de Isac Mihai | aug. 7, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina
Blindatele romanesti, asteptate la Kiev
Militari din diferite state NATO, vor participa la parada militară de Ziua Independenței Ucrainei, care va fi organizată la Kiev, a anunțat ministrul Apărării Stepan Poltorak, citat de LB.UA, preluat de mass-media regională. „Discuțiile la acest subiect încă continuă, cred că până la 10 țări vor lua parte, la paradă, în special, statele baltice (…) există negocieri cu toate țările din UE, dar și cu Georgia care vrea să adere la NATO“, a declarat Poltorak, menționând că în prezent au confirmat prezența șase țări, urmând ca negocierile să continue.
Ministrul Apărării de la Kiev, Stepan Poltorak, a mai declarat că la paradă vor participa 4,500 militari ucraineni, care vor reprezenta toate categoriile de forțe militare ucrainene, inclusiv trupele speciale și Garda Națională. Peste o mie dintre militarii ucraineni care vor defila sunt veterani ai operațiunii antiteroriste din Donbas, în cadrul căreia forțele guvernamentale luptă cu insurgența pro-rusă, susținută de către Federația Rusă..
Va debarca armata română la Kiev?
Surse politice de la Kiev au declarat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS că printre armatele invitate la manifestările dedicate Zilei Independenței Ucrainei se numără și cea a statului român. Sursele citate au mai declarat că România a fost invitată să trimită un contingent de câteva zeci de militari, împreună cu un număr de unități de luptă ușoare, precum transportoare blindate.
România s-a remarcat ca unul dintre cei mai vocali susținători ai integrității teritoriale a Ucrainei, sprijinind în diferite forme și efortul de apărare al statului vecin. Conform datelor publice, România a oferit câteva sute de mii de Euro pentru Fondul NATO pentru apararea cibernetica a Ucrainei. În baza unei hotărâri a CSAT de la București, România participă în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de aparare cibernetică a Ucrainei, creat prin participarea voluntară a statelor membre NATO, anunța atunci Serviciul Român de Informații, citat de mass-media de la București.
„In contextul evenimentelor generate de tensionarea relatiilor ruso-ucrainene si pe fondul necesitatii Aliantei Nord-Atlantice de a-si intari granita de est, au fost implementate noi masuri de securitate, sens in care a aparut si ideea crearii, pe baza contributiei voluntare a tarilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacitatii de aparare cibernetica a Ucrainei”, preciza SRI, citat de mass-media.
În pofida asistenței părții române și a altor state NATO, în iunie 2017, un atac cibernetic masiv a paralizat viața economică a Ucrainei, precum și activitatea principalelor instituții ale statului. Mai multe bănci și aeroporturi au fost nevoite să își suspende acticvitatea.
Sprijin american
SUA, principalul stat NATO, au cheltuit peste 600 de milioane de dolari din 2014 pe armament și antrenarea Armatei ucrainene, se arată într-un raport plasat pe site-ul guvernului de la Kiev, preluat de Karadeniz Press „Începând din 2014, partea americană a transferat asistență materială și tehnică și a cheltuit mai bine de 600 de dolari pe antrenarea Forțelor Armate ale Ucrainei. Șapte batalioane a militarilor ucraineni au fost antrenați în cadrul unui grup multinațional, un alt batalion se află în continuare în training.
Din 2015, aproape 4.000 de soldați ucraineni și 104 instructori au fost antrenați de specialiști americani la baza Centrului Internațional pentru Păstrarea Păcii și a Securității”, se arată în comunicatul guvernamental. Printre alte lucruri, fonduri primite au fost cheltuite pentru dezvoltarea și profesionalizarea medicilor chirurghi, logistică și alte sisteme medicale, precum și pe planurile legate de înființarea unui comitet pentru cooperare militară și reformă în domeniul apărării. Șeful Statului Major ucrainean, Viktor Muzenko, a declarat că asistența și consilierea americanilor a întărit semnificativ forțele armate ucrainene.
Sprijinul SUA a fost complementat de asistența financiară și logistică acordată de către alte state NATO, precum Canada Și marea Britanie, estimată la alte câteva zeci de milioane de dolari SUA anual.
de Razvan Iorga | iul. 17, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, România, Știri
Președintele României, Klaus Iohannis, participă la exercițiul Saber Guardian 2017
Președintele României Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că sistemele Patriot pe care România le va cumpăra de la SUA, au un rol pur defensiv. Iohannis a fost întrebat dacă achiziția de rachete tip Patriot tensionează relația cu Federația Rusă. „În primul rând, trebuie să vedem pentru ce se fac aceste achiziții. Noi nu ne pregătim să atacăm pe nimeni. Noi ne pregătim să fim mai bine dotați, ca armata noastră să beneficieze de dotări moderne, eficiente. Este un lucru absolut necesar și aceste dotări nu sunt gândite pentru a ataca pe cineva. Ele sunt gândite pentru a ne apăra, pentru a garanta securitatea românilor în România”, a arătat Iohannis.
În ceea ce privește o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, șeful statului a afirmat că acest subiect va fi discutat când această țară își va anunța intenția. „Aceasta este o chestiune pe care cu greu am putea să o discutăm astăzi, dar constatăm cu toții că militarii ucraineni au dorit și au putut astăzi să participe la acest exercițiu. Dacă Ucraina va dori sau nu va dori să devină aliat NATO este o chestiune care se va discuta atunci când Ucraina își exprimă dorința în vreun fel”, a precizat șeful statului, citat de Agerpres.
Exercițiu militar de amploare
Iohannis a luat parte, sâmbătă, la exercițiul Saber Guardian 2017, cel mai mare exercițiu militar desfășurat în România de la intrarea țării în NATO. La exercițiu a fost folosită muniție reală și au participat în total 25.000 soldați din 22 de țări aliate și partenere. Din România au participat 1.700 de militari din forțele terestre ale comandamentului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, de la Brigada 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor” și Brigada 8 Larom „Alexandru Ioan Cuza”. Lor li s-au alăturat 3.300 de militari din Armenia, Croația, SUA și Ucraina.
„I-am felicitat pe comandanții care au condus unitățile care au participat la acest exercițiu. Un foarte înalt nivel de profesionalism și, s-a putut constata foarte ușor, un exercițiu special prin faptul că aici au participat mai multe arme. Acest lucru până acum nu s-a realizat la noi. Este o premieră. Rezultatul final, evaluarea finală o vor face militarii în orele și zilele care urmează, dar o primă evaluare se poate face la momentul acesta – a fost un exercițiu foarte reușit”, a subliniat președintele Klaus Iohannis.
de Razvan Iorga | iul. 14, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
NATO și Rusia au convenit, joi, luarea de măsuri pentru a evita riscul unor posibile confruntări în timpul exercițiilor militare, în principal prin schimbul de informații în avans. Această decizie a fost luată în contextul apropierii unor manevre militare ruse de anvergură ce îngrijorează Polonia și statele baltice.
Cele două părți au avut discuții ”sincere” la Bruxelles în cadrul Consiliului NATO-Rusia, a afirmat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. El a precizat că, la această reuniune, partea rusă a oferit, așa cum a cerut NATO, numărul soldaților, navelor și avioanelor care vor participa la programul de aplicații militare denumit „Zapad” („Occident”).
Statele NATO au desfășurat luna trecută primul exercițiu militar în această regiune strategică, manevre axate pe apărarea trecătorii Suwalki, în nord-estul Poloniei, între enclava rusă Kaliningrad și Belarus. Această zonă este considerată călcâiul lui Ahile în flancul estic al NATO, întrucât o eventuală ocupare a ei ar putea izola de Alianță cele trei state baltice (Estonia, Letonia și Lituania).
La rândul ei, Alianța o oferit ambasadorului rus informații despre viitorul exercițiu „Trident Javelin”, a mai anunțat Stoltenberg. „Sunt încurajat de aceste progrese”, a menționat el în continuare, avertizând totuși că, ”având în vedere experiențele din trecut (…), s-ar putea ca mult mai multe trupe (ruse) să participe, față de cifrele anunțate oficial”. Conform guvernului lituanian, circa 100.000 de militari ruși vor participa la exercițiul Zapad, ce se va desfășura în septembrie în Belarus, aproape de frontiera Poloniei cu Lituania.
de Razvan Iorga | iul. 11, 2017 | Alte regiuni, Marea Neagra, România, Știri, UE
Ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola
Ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a declarat, marți, în cadrul unei interviu pentru agenția de presă IPN, că una dintre problemele discordiei în rândul cetățenilor de la Chișinău este propaganda rusă care alimentează clivajul identitar. „Explicația simplă ar ține de situația geopolitică și propaganda străină, cea rusă. E o tematică exploatată des. Dar, în realitate, problema e mai complexă.
Pentru ca țările din fosta Uniune Sovietică să reușească, trebuie să se realizeze și mai mult, la toate nivelurile societății, că interesul național trebuie să predomine, iar interesele particulare nu trebuie să aibă un rol atât de important și noi am subliniat acest lucru în concluziile Consiliului UE din februarie 2016. Am vorbit și despre influența businessului și altor interese în viața politică. Lucrurile trebuie depolitizate.
Al doilea dușman e lipsa eforturilor în direcția creării unui „noi”. Cum am menționat, mă îngrijorează mult discursul polarizant. Cu cât se polarizează discursul, cu atât polarizarea devine mai evidentă și la nivel de cetățeni. Aceasta-i atmosfera. Nu ajută deloc la consolidarea unui „noi”, a declarat Tapiola.
El a mai spus că UE vrea să promovez în R. Moldova valori și norme europene, iar luptele surde pe criterii geopolitice nu vor ajuta cetățenii. „Sper de asemenea că se va înțelege mai bine și modul în care promovăm și comunicăm despre agenda UE. Că ceea ce se întâmplă e pentru a promova cu adevărat anumite norme, reguli și principii ale UE, nu o geopolitică în stilul secolului XIX, nu sfere de interese; e vorba cu adevărat de Europa, de o Republică Moldova europeană, care să-și deservească cetățenii și să fie bine guvernată”, a mai spus Tapiola.
de Razvan Iorga | iul. 11, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (dreapta)
Președintele ucrainean Petro Poroșenko, a avut luni o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în care cei doi au discutat despre implementarea unui plan de acțiuni legat de aderarea Ucrainei la NATO. „Considerăm scopul politicii noastre internaționale o necesitate, iar astăzi a fost foarte clar subliniat că trebuie să începem discuțiile pentru introducerea unui plan de acțiuni. Propunerea noastră demararea acestor discuții a fost bine primită”, a declarat Poroșenko, într-o conferință comună ținută la Kiev, alături de Stoltenberg.
El a declarat că Ucraina este hotărâtă să facă reforme și a adăugat că „avem un calendar clar legat de ceea ce trebuie să facem până în 2020 pentru a biga criterii de aderare”, relatează Ukrinform. Potrivit lui, acum Ucraina nu întâlnește aceste condiții, deoarece în circa 20 de ani nu s-a făcut nimic în acest sens și s-au promovat legi care au dus la îndpărtarea de NATO”.
Pe 6 iunie, Rada supremă de la Kiev a adoptat o lege care să permită Ucrainei să adere la NATO pe viitor, ca parte a prioritate de politică externă a țării.
Kremlinul se arată deranjat
Decizia Kievului nu putea rămâne fără ecouri la Moscova, acolo unde Kremlinul a comunicat că posibila aderare a Ucrainei la NATO nu ar stimula stabilitatea și securitatea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat luni de asemenea declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a afirmat că Rusia trebuie să-și retragă mii de militari din Ucraina. Peskov a spus că Rusia nu are niciun fel de trupe în Ucraina.
