofia, un vis frumos al politicienilor din Polonia, Ucraina, România și Republica Moldova
Plenul Euroregiunii „Prutul de Sus”, întrunit în şedinţă la Boian, în regiunea Cernăuţi, a votat în unanimitate o rezoluţie privind realizarea drumului rapid Gdansk – Varşovia – Lviv – Cernăuţi – Suceava – Bucureşti – Sofia, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, după reuniune, citat de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS.
Potrivit mass-media de la București, rezoluţia, votată la propunerea preşedintelui CJ Suceava, este adresată, în numele Consiliului Euroregiunii ”Prutul de Sus”, guvernelor României, Ucrainei şi Republicii Moldova şi are în vedere susţinerea realizării unui drum rapid Nord-Sud, la est de Carpaţi, care să treacă prin România şi Ucraina, coridor care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, precum şi necesitatea introducerii în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere pe teritoriul celor trei ţări, care să realizeze conexiuni la acest coridor.
Infrastructură deficitară
Potrivit lui Flutur, în document se arată că la întâlnirile organizate în cadrul Euroregiunii, precum şi în cadrul altor întâlniri transfrontaliere, s-a ridicat în mod constant o problemă identificată atât de cetăţenii ucraineni, cât şi de cei români şi moldoveni, şi anume, timpul nepermis de mare petrecut în punctele vamale dintre România şi Republica Moldova sau România şi Ucraina şi lipsa în zonă a unei autostrăzi sau a unui drum expres care să conecteze regiunile pe care le reprezintă la coridoare de transport europene.
„Efortul nostru de a atrage investitori, care să contribuie la dezvoltarea economică şi, implicit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, precum şi la demersul de a oferi confort tuturor persoanelor din Europa, şi nu numai, care aleg să tranziteze această zonă, trebuie să fie susţinut, în mod obligatoriu, de investiţii în infrastructura de transport, care să faciliteze transportul mărfurilor şi persoanelor în condiţii decente, condiţii care există în toate regiunile Europei”, se arată în rezoluţie.
Rezoluție ambițioasă
Ţinând cont de aceste aspecte, semnatarii rezoluţiei consideră absolut necesară introducerea în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere care să treacă prin România, Moldova şi Ucraina şi care să facă legătura cu coridorul care leagă Marea Baltică de Marea Neagră, coridorul Gdansk-Varşovia-Lviv-Cernăuţi-Suceava-Bucureşti-Sofia.
„Aşa cum foarte multe regiuni europene beneficiază de autostrăzi, de căi de comunicaţii foarte rapide şi eficiente, considerăm că şi Regiunea de Nord-Est a României, Regiunea Cernăuţi din Ucraina, precum şi unităţile administrativ-teritoriale din Republica Moldova situate la graniţa cu România merită să fie scoase din izolare, prin intermediul unor rute care să lege Nordul de Sudul şi Estul de Vestul Europei”, se mai precizează în rezoluţie.
Planuri pe termen lung
Mass-media de la București mai precizează că Euroregiunea „Prutul de Sus” a fost constituită în anul 2000 şi are, în prezent, în componenţă judeţele Botoşani şi Suceava din România, municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Edineţ, Făleşti, Glodeni, Ocniţa, Sângerei şi Râşcani din Republica Moldova, regiunile Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina.
La Boian au fost prezentate propunerile de proiecte de perspectivă ce vor fi promovate la finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional „România-Ucraina 2014-2020”, s-au purtat discuţii cu privire la posibilitatea creării unui sistem comun transfrontalier integrat pentru monitorizarea efectivă şi atenuarea consecinţelor şi evenimentelor tehnologice şi naturale asupra populaţiei din zonele de frontieră ale Ucrainei, în cadrul unui proiect-pilot similar cu serviciul SMURD din România şi Republica Moldova. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO
Compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului, relatează mass-media internațională, citând un comunicat de presă al companiei, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.
Moscova răspunde dur
Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.
Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.
Opțiuni corespunzătoare
NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.
Antonov 225 „Mrya”, propus NATO
Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.
Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Statele NATO de la Marea Baltică cer suplimentarea forțelor Alianței din regiune cu sisteme Patriot
Preşedinta estoniană Kersti Kaljulaid a cerut desfăşurarea de soldaţi americani şi de sisteme de rachete Patriot pe teritoriul său, declarând pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face „plauzibilă” disuasiunea în faţa Rusiei, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această solicitare vine pe fondul exercițiilor militare ruse de la Marea Baltică, Letonia, un alt stat membru NATO, fiind nevoită să își închidă o parte din spațiul aerian.
Forță de disuasiune plauzibilă
Într-un interviu care a coincis cu vizita sa la Casa Albă, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei.
„Vrem să ne asigurăm că atât teritoriile NATO, cât şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi”, a explicat Kaljulaid. „Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă”, a adăugat ea.
Discuțiile continuă
Kersti Kaljulaid a precizat că subiectul nu a fost abordat în timpul întrevederii sale de marţi cu preşedintele american Donald Trump – de obicei puţin favorabil desfăşurării de resurse militare americane în străinătate – dar că discuţiile între cele două ţări continuă. Potrivit preşedintei estoniene, ministrul american al apărării Jim Mattis şi vicepreşedintele Mike Pence sunt principalii interlocutori în această problemă.
Menționăm că NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.
„Am prefera un acord bilateral pentru utilizarea permanentă de soldaţi pe bază de rotaţie. Ar fi foarte util pentru calmarea spiritelor încinse”, a explicat ea. „Unii cred că NATO are nevoie de mult timp pentru a acţiona, însă cu SUA ar putea fi mai repede”, a continuat Kersti Kaljulaid.
Soldaţi americani participă deja la forţa NATO „Enhanced forward presence”, însă aceasta este poziţionată în Polonia.
Temeri istorice
Anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, şi susţinerea acordată de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei au reanimat temerile statelor baltice cu privire la potenţialele veleităţi ale Moscovei la adresa lor. Având în prezent o populaţie cumulată de numai şase milioane de persoane, cele trei republici baltice – Estonia, Lituania şi Letonia – au fost anexate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele au fost eliberate în urma destrămării acesteia, în 1991, şi au aderat la UE şi NATO în 2004.
Recent, Rusia a lansat manevre militare în Marea Baltică, ce au stârnit îngrijorarea Suediei şi au perturbat zborurile comerciale ale Letoniei.
Represalii ruse
„Acest gen de activitate este mai degrabă fără precedent”, a subliniat Kersti Kaljulaid, estimând că aceasta se înscrie în „represaliile (ruse) după Salisbury” (Marea Britanie), unde la începutul lui martie a fost otrăvit un fost spion rus. Moscova este considerată responsabilă de comunitatea internaţională, care a trecut la contramăsuri.
În opinia preşedintei estoniene, Occidentul trebuie să dea dovadă de o „răbdare strategică” în faţa ambiţiilor teritoriale atribuite Rusiei, cu menţinerea şi chiar întărirea sancţiunilor economice. „După Salisbury, au existat multe întrebări în legătură cu oportunitatea de a face ceva în privinţa banilor ruşi în diferite ţări (…), însă eu cred că aceasta ar putea merita efortul”, a continuat Kersti Kaljulaid.
Fortareața Kaliningrad, aparata cu sistemele S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina
Manevre de război
Kremlin-ul a demarat în această săptămână manevre navale cu trageri de rachete de război în Marea Baltică, fapt care a îngrijorat Letonia, stat membru al NATO. În declarația sa, guvernul leton susține că exercițiile militare ale Rusiei l-au forțat să închidă parțial spațiul aerian pentru zborurile comerciale.
Luni, Ministerul rus al Apărării a anunțat că flota baltică, cu baza în Kaliningrad, se pregătește pentru exerciții navale în Marea Baltică, inclusiv la exerciții militare în timp real, cu trageri asupra țintelor aeriene și maritime.
„Este o demonstrație a puterii”, – a declarat Maris Kucinskis, prim-ministrul Letoniei, citat de mass-media locală. Potrivit oficialilor letoni, manevrele ruse se desfasoara în zona economică exclusivă a Letoniei, în afara apelor teritoriale ale Letoniei, precum și la vest în Marea Baltică. Riga a anunțat totodata ca a decis sa închidă o parte din spațiul său aerian pe trei zile, timp în care se desfășoară exercițiile.
Avertisment suedez
Autoritățile suedeze au emis la rândul lor un avertisment pentru participanții la transportul civil și a declarat că ar putea exista întârzieri în traficul aerian. Agenția suedeză de transport a definit așa-numita zonă de securitate temporară în sudul Mării Baltice, redirecționând tot traficul aerian și maritim.
Testele de rachete și exerciții militare continua ”jocurile militare masive” pe care Rusia le-a susținut în septembrie anul trecut, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Exercițiile au stârnit îngrijorări occidentale din cauza amplorii și a opacitatii exercițiilor. NATO se teme că orice incident implicand armata rusă și o navă sau aeronavă civilă dintr-un stat NATO poate provoca un conflict militar mai larg.
Polonia, sub scutul Patriot
Guvernul de la Varțovia a încheiat recent cel mai important acord privind achiziţia de armament din istoria ţării, după ce a cumpărat sisteme americane de apărare antirachetă Patriot în valoare de 4,75 miliarde de dolari. „Este un moment extraordinar, istoric. Vorbim despre introducerea Poloniei într-o lume cu totul nouă, a tehnologiei de ultimă oră generaţie, arme moderne şi mijloace defensive”, a spus preşedintele polonez Andrej Duda.
Potrivit înţelegerii, primele sisteme Patriot vor ajunge în Polonia în 2022, iar următoarele în 2024. Vor fi livrate patru unităţi Patriot, iar Varşovia negociază cu Washingtonul pentru mai multe sisteme antirachetă, un nou radar şi un interceptor de rachete.
Departamentul de Stat al SUA a anunţat că acordul va permite Poloniei să desfăşoare operaţiuni de apărare antirachetă cu aliaţi NATO precum Olanda, Germania, Spania şi Grecia, care deţin deja sistemele Patriot.
Polonia este preocupată de politica tot mai aspră a Rusiei faţă de statele din Europa de Est, care s-au aflat sub controlul Kremlinului în perioada sovietică, dar au aderat apoi la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Polonia împarte o frontieră cu o enclavă rusă (Kaliningrad) şi a acceptat staţionarea unor trupe americane pe teritoriul său, pentru întărirea flancului estic al NATO.
Administrația lui Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-NATO
Îngrijorare rusă
Rusia a criticat ‘militarizarea crescândă’ a Poloniei, autoritățile de la Moscova susținând în repetate rânduri că desfăşurarea sistemelor de apărare aeriană în apropierea graniţelor Rusiei reprezintă „fără îndoială o ameninţare pentru ţară”, iar preşedintele rus Vladimir Putin a reamintit că oficialii americani şi europeni au justificat desfăşurarea scutului antirachetă cu program nuclear iranian, faptul care nu mai este valabil după încheierea acordului din 2015.
‘Suntem preocupaţi de militarizarea crescândă a acestui stat, o dovadă recentă fiind semnarea unui contract pentru livrarea de baterii ale sistemului american antirachetă Patriot’, a declarat la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de AFP, preluată de mass-media internațională. Varşovia îşi sporeşte cheltuielile de apărare, face eforturi importante pentru a-şi moderniza forţele armate (…), îşi creşte efectivele militare’, a amintit ea.
Moscova consideră aceste măsuri ‘drept un element de destabilizare a situaţiei militare şi politice în Europa şi o ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei’, a continuat Maria Zaharova, asigurând totodată că ‘resursele defensive ruse sunt suficiente pentru protejarea frontierelor’ Rusiei.
Varșovia se înarmează
Guvernul conservator de la Varşovia apreciază că Polonia trebuie să-şi suplimenteze cheltuielile militare pentru a-şi moderniza armata şi pentru a face faţă unor eventuale ameninţări de genul celor observate în Ucraina vecină.
În luna octombrie 2017, Polonia a adoptat o lege care prevede creşterea progresivă a bugetului apărării de la 2% din PIB, cât este în prezent, până la 2,5% din PIB în anul 2030. Pe lângă rachetele Patriot, printre echipamentele militare mai notabile pe care această ţară intenţionează să le achiziţioneze se numără avioane de vânătoare F-16, elicoptere şi submarine.
Planul executivului de la Varşovia mai prevede şi sporirea efectivelor armatei până la 200.000 de membri, dintre care circa 50.000 vor fi voluntari din aşa-numitele Unităţi de Apărare Teritorială. (M.B/M.I.)
de Isac Mihai | feb. 26, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Cetățenii ucraineni părăsesc în mod masiv țara
Aproximativ 70% din populația angajată în câmpul muncii primește un salariu care nu depășește 10 mii grivne, nereușind să acopere nevoile reale de trai, arată datele oficiale ale Serviciului de Stat pentru Statistică de la Kiev, citat de mass-media. Sursa citată menționează că 43,8% dintre ucraineni au un salariu lunar de 3.200-6.000 grivne, 26,1% câștigă între 6-10 mii grivne pe lună, iar 23,5% câștigă peste 10 mii de grivne. Situația economică precară și salariile mizere îi determină să plece la muncă peste hotare. Printre cele mai populare destinații se numără Polonia, Ungaria, Israel, Germania sau Federația Rusă, dar și unele țări mai exotice.
Brazilia este dată drept exemplu, în această țară existând una dintre cele mai numeroase diaspore ucrainene. Salariul unui medic în această țară ajunge la 80 mii grivne. În același timp, ucrainenii pleacă masiv în China, unde lucrează în învățământ, construcții sau divertisment.
Statistici îngrijorătoare
Reamintim, de la 1 ianuarie 2018 minimul de trai în Ucraina constituie 1.700 grivne, iar salariul minim este de 3.723 grivne. Recent, Cabinetul de Miniștri a anunțat că în primul trimestru al anului 2018 salariul minim va ajunge la 4.200 grivne.
Statisticile oficiale arată că în fiecare an, populația Ucrainei se reduce cu aproximativ 180 mii de persoane. Această scădere se explică prin problemele demografice și exodul forței de muncă în țările dezvoltate ale Uniunii Europene. În timp ce țările europene compensează lipsa forței de muncă proprii inclusiv prin atragerea personalului calificat din Ucraina, 90% dintre angajatorii din această țară se plâng de lipsă de personal calificat. Cel mai grav e că din Ucraina pleacă nu doar specialiștii IT, medicii sau inginerii, dar și constructorii, sudorii, etc. Este aproape imposibil să se evalueze cu exactitate amploarea migrației forței de muncă. Foarte mulți ucraineni lucrează în străinătate fără permisiune oficială. Conform unor estimări, numărul migranților de muncă din Ucraina variază între 2-7 milioane de persoane, inclusiv în Polonia, peste un milion jumătate.
Migrație accelerată
Obținerea regimului liberalizat de vize cu UE a generat un nou val de migrație a forței de muncă. Ucrainenii au dreptul de a rămâne fără viză în UE timp de trei luni în scopuri turistice. Cu toate acestea, mulți s-au folosit de acest drept pentru a căuta un loc de muncă. Majoritatea celor plecați la muncă în străinătate se întorc în timpul vacanțelor, având un aport financiar important în menținerea unui nivel de trai acceptabil pentru familiile lor.
Pentru Ucraina, migrația forței de muncă este atât o amenințare, cât și o oportunitate. Una dintre cele mai mari surse de valută din țară o reprezintă transferurile făcute de ucrainenii care lucrează în străinătate. În fiecare an, suma acestor transferuri variază între 4-7 miliarde de dolari, fără a putea avea o statistică exactă datorită folosirii sistemelor informale de transmitere a fondurilor către Ucraina. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 1, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Razboi energetic, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Premierul bulgar Boyko Borisov are asteptari mari de la presedintia UE
Bulgaria, care preia preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene la 1 ianuarie, aspiră să construiască punţi între Europa de Est şi Europa de Vest, Turcia şi Bruxelles, pentru a ajunge la compromisuri privind mai multe probleme arzătoare, între care politica migratorie, comentează France Presse, preluată de mass-media regională. Relaţiile privilegiate dintre mediile politice de la Sofia şi Federaţia Rusă au trezit îngrijorare în majoritatea capitalelor europene.
Membrul cel mai sărac al Uniunii Europene, criticată pentru ineficienţa sa faţă de corupţia endemică, Sofia se aşteaptă de asemenea ca prima sa preşedinţie a Consiliului UE să-i îmbunătăţească imaginea. Bulgaria, intrată în UE în 2007, încearcă să convingă marile puteri economice ale blocului comunitar că este demnă să se integreze în sfârşit în spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi, pe termen lung, în zona euro.
Moştenire comunistă
Şase luni de preşedinţie reuşită ar pleda în favoarea acestei ţări cu 7,1 milioane de locuitori şi cu o istorie politică agitată de la căderea comunismului, dar care şi-a redobândit o anumită stabilitate sub conducerea prim-ministrului de centru-dreapta Boiko Borisov. Acesta din urmă a revenit la putere la începutul lunii aprilie, câştigând cel de-al treilea mandat al său după 2009, cu preţul unei alianţe cu partide naţionaliste, care şi-au diminuat retorica agresivă pentru a se afişa pro-UE şi pro-NATO.
Spre deosebire de ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia), Bulgaria nu s-a opus politicii europene de relocare a refugiaţilor în interiorul UE, chiar dacă discursurile de teamă sau chiar de respingere a imigraţiei impregnează scena politică naţională.
„Bulgaria este una dintre puţinele ţări ex-comuniste din UE ce apreciază la justa valoare fondurile europene, care au asigurat 66% din creşterea sa începând cu 2007. Ea nu creează dificultăţi, inclusiv asupra politicii de migraţie”, estimează un diplomat european la Sofia.
Uniunea face forţa
În contextul Brexitului, reducerea probabilă a bugetului Uniunii după 2020 reprezintă o preocupare deosebită pentru ţările din Europa de Est, care sunt principalii beneficiari ai fondurilor europene. „Sloganul preşedinţiei bulgare este ‘Uniunea face forţa’ „, a declarat ministrul de externe bulgar Ekaterina Zaharieva pentru AFP, citata de Agerpress. Ea cere „să se dea dovadă de solidaritate cu privire la protecţia frontierelor externe ale UE în loc să se construiască garduri în interior”.
Liderii europeni speră să deblocheze până în iunie reforma azilului printr-o revizuire a „Regulamentului de la Dublin”, care atribuie aproape sistematic responsabilitatea procesării unei cereri de azil ţărilor de primă intrare în UE, asupra cărora apasă o povară uriaşă în situaţie de criză.
Turcia, Brexit, imigranţi
Borisov pledează de asemenea pentru ameliorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia, cu care ţara sa împarte 259 km de frontieră terestră. În centrul preocupărilor sale este menţinerea „cu orice preţ” a acordului migratoriu încheiat în martie 2016, care a redus fluxul solicitanţilor de azil din Orientul Mijlociu către UE, unde Bulgaria este una dintre porţile de intrare.
Preşedinţia bulgară, care îi succede Estoniei, va fi de asemenea cea a lansării noii faze a negocierilor liderilor europeni cu Regatul Unit în legătură cu o perioadă de tranziţie post-Brexit şi cu cadrul viitoarei lor relaţii comerciale. „Agenda va fi încărcată întrucât 2018 este ultimul an complet al mandatului Comisiei” înainte de alegerile europene din 2019, subliniază Ognian Zlatev, reprezentantul Comisiei Europene în Bulgaria.
Criză politică evitată
Demisia președintelui parlamentului de la Sofia în luna noiembrie 2017 a dezamorsat o gravă criză politică în ajunul preluării de către Bulgaria a președiției UE, consideră analiştii politici bulgari, citaţi de KARADENIZ PRESS. Dimitar Glavcev și-a dat demisia fără să aștepte ca deputații să voteze propunerea Partidului Socialist ca el să fie îndepărtat de la conducerea legislativului bulgar, iar asta a dus la dezamorsarea unei grave crize politice în ajunul președinției bulgare de șase luni a Uniunii Europene ianuarie-iunie 2018.
Decizia lui Glavcev a pus în lumină fragilitatea coaliției dintre GHERB și Patrioții uniți. La baza cererii de demitere a speakerului Glavcev a stat decizia acestuia de a o scoate din sala parlamentului pe șefa Partidului Socialist Kornelia Ninova.
Glavcev a văzut în cererea Ninovei ca premierul să explice afirmația sa că între deputați se află un un traficant de droguri și un cumpărător de voturi o ofensă la adresa guvernului. Premierul însă a calificat sancționarea șefei opoziției drept o acțiune neinspirată.
Grupul parlamentar socialist a decis în unanimitate să boicoteze ședințele până la demisia lui Glavcev. La boicot au aderat deputații turci însă din alt motiv – participarea naționaliștilor la guvernare.
În această, situație Borisov l-a sfătuit pe Glavcev să demisioneze. Primul ministru a declarat că stabilitatea țării este deasupra intereselor partidului său.
Surse neoficiale au declarat că s-a ajuns la demisia lui Glavcev după ce președintele Parlamentului European Antonio Tajani ar fi avertizat că va fi nevoit să-și amâne apropiata vizită la Sofia pentru că nu dorește să vorbească în fața parlamentului bulgar în absența opoziției.
Cu 139 de voturi din 240 în postul de președinte al parlamentului a fost aleasă Țveta Karaianceva din GHERB.
Bomba balcanică
Sofia intenţionează de asemenea să contribuie cu expertiza sa regională în legătură cu un subiect apropiat de inima ei: integrarea europeană a vecinilor săi din Balcani. Un summit UE-Balcani este programat pentru luna mai 2018. Dintre ţările rezultate din fosta Iugoslavie şi Albania, numai Serbia şi Muntenegru poartă în prezent negocieri de aderare cu UE.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat anterior că se aşteaptă ca Serbia să adere la Uniunea Europeană înainte de anul 2025, transmite Tanjug. ”Cred că Serbia şi Muntenegru vor fi membri ai Uniunii Europene înainte de 2025”, a afirmat Juncker răspunzând unei întrebări în conferinţa de presă organizată după o sesiune de lucru a Colegiului comisarilor şi a executivului bulgar.
El şi-a exprimat satisfacţia faţă de intenţia Sofiei de a plasa integrarea europeană a Balcanilor Occidentali printre priorităţile preşedinţiei bulgare a Consiliului Uniunii Europene. La jumătatea lunii mai, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE şi ai celor din Balcanii Occidentali. Regiunea va fi vizitată de Jean-Claude Juncker în primăvara anului viitor.
”Europa face parte din ADN-ul Bulgariei. Încă din prima zi după aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria s-a comportat ca un membru fondator, în timp ce alte ţări fondatoare nu se comportă mereu ca membre fondatoare”, a estimat Juncker, citat de BTA.
Ambiţii bulgare
La rândul său, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că ţara sa este pregătită să asigure preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor. ”Bulgaria este gata să preia conducerea Consiliului UE. Ambiţia noastră este de a face Uniunea mai solidă şi mai rezistentă în timpul preşedinţiei bulgare” a Consiliului UE, a spus Borisov. El a adăugat că asigurarea preşedinţiei Consiliului UE constituie o mare responsabilitate, dar a subliniat că, după zece ani de apartenenţă la UE, Bulgaria s-a dovedit a fi o membră stabilă şi de încredere.
Boiko Borisov a menţionat că motto-ul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, ‘Uniţi suntem puternici’, este o lecţie pe care Bulgaria a învăţat-o din propria istorie. ”Suntem conştienţi că ne aşteaptă multă muncă. Iată de ce eforturile noastre se vor concentra în trei direcţii: consens, competitivitate şi coeziune”, a subliniat şeful executivului bulgar, citat de BTA.
Borisov a ţinut să precizeze că negocierile privind Brexit nu vor umbri alte chestiuni importante pentru cetăţenii europeni, precum securitatea şi migraţia, dezvoltarea economică, crearea unei uniuni energetice, protecţia mediului şi consolidarea rolului global al Europei. ”Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete şi vizibile. Trebuie să arătăm responsabilitate şi solidaritate”, a spus el.
Turcia, o prioritate pentru Sofia
Premierul bulgar Borisov pledează de asemenea pentru ameliorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia, cu care ţara sa împarte 259 km de frontieră terestră. Dorinţa bulgară se loveşte de opoziţia unor state importante din UE, precum Germania şi Franţa.
Anterior ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat pentru DPA că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene doresc ca Turcia să se alăture blocului comunitar, insistând că obiectivul Ankarei este să fie membră cu drepturi depline a UE şi a subliniat că se aşteaptă ca în 2018 ţara sa să aiba relaţii mai bune cu Germania. „Sunt doar câteva ţări precum Germania, Austria şi, în ultima vreme, Danemarca care sunt împotriva aderării noastre” la blocul comunitar, a spus el.
„Dacă UE decide să nu accepte Turcia, aceasta depinde de UE. Dar eu văd că multe ţări sunt în continuare în favoarea aderării Turciei” la Uniunea Europeană, a afirmat şeful diplomaţiei turce, dând la o parte opţiuni pentru oferte parţiale. În ceea ce priveşte alte alianţe, Cavusoglu a spus ferm că „Rusia nu este o alternativă la Occident”.
El a recunoscut totuşi că represiunea guvernului său în urma puciului eşuat de anul trecut a „afectat imaginea Turciei”, dar a insistat asupra faptului că starea de urgenţă actuală nu înseamnă că ţara sa a devenit o dictatură. „Când lucrurile vor reveni la normalitate, vom scăpa de starea de urgenţă”, a adăugat ministrul de externe turc.
Atacuri diplomatice
Întrebat despre afirmaţiile preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit căruia Turcia se îndepărtează de blocul comunitar în ceea ce priveşte statul de drept, Cavusoglu a spus că executivul comunitar pare să-şi schimbe opinia de la o zi la alta. „Când Juncker îl vede pe preşedintele Erdogan, el îl numeşte cel mai bun prieten al său. Când ne întâlnim totul este frumos. Aş dori să întreb la ce oră a zilei el a făcut aceasta declaraţie şi din ce motiv „, a spus Cavusoglu.
În ceea ce priveşte Germania, un important partener comercial al Turciei, ministrul turc a spus: „Mă aştept la un an mult mai bun în 2018”, referindu-se la relaţia sa strânsă cu omologul său german, Sigmar Gabriel, pe care intenţionează să-l viziteze în ianuarie. „Din partea noastră, noi nu vedem nicio criză. Turcia nu are nicio problemă cu Germania. Dar Germania are o problemă cu Turcia”, a spus Cavusoglu, denunţând o „tendinţă de denigrare a lui Erdogan” în străinătate. El a spus că Germania ar trebui să trateze Turcia ca pe un partener egal. „Dacă Germania ameninţă Turcia, Turcia va răspunde”, a avertizat ministrul turc în acelaşi interviu.
Ofensivă poloneză
Guvernul polonez pregăteşte o ‘ofensivă diplomatică’ pentru a contracara decizia Comisiei Europene de a activa articolul 7 din Tratatul UE, o măsură inedită luată ca răspuns în faţa reformei sistemului judiciar polonez, dar suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE (măsura prevăzută în acel articol) va fi greu de realizat, întrucât necesită un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a anunţat deja că se va opune, relatează agenţiile de presă internaţionale.
Executivul comunitar i-a dat celui polonez şi un termen de trei luni să revină asupra acestei reforme considerată la Bruxelles ‘un risc evident de încălcare a statului de drept’. Anul trecut, tot în luna decembrie, Comisia Europeană a mai dat guvernului de la Varşovia un termen de două luni pentru a răspunde preocupărilor legate de reforma Tribunalului Constituţional. Guvernul polonez a răspuns în ultima zi a acelui termen şi a respins toate acuzaţiile, iar acum acţiunile executivului de la Varşovia arată că va folosi noul termen pentru a explica poziţia sa atât Comisiei Europene, cât şi diferiţilor lideri europeni.
Astfel, ministrul polonez de externe Witold Wasczykowski a anunţat o ‘ofensivă diplomatică’ ce va începe din data de 3 ianuarie, când noul premier polonez Mateusz Morawiecki se va întâlni la Budapesta cu omologul său ungar Viktor Orban.
Axă Varşovia-Budapesta
Acesta din urmă, aliat al Varşoviei şi care el însuşi are o relaţie dificilă cu Comisia Europeană, tot pe teme ce ţin de statul de drept, precum şi din cauza opoziţiei faţă de cotele de refugiaţi şi a noii legi ungare privind învăţământul superior – care vizează Universitatea Central-Europeană creată de George Soros -, a anunţat că va apăra Polonia în aplicarea articolului 7 şi că va bloca prin veto orice acţiune a Bruxelles-ului împotriva acestei ţări.
Polonia ar putea de asemenea să ceară sprijinul celorlalte două ţări din grupul de la Vişegrad, Cehia şi Slovacia, mai ales că nici premierii acestora, Andrej Babis şi Robert Fico, nu sunt văzuţi favorabil la Bruxelles, în special din cauza poziţiei lor ostile în chestiunea migraţiei. Andrej Babis, recent numit premier, este considerat un politician populist, supranumit şi ‘Trump al Cehiei’, ţară vizată împreună cu Polonia şi Ungaria de o procedură comunitară de infringemenent pentru că au refuzat să aplice cotele obligatorii de refugiaţi.
În următoarea etapă a ofensivei sale diplomatice, premierul Morawiecki va avea pe 9 ianuarie o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, iar pe 15 ianuarie va avea discuţii cu responsabilii bulgari, având în vedere că la 1 ianuarie Bulgaria preia preşedinţia semestrială Consiliului UE.
Deşi nu au mai fost comunicate alte date precise, şeful de cabinet al lui Morawiecki a spus că în săptămânile următoare ‘probabil acesta va efectua un turneu diplomatic prin statele UE’, urmând probabil să participe şi la Forumul de la Davos.
Premierul polonez şi-a manifestat disponibilitatea de a ‘explica partenerilor europeni de ce pentru Polonia reformele din sistemul judiciar sunt necesare’. ‘Sper că vom ajunge pe un teren comun, măcar în ceea ce priveşte înţelegerea poziţiilor fiecărei părţi’, a indicat Mateusz Morawiecki.
Măsuri comunitare
Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiaţi. Vorbind duminică despre aceasta din urmă, premierul Morawiecki a declarat că Polonia nu îşi va schimba poziţia. ‘Nu vom permite să ni se impună propuneri greşite care nu ajută la rezolvarea problemei la sursă (…) Impunerea unilaterală a unei asemenea soluţii statelor membre este o negare a principiilor UE’, a scris premierul polonez pe Twitter.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat luna trecută că de la începutul anului 2017 a trimis guvernului polonez patru invitaţii la dialog, toate rămase fără răspuns, executivul de la Varşovia acuzând în schimb oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept sunt mai degrabă politice decât juridice. (Mihai Isac)
